08 mai 2023, ora 20:40

Republica Moldova nu concurează nici Ucraina, nici cu Georgia și nici cu alte țări candidate la Uniunea Europeană, ci doar cu ea însăși, afirmă ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks. Potrivit oficialului, începerea negocierilor de aderare la UE depinde de progresul pe care îl va înregistra Republica Moldova privind îndeplinirea celor nouă recomandări ale Comisiei Europene (CE).

„Pentru Comisia Europeană, există două componente de referință: acestea sunt acele nouă puncte care au fost prezentate în opinia Comisiei Europene anul trecut, iar o altă componentă este cât de mult legislația și practica legislației este armonizată la legislația UE, dacă corespunde aquis-ului comunitar al UE. Despre faptul că R. Moldova era codaș din punct de vedere al reformelor nu putem învinui actuala guvernare, aceasta este o muncă pe termen lung. Nu este un salt. Moldova nu concurează nici Ucraina, nici cu Georgia și nici cu alte țări candidate. Moldova concurează cu Moldova.

Ceea ce voi trebuie să faceți este să echivalați legislația Moldovei cu legislația UE. Aceste norme nu sunt doar o etapă birocratică. Aceste norme sunt o asigurare pentru viață mai bună cetățenilor UE. Dacă R. Moldova se va alinia acestor norme cetățenii voștri vor trăi mai bine din perspectiva tuturor sferelor de activitate. Acum trebuie de focusat pe aceste 9 puncte ale Comisiei Europene, de acest lucru depinde când Moldova va putea începe negocierile de aderare la UE”, a declarat ambasadorul.

Potrivit oficialului UE, în octombrie R. Moldova va primi un raport cu privirea la progresul înregistrat pe parcursul ultimului an.

„Sunt două componente referitoare la începerea negocierilor de aderarea: Raportul Comieri referitor la progresul înregistrat de Moldova și decizia politică a țărilor membre UE care activează după principiul unui consens”, a declarat Mazeiks.

În cadrul Consiliului European din 23 iunie 2022, liderii UE au acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE. În acest context, ei au invitat Comisia Europeană să transmită Consiliului un raport cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Republicii Moldova.

Ulterior, a fost elaborat un plan de acțiuni pentru implementarea celor 9 condiții formulate de către Comisia Europeană. Proiectul planului a fost discutat la ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE) din 13 iulie 2022 și a fost adoptat la 4 august 2022.

Planul de acțiuni conține pașii următori, ce urmează a fi realizați către vara anului 2023.

22 decembrie 2024, ora 20:00

A plouat cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru 2025. Opoziția a cerut micșorarea salariilor miniștrilor și să fie la fel ca al deputaților, lefurile judecătorilor de la Curtea Constituțională reduse și echivalente ca a celorlați magistrați, însă... propunerile nu au trecut de votul majorității. Totuși, întru-un final, bugetul a fost aprobat. Veniturile în anul 2025 vor însuma 71,55 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se vor ridica la 85,44 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar va constitui 13,89 miliarde de lei. Cine, în 2025 se vor bucura de salarii majorate, vedeți imediat.

„Veniturile totale ale bugetului R. Moldova pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei. Cheltuielile 85,4 miliarde de lei vor depăși veniturile cu 13,8 miliarde de lei''.

Cei din opoziție au venit cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025. Primul a vizat majorarea salariului pentru cadrele didactice.

„Noi am găsit resurse pentru majorare cu 15%. Veniturile s-au majorat în ultimii ani cu 60 la sută”.

Au urmat alte amendamente, care la fel nu au trecut.

„Propunem micșorarea salariilor miniștrilor la nivelul salariilor deputaților. Acest lucru este necesar pentru a crește responsabilitatea miniștrilor privitor la situația din țară. Vedem că veniturile lor îi detașează de situația reală economică din țară”.

Într-un final, bugetul pentru anul 2024 a fost votat. Acesta prevede o serie de majorări pentru mai multe categorii de angajați la stat și stabilește un salariu minim în sectorul bugetar de 5.500 de lei. 

Astfel, majorări de până la 15,2% vor avea pedagogii care dețin grade didactice. De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%. De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii. 

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical. Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor se va solda cu un deficit de 13,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,1% din PIB.