Poșta Moldovei aduce un solemn omagiu a două figuri emblematice ale istoriei și culturii moldovenești, regretatul scriitor Ion Druță și fostul președinte Mircea Snegur. Întreprinderea a lansat, pe 15 noiembrie, o serie de mărci poștale intitulată „Personalități. Comemorări”.
„Această serie este un tribut adus contribuțiilor lor excepționale și moștenirii lăsate pentru Republica Moldova. Prin aceste mărci poștale, dorim să aducem în atenția publicului atât realizările, cât și spiritul acestor mari personalități. Colectorii și pasionații de istorie sunt invitați să descopere seria de mărci poștale „Personalități. Comemorări”, simboluri ale moștenirii culturale și istorice a Republicii Moldova”, scrie Poșta Moldovei, într-un comunicat.
„Ion Druță (1928-2023) - unul dintre cei mai remarcabili scriitori moldoveni, a fost un maestru al cuvântului și un simbol al literaturii naționale. Opera sa reflectă profunzimea, dragostea și valorile poporului moldovean”.

„Mircea Snegur (1940-2023) - primul președinte al Republicii Moldova, a jucat un rol vital în promovarea independenței și consolidarea democrației țării, devenind un simbol al unității naționale”.

TV8.md reamintește că Mircea Snegur s-a stins din viață în noaptea de 14 septembrie, din cauza unei boli incurabile. Fostul președinte avea 83 de ani. Mircea Snegur a fost numit președinte al Republicii Sovietice Socialiste Moldova de către Sovietul Suprem pe 3 septembrie 1990, iar cu un an mai târziu, Parlamentul a adoptat Declarația de Independență. Snegur a fost și principalul susținător al proiectului de lege care prevedea conferirea limbii române a statutului de limbă oficială, dar și revenirea la drapelul tricolor. Acesta a deținut funcția de președinte timp de cinci ani, iar în decembrie 1996 a pierdut alegerile în fața lui Petru Lucinschi.
Scriitorul Ion Druță s-a stins din viață joi, 28 septembrie, la Moscova. Acesta a lăsat un testament, prin care a cerut să fie înmormântat la Soroca. Mormântul său se află într-o poieniță, la câțiva zeci de metri mai jos de „Lumânarea Recunoștinței”, așa cum și-a dorit maestrul.