Opt milioane de lei. Atât a alocat statul, în această toamnă, Comisiei Electorale Centrale pentru crearea infrastructurii necesare testării votului prin internet. Până atunci, însă, trebuie să ne mulțumim cu votul în două zile, care se regăsește în noul Cod Electoral, votat recent de Parlament. Aceasta pare să fie soluția, agreată de deputați, pentru cozile de la unele secții de votare și sutele de kilometri parcurși de moldovenii din diasporă, doar pentru a-și putea exercita dreptul la vot. Urmăriți, în continuare, un reportaj la acest subiect, realizat de colegii noștri de la proiectul media „Cu Sens”.
Cozi interminabile, sute de kilometri parcurși și ore-n șir de așteptare. Este tabloul ultimelor scrutine la secțiile de votare din străinătate. Partidele de opoziție de la acea vreme au criticat modul în care au fost organizate alegerile și au promis că vor schimba lucrurile. De exemplu, printre prioritățile pe care și le-a promis Partidul Acțiune și Solidaritate la ultima campanie electorală a fost „acordarea posibilității cetățenilor moldoveni din diasporă de a vota pe parcursul a două zile și implementarea votului prin corespondență”.
La mai bine de un an de când PAS a obținut majoritatea parlamentară, Legislativul a votat un nou cod electoral. Singura promisiune din programul electoral al PAS care se regăsește în noul Cod, este votul pe parcursul a două zile. Acesta va putea fi organizat la următoarele scrutine în anumite circumscripții electorale sau secții de votare prin decizia Comisiei Electorale Centrale, emisă cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua alegerilor. Noua lege nu pomenește nimic despre votul prin internet sau cel prin corespondență.
„Fiindcă nu este momentul potrivit de a introduce această prevedere în Cod, atât timp cât noi nu suntem pregătiți efectiv să implementăm acest sistem”, a declarat președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate.
În septembrie anul trecut, în premieră, s-a decis alocarea din bugetul de stat a 8 milioane de lei pentru a începe elaborarea infrastructurii digitale, necesare pentru pilotarea și, eventual, implementarea votului prin Internet.
„Urmează să facem două acțiuni majore și importante. Prima, vorbim despre scrierea acelui caiet de sarcini și, aici, vorbim de o sumă de circa 200 mii de lei și, al doilea, elaborarea acelui plan strategic de comunicare a campaniei de informare, a conceptului de informare și, aici, vorbim de circa 150-160 de mii de lei”, a menționat secretarul Comisiei Electorale Centrale, Alexandr Berlinschii.
Dacă se vor ține de plan, CEC-ul ar urma, la sfârșitul anului 2023, să piloteze votul prin Internet prin intermediul sistemului informațional e-Votare. În timp ce Comisia Electorală Centrală s-a apucat să cheltuie banii alocați din bugetul de stat pentru dezvoltarea infrastructurii digitale necesare pentru ca votul prin Internet să fie realitate într-o zi, opoziția parlamentară critică această inițiativă.
„Sunt riscuri enorme de fraudare a votului. Noi considerăm că tehnologiile încă nu pot să dea acea siguranță în primul rând a securității votului, că nu o să voteze altcineva în locul tău. Și în a doua, secretul votului”, a vorbit deputatul BCS, Adrian Lebedinschi.
Lipsa unui consens politic ar putea încetini procesul, iar experții sunt de părere că e nevoie de mai multă comunicare la acest subiect.
„De fapt, fobia principală în aceste mituri, într-un fel sau altul, este că votul online va favoriza un actor politic, ceea ce este contraproductiv prin definiție. Deci, nu favorizează votul online niciun actor politic”, a declarat expertul în politici de digitalizare, Victor Guzun.
„Nu contează unde se află cetățenii noștri se află ei la vest la est, ei trebuie să fie asigurați sau să-și poată exercita dreptul de vot. Acesta trebuie să fie obiectivul oricărei guvernări”.
„Gândiți-vă încă odată la perspectiva că cetățeanul trebuie să călătorească patru sute de kilometri sau cinci sute, sau trei sute cu copii și atunci există și se cheltuie o mulțime de bani. Noi impunem oamenii să facă niște chestii, niște sacrificii majore cu riscul să nu poată vota, având foarte multe opțiuni tehnice de vot alternative”, a mai adăugat expertul în politici de digitalizare, Victor Guzun.
De fapt, în Republica Moldova se discută de ani buni despre votul prin Internet. Încă în 2008 Parlamentul a adoptat și o lege prin care a fost elaborat Sistemul informațional automatizat de stat „Alegeri”. În 2016, cu suportul financiar al PNUD, s-a făcut un Studiu de fezabilitate în acest sens, care a costat 39 de mii de dolari americani, iar autorii au ajuns la concluzia că Moldova dispune de toate premisele de bază necesare pentru introducerea sistemului de vot prin internet.