Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1690: Șase ore de negocieri fără rezultat, Zelenski acuză o „perdea de fum”. 8 morți în bloc bombardat

/VIDEO/ Cahul avea, pe timpuri, un aeroport internațional. A fost cumpărat de un străin, iar primăria îl vrea înapoi

AEROPORT CAHUL.mp4.00_12_44_05.Still002
09 iulie 2023, ora 23:19

În situația în care zeci de zboruri sunt anulate de pe Aeroportul Chișinău și moldovenii sunt nevoiți să meargă la Iași pentru a putea merge la muncă sau la rude, un alt aeroport din Moldova stă închis. Puțini știu că în orașul Cahul există un aeroport care a ajuns să fie privatizat după anii 2000. De aici se făceau curse către Rusia, Ucraina, România, sau Turcia. Un investitor privat a promis că va face investiții și va menține aeroportul funcțional, dar astăzi, după atâția ani, acesta nu este operațional. 

În situația actuală de securitate, acest aeroport ar putea fi o gură de aer pentru Republica Moldova. Dacă nu pentru pasageri, atunci pentru cargo. Autoritățile statului și-ar dori să-l recupereze, dar procedura e de durată și deloc ușoară. Vedeți în materialul următor ce se întâmplă astăzi cu Aeroportul Internațional din Cahul. 

Puțini dintre voi știu că avem în Moldova, la Cahul, un aeroport internațional. Acest aeroport a fost privatizat prin diferite metode, iar de aici, în anul 2001 a fost ultima cursa către Istanbul. Aeroportul este în conservare acum, se vede că există mișcare, oameni care îl întrețin, dar nu este funcțional. 

„- Aista e aeroport particular, nu pot să vă ajut cu nimic. - Poate să vorbim cu proprietarul? - Nu puteți să vorbiți. - Nu o să ne permită să filmăm? - Eu aici sunt administrator. - Și nu ne dați voie să filmăm? - Nu, nici într-un caz. - Doar imagini, nu neapărat să ne vorbiți. - Dacă filmați imagini, vă ajunge securitatea de la aeroport din urmă. 

Este un teritoriu privat. - Nu este lăsat nimeni? - Nu. Sunt camere video, deja m-au telefonat de la Chișinău să mă întrebe cu ce scop sunteți aici”. 

Aeroportul Internațional Cahul nu a fost tot timpul în proprietate privată. La sfârșitul anilor 90, Guvernul de atunci l-a transmis în gestiune orașului Cahul. Primarul din acea perioadă s-a pomenit că trebuie să administreze o infrastructură de milioane, dar cu un buget auster. Cu acordul consilierilor locali, aeroportul a fost transmis consiliului raional, în perioada reformei administrative din 2003, când județele au redevenit raioane. Am vrut să aflăm mai multe detalii despre acea perioadă de la primarul din acea vreme, cel care a primit bunul avia de la Guvernul Tarlev.

„- Aș vrea să vorbesc cu dvs, la cameră, despre Aeroportul din Cahul. - Întrebați administrația actuală. - Dar pe timpul dvs a fost dat consiliului raional...”

Fostul primar de Cahul, Ștefan Bratu, care mai apoi a activat și ca președinte de raion, nu a mai vrut să ne ofere interviu la cameră. 

„- Vrem să filmăm cu camera, dar să nu fie soare. - A, vreți să mă filmați încă? Eu nu sunt gata de filmări”. 

În cele din urmă, a acceptat să stăm de vorbă, într-o sală a Consiliului raional Cahul, dar fără să fie filmat. Cu toate acestea, am decis să înregistrăm discuția, pentru documentare. Printre altele, ne-a spus că atunci când și-a propus să dezvolte aeroportul, autoritățile centrale i-au recomandat să mai aștepte, prioritate având, la acea vreme, aeroportul de la Chișinău. De la actuala conducere a municipiului Cahul aflăm că ultimul zbor de pe aeroportul Cahul a fost în octombrie 2001. 

