18 martie 2024, ora 23:00

În timp ce unii scot profituri de milioane, alți oameni de afaceri străini își pierd banii în Republica Moldova. Poate vă amintiți, poate nu, dar la Nisporeni cândva era în floare o afacere cu melci de mâncare. Un investitor italian a pus la bătaie, pentru început, 250 de mii de euro, dar a ajuns acum să nu se poată bucura de profitul la care visa. Explică eșecul prin faptul că nu există o forță de muncă profesionistă. Acum și-a pus afacerea pe pauză și este în căutarea unui partener, în speranța că va putea resuscita businessul. 

Ivan Ceccarone a ales să-și încerce norocul pe meleagurile moldave inițiind o afacere cu... melci. Și pentru el a fost o provocare, pentru că până atunci avea afaceri, în Republica Moldova, doar în domeniul telecomunicațiilor. A ales, ca loc pentru creșterea melcilor, o bucată de pământ din zona orașului Nisporeni. Cu 250 de mii de euro, a lansat afacerea. 

„Melcii sunt soluția pentru că în Europa avem un gol în producție, aceștia nu se produc atât de mult pe cât se consumă. Deci, fiecare țară care este foarte mare consumatoare de melci, are nevoie de materie primă. De exemplu în Italia, noi producem 20% din necesar, iar celelalte 80% vin de peste graniță, din importuri. Pentru Franța e exact la fel, pentru Spania - de asemenea. Toate celelalte țări produc melci pentru aceste trei mari state consumatoare de melci. Ca să știți, în această afacere cu melci, orice produci este deja vândut, nu există atât de multe dificultăți pentru a găsi un cumpărător. Dacă vorbim despre condițiile de creștere, Moldova e perfectă din punct de vedere climatic pentru că, în primul rând, condițiile meteo se schimbă în ultima vreme peste tot în lume”.

Ivan ne-a spus că această afacere poate întoarce investiția după primul an, fiind o idee minunată pentru familiile care vor un venit stabil. 

„Oriunde în lume, cei care cresc melci fac profit mai ales atunci când au terenul care nu costă foarte mult și forța de lucru nu este foarte scumpă. Din acest punct de vedere Moldova este perfectă. Planul meu de afaceri era următorul: să spunem că ai, de exemplu, o investiție de 25 de mii de euro, poți obține 25 de mii de euro în fiecare an și muncesc pentru asta 1-2 persoane. Cred că 25 de mii de euro pentru o familie care nu locuiește în Chișinău, dar undeva la sat, 25 de mii de euro este un venit foarte bun. Eu am cerut statului doar să susțină aceste afaceri la început, atunci când se fac investițiile în infrastructură ca, de exemplu, sistemul de irigații, gardurile pentru melci și prima investiție în melci, pentru că e nevoie să cumperi primii melci pentru reproducere”.

Este atât de încrezător în potențialul acestei afaceri încât a cerut autorităților moldovene să introducă acest tip de ferme alături de cele clasice în lista celor beneficiare de subvenții și beneficii din partea statului. 

„Ce credeți că mi-au spus? Au zis că în Moldova nimeni nu mănâncă melci. Eu le-am spus că da, așa este, dar pot face afaceri cu melci. Pentru că dacă tu îmi dai un milion de dolari ca să creez o afacere cu găini, eu devin bogat, poate am 20 de muncitori și le plătesc un salariu foarte mic. Dar pentru a întoarce oamenii acasă din diasporă, această afacere poate fi creată cu o sumă mică de bani și poate fi de ajuns pentru o familie ca să se descurce”.

Dar, ce a început rapid și frumos, a ajuns repede să se blocheze din cauza mai multor factori. Motivul principal este forța de muncă sau mai bine zis, lipsa acesteia.

Acum doi ani când colegii noștri au fost aici, zonele astea erau pline cu melci, mii de melci pe care domnul Ceccaroni încerca să îi reproducă pentru vânzare. Astăzi, ferma asta s-a oprit și după cum ne-a spus dumnealui, s-a oprit pentru că nu a reușit să găsească lucrători specializați și serioși în Republica Moldova. Acesta vrea să reia afacerea, dar trebuie să pregătească din nou terenul și să replanteze aceste plante care sunt folosite drept mâncare pentru acești melci.

„Pentru că știi foarte bine, dacă muncitorii sunt acolo și tu nu le spui zi de zi ce să facă, cum să facă, aceștia încearcă să evite sarcinile mai grele, să sară peste etape. Iar dacă nu hrănești melcii timp de două zile, aceștia mor, dacă nu îi acoperi de căldura soarelui în zilele călduroase de vară, aceștia mor, dacă nu îi stropești cu apă, pentru că în fiecare zi trebuie să irigi zona, aceștia mor. Și astfel am avut mai multe asemenea probleme din cauza muncitorilor, am mai multe afaceri și nu am putut să mă concentrez pe afacerea cu melc”.

Într-o zi, când a revenit la Nisporeni, a descoperit un peisaj dezolant.

„Eu nu am fost acolo, aveam o mulțime de melci, dar când am ajuns acolo ca să văd ce se întâmplă, nu mai era niciun melc. (râde). Cine știe ce s-a întâmplat? Partenerul meu nu mi-a spus de ce sau ce s-a întâmplat. Vreți să continuați cu afacerea? - În acest an vreau să continui afacerea, da”.

Lipsa forței de muncă nu este o noutate pentru cei care au afaceri, fie că vorbim de antreprenori străini sau locali. 

„Problema cu forța de muncă este una reală și noi am recunoscut-o foarte direct, spunând că există foarte mulți antreprenori de la nord la sud, mici și mari, străini sau locali care, pur și simplu nu găsesc suficienți oameni. Putem să mergem împreună, de exemplu, la parcul industrial din Edineț, unde o companie care lucrează cu Marea Britanie, pentru export, ei ar putea crește cu treizeci de procente capacitatea de producție, dacă ar găsi oameni. Și asta nu este doar realitatea lor, este realitatea la foarte mulți antreprenori care încearcă să facă aici o afacere de succes. Ăsta a fost și motivul pentru care am decis această deschidere a pieței muncii. Este o măsură evident că temporară, dar pentru moment, ca economia noastră să crească înseamnă că fiecare dintre companii trebuie să se dezvolte. Ca să se dezvolte, ei trebuie să angajeze oameni. Ca să angajeze oameni, ei trebuie să găsească acești oameni”, a declarat ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

Un reportaj de Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan