În timp ce unii scot profituri de milioane, alți oameni de afaceri străini își pierd banii în Republica Moldova. Poate vă amintiți, poate nu, dar la Nisporeni cândva era în floare o afacere cu melci de mâncare. Un investitor italian a pus la bătaie, pentru început, 250 de mii de euro, dar a ajuns acum să nu se poată bucura de profitul la care visa. Explică eșecul prin faptul că nu există o forță de muncă profesionistă. Acum și-a pus afacerea pe pauză și este în căutarea unui partener, în speranța că va putea resuscita businessul.
Ivan Ceccarone a ales să-și încerce norocul pe meleagurile moldave inițiind o afacere cu... melci. Și pentru el a fost o provocare, pentru că până atunci avea afaceri, în Republica Moldova, doar în domeniul telecomunicațiilor. A ales, ca loc pentru creșterea melcilor, o bucată de pământ din zona orașului Nisporeni. Cu 250 de mii de euro, a lansat afacerea.
„Melcii sunt soluția pentru că în Europa avem un gol în producție, aceștia nu se produc atât de mult pe cât se consumă. Deci, fiecare țară care este foarte mare consumatoare de melci, are nevoie de materie primă. De exemplu în Italia, noi producem 20% din necesar, iar celelalte 80% vin de peste graniță, din importuri. Pentru Franța e exact la fel, pentru Spania - de asemenea. Toate celelalte țări produc melci pentru aceste trei mari state consumatoare de melci. Ca să știți, în această afacere cu melci, orice produci este deja vândut, nu există atât de multe dificultăți pentru a găsi un cumpărător. Dacă vorbim despre condițiile de creștere, Moldova e perfectă din punct de vedere climatic pentru că, în primul rând, condițiile meteo se schimbă în ultima vreme peste tot în lume”.
Ivan ne-a spus că această afacere poate întoarce investiția după primul an, fiind o idee minunată pentru familiile care vor un venit stabil.
„Oriunde în lume, cei care cresc melci fac profit mai ales atunci când au terenul care nu costă foarte mult și forța de lucru nu este foarte scumpă. Din acest punct de vedere Moldova este perfectă. Planul meu de afaceri era următorul: să spunem că ai, de exemplu, o investiție de 25 de mii de euro, poți obține 25 de mii de euro în fiecare an și muncesc pentru asta 1-2 persoane. Cred că 25 de mii de euro pentru o familie care nu locuiește în Chișinău, dar undeva la sat, 25 de mii de euro este un venit foarte bun. Eu am cerut statului doar să susțină aceste afaceri la început, atunci când se fac investițiile în infrastructură ca, de exemplu, sistemul de irigații, gardurile pentru melci și prima investiție în melci, pentru că e nevoie să cumperi primii melci pentru reproducere”.
Este atât de încrezător în potențialul acestei afaceri încât a cerut autorităților moldovene să introducă acest tip de ferme alături de cele clasice în lista celor beneficiare de subvenții și beneficii din partea statului.
„Ce credeți că mi-au spus? Au zis că în Moldova nimeni nu mănâncă melci. Eu le-am spus că da, așa este, dar pot face afaceri cu melci. Pentru că dacă tu îmi dai un milion de dolari ca să creez o afacere cu găini, eu devin bogat, poate am 20 de muncitori și le plătesc un salariu foarte mic. Dar pentru a întoarce oamenii acasă din diasporă, această afacere poate fi creată cu o sumă mică de bani și poate fi de ajuns pentru o familie ca să se descurce”.
Dar, ce a început rapid și frumos, a ajuns repede să se blocheze din cauza mai multor factori. Motivul principal este forța de muncă sau mai bine zis, lipsa acesteia.
Acum doi ani când colegii noștri au fost aici, zonele astea erau pline cu melci, mii de melci pe care domnul Ceccaroni încerca să îi reproducă pentru vânzare. Astăzi, ferma asta s-a oprit și după cum ne-a spus dumnealui, s-a oprit pentru că nu a reușit să găsească lucrători specializați și serioși în Republica Moldova. Acesta vrea să reia afacerea, dar trebuie să pregătească din nou terenul și să replanteze aceste plante care sunt folosite drept mâncare pentru acești melci.
„Pentru că știi foarte bine, dacă muncitorii sunt acolo și tu nu le spui zi de zi ce să facă, cum să facă, aceștia încearcă să evite sarcinile mai grele, să sară peste etape. Iar dacă nu hrănești melcii timp de două zile, aceștia mor, dacă nu îi acoperi de căldura soarelui în zilele călduroase de vară, aceștia mor, dacă nu îi stropești cu apă, pentru că în fiecare zi trebuie să irigi zona, aceștia mor. Și astfel am avut mai multe asemenea probleme din cauza muncitorilor, am mai multe afaceri și nu am putut să mă concentrez pe afacerea cu melc”.
Într-o zi, când a revenit la Nisporeni, a descoperit un peisaj dezolant.
„Eu nu am fost acolo, aveam o mulțime de melci, dar când am ajuns acolo ca să văd ce se întâmplă, nu mai era niciun melc. (râde). Cine știe ce s-a întâmplat? Partenerul meu nu mi-a spus de ce sau ce s-a întâmplat. Vreți să continuați cu afacerea? - În acest an vreau să continui afacerea, da”.
Lipsa forței de muncă nu este o noutate pentru cei care au afaceri, fie că vorbim de antreprenori străini sau locali.
„Problema cu forța de muncă este una reală și noi am recunoscut-o foarte direct, spunând că există foarte mulți antreprenori de la nord la sud, mici și mari, străini sau locali care, pur și simplu nu găsesc suficienți oameni. Putem să mergem împreună, de exemplu, la parcul industrial din Edineț, unde o companie care lucrează cu Marea Britanie, pentru export, ei ar putea crește cu treizeci de procente capacitatea de producție, dacă ar găsi oameni. Și asta nu este doar realitatea lor, este realitatea la foarte mulți antreprenori care încearcă să facă aici o afacere de succes. Ăsta a fost și motivul pentru care am decis această deschidere a pieței muncii. Este o măsură evident că temporară, dar pentru moment, ca economia noastră să crească înseamnă că fiecare dintre companii trebuie să se dezvolte. Ca să se dezvolte, ei trebuie să angajeze oameni. Ca să angajeze oameni, ei trebuie să găsească acești oameni”, a declarat ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
