27 aprilie 2023, ora 08:28

Drapelul de Stat al Republicii Moldova împlinește astăzi 33 de ani. În fața Guvernului Republicii Moldova a avut loc evenimentul de onorare a drapelului, iar președinta Maia Sandu a ținut un discurs în fața militarilor, adunați la eveniment.

„Azi, onorăm tricolorul, simbolul cu care ne-am dobândit independența, libertatea și suveranitatea. A fost simbolul mișcării noastre de eliberare națională. Ne-a unit acum trei decenii. Azi, sub acest drapel este dusă faima țării noastre în întreaga lume. În 2023 putem purta drapelul cu mândrie și nestingheriți oricând și oriunde am fi. Drapelul ne aduce fiecăruia aminte de unitate - Moldova este suverană, independentă și indivizibilă. Indiferent de culoarea politică, acum, mai mult ca niciodată, trebuie să fim uniți sub culorile tricolorului”, a declarat președinta.

La eveniment au fost prezenți președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și premierul Dorin Recean.

Drapelul a fost aprobat în data de 27 aprilie 1990 de către membrii legislativului de atunci Sovietul Suprem al RSSM, decizie precedată de o Rezoluție a Frontului Popular al Moldovei, cu privire la revenirea la simbolurile istorice românești. 

Data de 27 aprilie a fost declarată drept Ziua Drapelului de Stat în 23 aprilie 2010.

Drapelul de Stat reprezintă o pînză dreptunghiulară, cu proporţia dintre înălţimea şi lungimea pînzei de 1:2, tripartită vertical egal, începînd de la lance în culorile albastru, galben şi roşu, şi avînd în mijlocul câmpului galben imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, a cărei lăţime constituie 1/5 din lungimea drapelului.

29 decembrie 2024, ora 11:47

Referendumul și alegerile prezidențiale au creat un precedent periculos pentru democrația țării. Peste 130 de mii de oameni ar fi fost mituiți să voteze contra aderării la UE și contra candidatului PAS, Maia Sandu. În joc au fost puse 39 de milioane de dolari, transferați din Rusia, printr-o bancă aflată sub sancțiuni internaționale, iar în spatele schemei ilegale ar sta fostul deputat fugar, Ilan Șor. La începutul acestui an, el a ajuns la Moscova, în timp ce ani la rând s-a aflat în Israel, fiind și cetățeanul acestei țări. Recent, Curtea Supremă de Justiție l-a condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare.

Poliția și procuratura au anunțat că cel puțin 138 de mii de cetățeni ar fi fost mituiți să voteze, într-un fel anume, la dublul scrutin. Este vorba de acele persoane care și-au instalat pe telefoanele mobile aplicațiile băncii rusești Promsvyazbank. Prin intermediul acelor conturi, din Rusia au venit transferuri de 39 de milioane de dolari, în lunile septembrie și octombrie.

Au documentat schemele de corupție electorală nu doar instituțiile statului, dar și jurnaliștii. Un exemplu este investigația semnată de Ziarul de Gardă, când Măriuța Nistor s-a infiltrat printre activiștii afiliați lui Ilan Șor. 

Printre cei acuzați că au fost implicați în astfel de acțiuni ilegale au fost și preoți, circa 20 la număr. 

Cei care au colaborat cu ancheta și au divulgat date relevante au putut evita pedeapsa. Mulți au decis să aleagă această opțiune. Potrivit șefului Poliției Naționale, o parte din cele 39 de milioane de dolari a reușit să fie pusă în circuit, restul transferurilor a fost stopat. 

În contextul alegerilor parlamentare ce urmează să aibă loc în anul 2025, acțiunile de corupție electorală au un alt ritm și o altă formă, declară șeful Poliției Naționale. 

„Elementele și tendințele de a încerca deraparea de pe principiul democratic de către organizația criminală vor fi făcute și tendințe de a schimba tactica sunt”.