„Cahul - Istanbul, erau multe curse cu această destinație. Până în 2001 erau câte două curse pe zi spre Istanbul. Era un profit frumos de curse charter și au apărut niște factori politici că li s-a părut că prea bine merge această cursă și că trebuia să meargă din altă parte, de la Chișinău sau alte părți. 

Întreprindere municipală a fost până-n anii 2003, în proprietatea orașului. Atunci și a fost trasmis la consiliul raional. - Nu-l puteau întreține? - Așa a considerat guvernarea de atunci. Erau comuniștii. Administrația orașului de atunci - 2003 - au transmis la raion. Cred că dacă dacă municipalitatea avea acest aeroport...”, a spus primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandîș.

„Cunosc că a fost în posesia Republicii Moldova până în preajma județelor. A fost a orașului, apoi județului, a intrat în declin economic. Investitorul străin nu a reușit să-l dezvolte și acum acolo e dezastru, nu se poate de utilizat”, a menționat președintele raionului Cahul, Nicolae Dunas.

Am încercat să discutăm cu fostul administrator al aeroportului, Victor Aramă, despre cum a fost perioada în care s-a produs această tranziție. Însă, a refuzat să discute cu echipa noastră de jurnaliști, invocând că nu este în țară.

„- Nu vreau să vorbesc acum. Din 2008, nu mai sunt la Aeroportul din Cahul si lăsați-mă în pace. Sunt administratori acum. - Vă văd supărat pe situație... - Sunt cu mâinile de ciment”. 

Din spusele factorilor implicați în acest proces, în 2004, Consiliul raional, care nu reușea să gestioneze financiar aeroportul, a decis să permită unui investitor privat să-l reanimeze. Inițial, agentul economic a primit 49 la sută din pachetul de acțiuni, iar 51 la sută au rămas în posesia Consiliului raional. Este vorba de o companie fondată de familia Brauda. Mai apoi însă raportul s-a schimbat și investitorul străin a ajuns să dețină pachetul majoritar. 

„- Lucrurile acestea rămân să fie elucidate, mi-aș dori ca agentul economic să-și ia în rol serios misiunea. Este sala de așteptare, in care agentul economic a investit acei bani. - Ce sume sunt? - Nu cunosc”. 

„Oamenii care au fost implicați în acele procese sunt pe loc, nu au trecut 100 de ani, nu este greu să fie găsiți și întrebați despre vânzare, despre planul de atunci. Poate și se fac investigații, dar nu se spune, o fi clasificate”.

Chiar dacă infrastructura mai există pe teritoriul aeroportului, zborurile nu au mai fost reluate, iar singurele care mai zboară pe aici sunt păsările și, uneori, dronele. 

„Echipe care lucrează acolo, administrează, care păzesc si mențin periodic pista. Oricum este un grad de uzură. Pista de 1700 de metri este esențială, ar necesita investiții ca să devină funcțională”.

Între timp, din contul unor datorii pe care consiliul raional le-a acumulat față de compania care deținea aeroportul, aceasta din urmă a ajuns să dețină sută la sută din acțiuni, susține jurista Consiliului raional Cahul, într-o discuție cu echipa noastră de jurnaliști. S-a întâmplat în urma unor decizii de judecată, care au devenit executorii, chiar dacă Consiliul a încercat să conteste hotărârile. Și, în timp ce toți factorii de decizie din raion și din municipiul Cahul ne spun că familia Brauda deține acest complex de clădiri și terenul, Boris Brauda neagă acest lucru. 

„Nu este adevărat că aeroportul îmi aparține. Ați fost indusă în eroare. Pot să spun ce am făcut în perioada când am fost proprietar. În 2008, am certificat aeroportul și am oferit servicii... A deținut certificat, am avut o echipă instruită, dar Autoritatea Aeronautică Civilă și autoritățile centrale au făcut totul ca noi să nu activăm. Pe asta ne-am cheltuit banii și eforturile.

