03 noiembrie 2023, ora 16:47

Partidul Șansă a fost exclus din cursa electorală printr-o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE). Un anunț în acest sens a fost făcut vineri, 3 noiembrie, de premierul R. Moldova Dorin Recean. Oficialul afirmă că Republica Moldova este ținta unui război hibrid, lansat de Federația Rusă, prin intermediul grupărilor criminale conduse de condamnatul penal Ilan Șor. 

„Informez societatea cu privire la un fenomen extrem de toxic. Rusia vrea să ne rupă țara, să ne-o divizeze, să alimenteze separatismul și să ne arunce în haos. Federația Rusă nu poate intra astăzi cu tancuri în Moldova, așa cum a intrat în Ucraina, însă în schimb intră cu crima organizată, bani murdari care să corupă justiția, să corupă funcționari publici, să corupă politicul, să dezinformeze. 

(...) Avem datoria să intervenim. Ignorarea unor asemenea atacuri este imorală și împotriva legii. Statul R. Moldova are rolul de a curma aceste acțiuni. (...) În ultima perioadă mai mulți indivizi au început să cumpere alegerile la propriu. Au o rețea naționala de organizatori, trezorerieri, oameni care discută cu poliția, etc., au la dispoziție dispozitive electronice criptate pentru comunicare si transfer de bani. Au construit așa sistemul pentru ca dacă urma sa-i blocam - urma sa creăm probleme pentru toți cetățenii noștri. Noi nu am făcut asta. Statul are obligația să curme aceste tentative.

(...)S-a dispus anularea înregistrării concurenților electorali desemnați de partidul politic „Șansa” în cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie”, afirmă Recean.

Potrivit premierului, suma care se folosește pentru aceste scopuri este fără precedent pentru R. Moldova și depășește de câteva ori costurile de campanie a tuturor partidelor politice din cel puțin două scrutine electorale.

Totodată, pentru monitorizarea și documentarea grupărilor criminale au fost mobilizați zilnic 5.000 de angajați ai statului.

Șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a declarat vineri dimineața în cadrul unei conferințe de presă că Republica Moldova este ținta unui război hibrid, lansat de Federația Rusă, prin intermediul grupărilor criminale conduse de condamnatul penal Ilan Șor. 

Musteață a menționat că acțiunile s-au intensificat în a doua jumătate a anului trecut și că s-a încercat preluarea prin violență a puterii în stat. Până acum, potrivit SIS, peste un miliard de lei au fost transferați din Rusia în Moldova pentru destabilizări.

Potrivit lui Musteață, organizatorii sunt din persoane din Federația Rusă, conectați la administrația de la Kremlin, iar autorii în Moldova s-a stabilit a fi exponenții grupului criminal Șor, care activează sub acoperirea mai multor proiecte politice.

Printre acțiunile de destabilizare s-au numărat alertele false cu bombă, atacurile cibernetice, organizarea acțiunilor stradale, toate organizate de exponenții lui Șor.

Musteața a vorbit și despre planurile de preluare forțată a Guvernului cu implicarea a 500 de străini cu pregătire militară în perioada februarie-martie curent, iar o a treia etapă a scenariului este compromiterea proceselor electorale în contextul alegerilor locale din 5 noiembrie. 

SIS a identificat activități de influențare și corupere a alegătorilor prin intermediul aceluiași grup criminal condus de Șor.

După declararea neconstituționalității partidului politic Șor, acesta a preluat o altă formațiune pe care a redenumit-o „Șansă” și a transferat infrastructura și a exponenților către noua formațiune.  

Potrivit șefului SIS, investigațiile demonstrează cât de grav și de amploare este fenomenul de corupție politică în toate localitățile țării, iar la investigații sunt implicați mii de polițiști și ofițeri anticorupție pentru contracararea acestor acțiuni.

23 noiembrie 2024, ora 18:00

Noua ediție a editorialului „Verde-n ochi” cu Mariana Rață este despre război și pace. Săptămâna aceasta s-au împlinit 1000 de zile de la începutul războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei. „Operațiunea specială” plănuită pentru trei zile de generalii de război ai lui Putin s-a transformat într-un război lung și istovitor pentru ambele părți. Spre surprinderea întregii planete, Ucraina rezistă cu stoicism împotriva ursului turbat, înnebunit după miros de sânge.

Cele 1000 de zile de război au arătat întregii lumi că eroii adevărați sunt oameni simpli care ascund în ei curaj și îl expun în situații extreme. Am văzut asta în persoana grănicerului ucrainean Roman Gribov de pe insula Șerpilor. Cel care a trimis la origini corabia militară rusă care i-a cerut să se predea. Am văzut asta în persoana soldatului voluntar ucrainean  Olexandr Mațievschi, împușcat în Bahmut, în față. Iar ultimele sale cuvinte au fost „Glorie Ucrainei!” Cei mai mulți dintre acești eroi, unii necunoscuți publicului larg, au fost uciși. 