Pe lângă schema cu transferurile de la banca rusească Promsvyazbank, o altă formă ilegală de a introduce bani în țară, a fost cea fizică: prin intermediul celor care plecau la Moscova, la congresele blocului politic „Victoria - Pobeda”. Cea mai de amploare captură a fost în luna aprilie, atunci când, în urma a peste 100 de percheziții la aeroport, de la pasageri a fost ridicat peste un milion de dolari americani.

În timp ce călătorii susțineau, pentru presa afiliată lui Ilan Șor, că banii le aparțineau, poliția și procuratura au declarat că aceștia aveau rolul de cărăuși, adică de transportatori de bani. Pe de altă parte, cei din blocul politic au declarat că sunt victimele unei răfuieli politice. 

La sfârșitul lunii iulie, blocul politic, format din patru partide, a solicitat înregistrarea pentru referendumul constituțional și pentru alegerile prezidențiale. Comisia Electorală Centrală a refuzat, invocând câteva motive, cum ar fi: numele blocului este similar cu al unui partid aflat în componența formațiunii, finanțarea ilegală, dar și pentru că Marina Tauber figurează pe lista sancțiunilor internaționale. 

Acum două săptămâni, coruperea alegătorilor la alegerile prezidențiale a fost discutată în Parlament. Procuratura Generală, CNA, SIS, dar și IGP au prezentat rapoarte în fața aleșilor și au răspuns la întrebări. Astfel, am aflat că din 84 de dosare penale pornite de procurori, în instanță au fost transmise 14. Pe de altă parte, aproximativ 4 la sută din valoarea totală a amenzilor eliberate pe numele celor care și-au vândut votul a ajuns în bugetul statului, mai spun oamenii legii. Subiectul la fel a stârnit spiritele în Parlament, iar opoziția și guvernarea și-au lansat acuzații reciproce. 

Pentru a descuraja mituirea în scopuri electorale, Parlamentul a decis amenzi mai mari pentru corupere electorală. Cei care vor oferi mită riscă amenzi de aproape 100 de mii de lei și chiar închisoare de la 4 la 7 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda va ajunge până la jumătate de milion de lei. 

„Da, ei ne spun despre coruperea rețelei, coruperea electoratului prin rețea Șor. Dar nu trebuia să se ajungă. Nu trebuia să se ajungă după alegeri, după turul întâi, când referendumul să fie pus la limita de a trece, celălalt mandat al președinților Maia Sandu să fie pus în pericol, ca toți să începem a vorbi și a comunica despre această fraudă masivă. Cred că această rețea Șor, care probabil este cel mai mare rateu politic al actualei guvernări pe lângă comunicare, pur și simplu nu trebuia să ajungă. Această rețea Șor trebuia destructurată mult, mult mai devreme”, a declarat analistul politic, Ion Tăbîrță.

Finalul de an a venit cu încă o veste pentru fostul deputat fugar, Ilan Șor. Curtea Supremă de Justiție, după un an de examinare, l-a condamnat definitiv în dosarul fraudei bancare la 15 ani închisoare. Potrivit Procuraturii Anticorupție, el urmează să restituie peste 5,2 miliarde de lei Băncii de Economii. Șor a calificat sentința ca fiind o decizie ilegală, cu încălcarea tuturor procedurilor, normelor și legilor. Ilan Șor, care este și cetățean al Israelului, a fugit din Republica Moldova în 2019. Jurnaliștii l-au localizat în Israel. La începutul acestui an, Șor a venit în Rusia.

Acum doi ani, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva lui Ilan Șor. Fugarul a ajuns și în baza de date „Mirotvoreț”, o listă cu inamicii statului ucrainean. Totodată, este inclus în categoria „persoane periculoase” a companiei Meta, motiv pentru care contul de Facebook i-a fost blocat. Avocații săi au spus atunci că vor ataca Meta în judecată. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagini: arhiva TV8, montaj de Vlad Glinjan