- Câți bani ați cheltuit? Ați investit? - Trebuie să caut în documente vechi, a trecut mult timp, nu vreau să vă ofer o informație greșită. Sensul care e? Dar vi s-a dat informația incorectă că eu sunt proprietarul”. 

Acum, din cauza războiului din Ucraina, primarul municipiului susține că zona prezintă riscuri de securitate. 

„- Văd ca pe un risc la adresa securității, în condițiile în care noi nu știm ce e cu el și al cui e. - Dacă se va intoarce la Cahul, aveți cu ce investi? - Nu cred că ne permitem, dar poate fi pe agenda de proiecte strategice a statului, dar și noi putem cauta fonduri. Nu îl văd doar pentru oraș, ci și pentru întreaga zonă”. 

Iar în primele zile de război, pista a fost blocată cu plăci de beton.

„Am avut discuții cu reprezentații unor instituții de stat din regiune, au luat legătura cu proprietarul. A fost puse și niște blocuri de beton, acum nu cunosc situația. A fost ca o măsură de siguranță”.  

Autoritățile locale și raionale și-ar dori acum să reîntoarcă aeroportul în proprietatea statului, nu doar din motive de securitate, dar și pentru profituri economice. 

„Am discutat cu numeroși factori de decizie în acești opt ani de când sunt primar și cu fostele guvernări și cu actuale. Solicitarea mea a fost să investigheze modul în care a fost privatizat. Știu că au fost niște verificări. Cred că statul trebuie să redevină proprietarul acestui aeroport. Eu cred că trebuie întors statului. Trebuie să fie voință politică. Forma cum se compensează proprietarul, e partea de metodologie. El trebuie să fie al statului”. 

„Sperăm să reușim să aducem acest aeroport în proprietatea statului. Nu neapărat a Consililui raional, dar a Republicii Moldova. Și investitorul va avea satisfacția că oamenii se folosesc de acel aeroport”. 

Pe de altă parte, Boris Brauda îndeamnă autoritățile să acționeze conform legii, dacă-și doresc să recapete aeroportul din Cahul. 

„Nu au decât să se folosească de legi și să acționeze în baza lor. Mi-a făcut plăcere să vă aud, vă doresc o zi bună. - Sunteți gata să-l întoarceți înapoi acest aeroport? - Vă mai spun o dată. Nu mai am ce adăuga. Puteți să mă abordați oricum. Repet: este lege, dacă cineva crede că are dreptul atunci trebuie și poate să folosească acest drept”. 

Într-un răspuns pe care l-am primit de la Autoritatea Aeronautică Civilă, se spune că aeroportul din Cahul nu este unul certificat și respectiv, aceștia nu cunosc cine îl deține. Ieri am aflat că aeroportul din Cahul aparține societății comerciale CONCORDIA-MANAGEMENT SRL, în care, conform datelor publicate pe internet, acționari sunt soții Brauda, care dețin împreună 74.99 și alte 25 de procente sunt deținute de administratorul societății, Tătaru Nicolae. Într-o discuție telefonică cu acesta, ne-a comunicat că domnul Brauda ar dori să vândă aeroportul și că totul este funcțional și în orice moment se poate zbura de aici, dacă se dorește. 