În cele 1000 de zile de război, rachetele, tancurile, dronele criminalului de la Kremlin au luat viața a peste 25.000 de civili. Oameni simpli, ca noi, care au fost omorâți când dormeau în casele lor, mergeau la magazin sau la serviciu, își duceau copiii la plimbare sau la grădiniță. Printre cei uciși se găsesc și 660 de copilași. 660 nu este o cifră. Sunt bebeluși - fetițe și băieței nevinovați, cărora Putin și generalii lui le-au furat viața. Numărul acestor îngerași crește cu fiecare zi de război.

Cele 1000 de zile de război nu sunt doar despre vieți pierdute. Chiar dacă, desigur, asta este cea mai mare pierdere a unui stat. Pagubele provocate de armata lui Putin în Ucraina se ridică la circa 500 de miliarde de dolari. O bună parte din infrastructura vecinei noastre este făcută praf. Vor fi necesari zeci de ani pentru a șterge urmele distrugătoare lăsate de monstrul de la Kremlin.

Între timp, în Moldova, fiecare al treilea cetățean continuă să creadă că crimele de război comise de Rusia în Ucraina sunt justificate. Spălați pe creier de propaganda rusească și de coloana a cincea a Moscovei, mulți dintre creștinii moldoveni mai cred că o moarte de om poate fi justificată de un argument manipulator și abstract ca „denazificarea”.

Zilele acestea am urmărit reacțiile speriate ale publicului la știrile despre dronele rusești căzute în Moldova. Oamenii erau revoltați de ce autoritățile nu îi protejează, de ce nu se face nimic pentru a doborî aceste obiecte până ca ele să ajungă la pământ. Atunci când pericolul trece hotarul și ajunge lângă casa ta începi să îl tratezi cu mai multă responsabilitate. 

Cam așa a fost și în Ucraina. Războiul le-a oferit o lecție dură fanilor lui Putin din țara vecină. Printre cei morți și răniți se găsesc laolaltă și dintre cei care l-au admirat, și dintre cei care îl detestau. Rachetele și dronele rusești au lovit și case în care trăiau pro-ruși. În loc de salam de o rublă și înghețată de 5 copeici, „russkii mir” le-a adus distrugeri și moarte. 

Astăzi, 80 la sută dintre ucraineni își doresc aderarea țării lor la UE și NATO. Pentru ei, aceste două organizații politice sunt echivalentul vieții și al salvării. 

„Vorbind cu Donald Trump i-am spus: Care este soluția - fie Ucraina va avea arme nucleare și atunci aceasta este apărarea noastră, fie ar trebui să avem un fel de alianță. Astăzi nu cunoaștem alianțe mai eficiente decât NATO. Țările NATO nu sunt în război. Țările NATO nu duc un război. Toți oamenii din țările NATO sunt în viață - slavă Domnului. Acesta este motivul pentru care alegem NATO, nu armele nucleare. Alegem NATO”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În 2012, UE a obținut Premiul Nobel pentru Pace, în semn de recunoaștere pentru contribuția sa la promovarea păcii, reconcilierii, democrației și drepturilor omului în Europa. Grație UE, Europa s-a transformat dintr-un continent al războiului, în unul al păcii menținute de peste 70 de ani. Nu există o altă parte a lumii care să trăiască mai mult de jumătate de secol în pace.

Rusia, pe de altă parte, în ultimii 50 de ani a fost implicată direct în cel puțin 7 conflicte miliare, dintre care în patru în calitate de stat agresor. Cât despre NATO, cea mai bună recenzie i-o oferă însăși frica și obsesia lui Putin legată de Alianța Nord Atlantică. Principiul NATO de apărare colectivă descurajează toți potențialii agresori. Or, un atac asupra unui membru este întâmpinat cu un răspuns unificat, căruia cu greu i-ar putea face față orice inamic.

Faima proastă pe care Rusia și-a câștigat-o pe arena internațională face ca niciun alt stat al lumii, să nu și-o dorească nici ca aliat, nici ca dușman. Toți cei care astăzi îi sunt alături lui Putin, sunt aliați de conjunctură, ajunși lângă el mai degrabă de nevoie, decât din simpatie. Este și cazul lui Alexandr Lukașenko. În 2010, liderul de la Minsk acuza public Rusia că tratează celelalte state aliate drept niște cobai. 

Nici măcar Ilan Șor, ascuns astăzi sub laba ursului, nu are încredere în promisiunile pe care le face Moscova. Ascutați ce spune el despre asta în urmă cu 10 ani. „Ei în ochii mei sunt atât de mincinoși că…Aceștia nu mai sunt acei ruși care ne-au fost arătați în filmele din Uniunea Sovietică.  Dar să trăiesc toată viața în Rusia eu nu vreau”, declara Șor într-un apel telefonic cu Veaceslav Platon.

În concluzie, vă întreb verde în ochi, cum vă doriți să trăiți? În pace și siguranță în familia UE, sau într-un spațiu al războiului în care viața unui om valorează exact cât un glonte.