Organizarea votului prin corespondență în SUA și Canada ar putea costa estimativ statul între 12 și 13 milioane de lei. Cheltuielile cuprind deschiderea a patru birouri electorale, a unui consiliu electoral, tipărirea buletinelor de vot, trimiterea lor prin poștă și remunerarea funcționarilor electorali. Cifra a fost anunțată de președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman.
„Buletine de vot care vor trebui expediate mai devreme alegătorilor și va fi o tranșă tipărită pentru cei care vor solicita votul prin corespondență este undeva 1 milion 700 de mii de lei. Acoperirea costurilor pentru expedierea corespondenței aici vorbim de circa opt milioane de lei. Per total, cheltuielile arată în jur de 12-13 milioane de lei”.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, costul mediu pentru expedierea unui plic va fi de 16 dolari în SUA și 17 dolari în Canada, iar pentru fiecare alegător vor fi câte trei seturi pentru turul întâi și turul doi. Plicurile vor trebui să ajungă la alegători cu 20 de zile înainte de scrutin. Implementarea votului prin corespondență nu va reduce numărul secțiilor de votare clasice, iar acestea vor fi deschise ca și la alegerile precedente.
Amintim că, pe lângă SUA și Canada, votul prin corespondență ar putea fi extins și în Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Un amendament în acest sens a fost propus de deputații PAS. Proiectul votului prin corespondență urmează să fie aprobat de deputați în a doua lectură, însă este dur criticat de opoziție, care consideră că astfel există riscuri de fraudare a scrutinului.
În același timp, Comisia Electorală Centrală anunță că țara noastră nu renunță la ideea implementării votului electronic. Acest lucru se va face însă după ce societatea va fi convinsă că metoda este eficientă, sigură și nu există riscuri de fraudare.
„La această etapă cred că este mai judicios să punem pe pauză această modalitate. Nu renunțăm, dar punem pe pauză și încercăm să explicăm toate acele metode, care asigură verificarea, corectitudinea procesului și modalității de urmărire, dacă s-a intervenit în proces sau nu, pentru că noi am studiat experiența Estoniei și a țărilor unde s-a renunțat din anumite motive la această metodă prin Internet”.