Un reportaj de Constantin Niculae și Veronica Gherbovețchii 

Imagine de Vlad Glinjan 

Montaj de Constantin Niculae

Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un mitropolit, vile și apartamente de lux, o blondă și procese în justiție. Investigația Cutia Neagră PLUS din această seară dezvăluie secretele ascunse ale Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove, IPS Vladimir. Cum înaltul ierarh a ajuns proprietar al unui apartament de lux într-un bloc înălțat chiar lângă gardul mitropoliei? Vă spunem despre un scandal ajuns în justiție care îi vizează pe Mitropolit și cunoscuta blondă cu care acesta a apărut mai mulți ani în urmă în ipostaze romantice. Conflictul a degenerat într-un dosar penal și acuzații de escrocherie.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În decembrie 2021, Parlamentul promitea că până la sfârșitul lui 2025 Republica Moldova va avea o justiție independentă și integră. La patru ani distanță, însă, doar 45% dintre acțiunile prevăzute în strategie au fost realizate, iar încrederea în reforme a scăzut atât în societate, cât și în interiorul sistemului. Vettingul a devenit principala reformă, însă instituțiile care ar trebui să garanteze integritatea sistemului rămân slabe, digitalizarea întârzie, iar percepția corupției în justiție continuă să fie ridicată. Cât de independentă este astăzi justiția din Republica Moldova? Au produs reformele rezultate reale sau au rămas mai mult la nivel de promisiuni? Și ce trebuie schimbat în noua strategie pentru ca reforma justiției să funcționeze cu adevărat?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder vine la Cutia Neagră PLUS. Analizăm cele mai grave probleme de mediu și reformele promise într-un domeniu considerat ani la rând o prioritate secundară. De la scandalurile legate de gropile de gunoi și poluarea Nistrului, până la corupția din sistemul silvic, pădurile date în arendă și întârzierile proiectelor finanțate cu sute de milioane de euro. Cât de pregătit este statul să gestioneze crizele de mediu și să respecte angajamentele asumate în procesul de integrare europeană?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ziua Victoriei sau Ziua Europei? /Cine dezbină societatea și ce ar trebui să facem ca să ne unim în jurul unui scop comun? /De ce mai avem oameni care nu au încredere în parcursul european? /Unde a greșit guvernarea? /În ce domenii mai avem restanțe la capitolul reforme? /Cum înlăturăm obstacolele din calea spre UE? /Despre toate vorbim la Cutia Neagră Plus.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un misterios general din SUA a bătut palma cu ministrul Energiei pentru construcția unei centrale electrice pe gaz în Republica Moldova. Acordul de înțelegere a fost ținut în mare secret. Consilierii ministrului implicați în negocieri lucrează astăzi pentru compania generalului american. Angajamentele asumate de minister în favoarea investitorului ridică mai multe semne de întrebare. Detalii aflați în noua investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Demisii neașteptate imediat după promovare. Evaluări care durează luni întregi. Decizii contestate și suspiciuni de influență. Ce se întâmplă, de fapt, în sistemul de vetting al procurorilor? Analizăm la Cutia Neagră PLUS. Invitați: Virginia Moraru, vicepreședinta Comisiei de vetting, și Octavian Iachimovschi, fost procuror anticorupție.

/VIDEO/ Protest cu furci la Budești: Localnicii, revoltați că șase hectare de teren au fost date în arendă unui consilier MAN
/VIDEO/ Protest cu furci la Budești: Localnicii, revoltați că șase hectare de teren au fost date în arendă unui consilier MAN
/PROMO/ AMPRENTE: Drama lui Gheorghe Moldovan. Cum putea fi prevenită tragedia de la Orhei - aflăm astăzi, de la ora 20:00
/PROMO/ AMPRENTE: Drama lui Gheorghe Moldovan. Cum putea fi prevenită tragedia de la Orhei - aflăm astăzi, de la ora 20:00
Accident mortal la Orhei: Un bărbat, lovit de o mașină, apoi călcat de alta. Unul dintre șoferi este de negăsit
Accident mortal la Orhei: Un bărbat, lovit de o mașină, apoi călcat de alta. Unul dintre șoferi este de negăsit
TV8 angajează noi colegi: Cum poți deveni redactor la tv8.md, reporter TV sau jurnalist de investigație
TV8 angajează noi colegi: Cum poți deveni redactor la tv8.md, reporter TV sau jurnalist de investigație
/VIDEO/ „Moldova Pregătită”: Cetățenii vor fi instruiți să facă față situațiilor de criză
/VIDEO/ „Moldova Pregătită”: Cetățenii vor fi instruiți să facă față situațiilor de criză

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente