23 aprilie 2024, ora 06:31

Ucraina îi avertizează pe aliații din Uniunea Europeană că „nu putem și nu trebuie să ne relaxăm”. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe ucrainean, Dmytro Kuleba, la o reuniune a miniștrilor de externe și de apărare din UE împreună cu ministrul apărării al Ucrainei, Rustem Umerov. 

„Salutăm cu toții decizia Camerei Reprezentanților din SUA de a oferi un pachet puternic de sprijin pentru Ucraina. Dar noi, în Europa, nu putem și nu trebuie să ne relaxăm. În primul rând, apărarea Europei este în primul rând o chestiune care ne privește pe noi, europenii. 

În al doilea rând, pe parcursul celor șase luni de discuții în Statele Unite, Europa a demonstrat un leadership real și capacitatea de a acționa. Vă sunt recunoscător pentru acest lucru. Trebuie să ne amintim acest sentiment și să continuăm această mișcare înainte a Europei”, a declarat Dmytro Kuleba.

Totodată, oficialul ucrainean a îndemnat la conlucrare și acțiuni comune.

„Putem preveni cele mai grave scenarii dacă acționăm împreună și fără teamă. Avem nevoie de decizii concrete și îndrăznețe astăzi pentru a furniza Ucrainei sisteme Patriot și SAMP/T suplimentare, rachete, artilerie și muniție, precum și alte arme și echipamente cât mai curând posibil. Acum că sunteți cu toții aici, la masă, este timpul să acționăm, nu să dezbatem”, a subliniat ministrul.

Ministrul a subliniat că Ucraina este capabilă să oprească agresiunea rusă pe teritoriul său și să împiedice răspândirea acesteia în alte țări.

„Forța oprește Rusia. Prudența nu face decât să o provoace. Nu și invers. Singura modalitate de a-l împiedica pe Putin să declanșeze un război mai mare în Europa este de a provoca pierderi dureroase forțelor de ocupație rusești pe teritoriul Ucrainei. Doar provocându-i o înfrângere lui Putin pe teritoriul nostru îl putem forța să renunțe la planurile sale agresive pentru Moldova, Polonia, statele baltice, Finlanda și alte țări europene”, a declarat ministrul ucrainean de Externe.

Camera Reprezentanților din Congresul SUA a votat sâmbătă pachetul de ajutor militar pentru Ucraina, de 60,4 de miliarde de dolari. Se întâmplă după luni întregi de tergiversări și în contextul unei situații extrem de complicate pentru apărătorii ucraineni pe front, scrie BBC.

Rezultatul final al votului a fost de 311 la 112, voturile contra fiind ale republicanilor trumpiști. Democrații au votat alături de o parte a conferinței republicane pentru deblocarea ajutorului. 

Este un moment de cotitură pentru Ucraina, a cărei situație pe front era tot mai dificilă și mai vulnerabilă. 

Este de așteptat ca și Senatul SUA să aprobe și pachetul de ajutor în zilele următoare, urmând să fie, apoi, promulgat de președintele Joe Biden. 

Conform oficialilor americani o parte din ajutoare vor ajunge pe frontul din Ucraina în cel mult o săptămână.

24 aprilie 2025, ora 20:55

Vizită de rang înalt la Chișinău. Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a ajuns astăzi în țara noastră. Aceasta a oferit un interviu exclusiv în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. Am discutat despre riscurile de securitate din regiune, sprijinul Uniunii Europene în fața amenințărilor venite dinspre Rusia, dar și despre viitorul parcurs european al țării noastre.

- Aș dori să începem interviul cu subiectul planului SUA pentru Ucraina și opoziția unor state europene față de majorarea sprijinului. Când și cum ar putea fi depășită această situație, astfel încât Ucraina să beneficieze de un sprijin mai mare din partea Uniunii Europene pentru apărare?

- Majoritatea țărilor europene susțin Ucraina, iar în realitate este vorba doar de două țări care nu oferă acest sprijin. Așadar, sunt totuși 25 de state membre care fac mai mult. Și cred că acest lucru este extrem de important, mai ales când vorbim despre sumele alocate pentru apărarea Ucrainei. Anul trecut, țările Uniunii Europene au oferit 20 de miliarde de euro, iar anul acesta deja am alocat 23 de miliarde pentru a-i ajuta să se apere. Vedem foarte clar cum Rusia bombardează zilnic civili. Și în noaptea trecută, nouă persoane au fost ucise. Nu erau soldați. Erau oameni obișnuiți care își doreau doar să trăiască o viață normală. De aceea, este esențial să ajutăm Ucraina să se apere.

- Deci, Uniunea Europeană va crește sprijinul pentru Ucraina?

- Anul acesta am alocat deja, dacă comparăm cu anul trecut, când am oferit 20 de miliarde, anul acesta am ajuns deja la 23 de miliarde. Dar dacă luăm în calcul și contribuția Americii, împreună am oferit în jur de 40 de miliarde. Așadar, încă avem spațiu pentru a face mai mult, pentru a-i ajuta să-și susțină și să-și apere libertatea și țara.

- Aș dori să continuăm cu îngrijorarea Bruxelles-ului cu privire la amenințările la adresa securității Republicii Moldova și cum ne poate ajuta Uniunea Europeană.

- Securitatea voastră este foarte importantă și pentru Uniunea Europeană, pentru că, după cum știm, dacă ne uităm pe hartă, Moldova se află în Europa, iar Europa este o regiune foarte, foarte mică. Asta înseamnă că securitatea fiecăruia este și grija tuturor. Linia voastră de apărare începe acum din Ucraina, deci, practic, sprijinind Ucraina, sprijinim și securitatea Moldovei. Pe lângă asta, sprijinim forțele de apărare ale Moldovei cu ajutor neletal prin Facilitatea Europeană pentru Pace. ț

De asemenea, oferim sprijin poliției, punând la dispoziție diverse instrumente care contribuie la consolidarea rezilienței. În ceea ce privește influențele critice externe sau influența malignă străină, precum și combaterea dezinformării, avem deja instrumentele necesare. Avem echipe de reacție rapidă gata să intervină pentru ca alegerile să nu fie manipulate și ca moldovenii să poată decide liber, așa cum își doresc cu adevărat.

- Continuând subiectul influenței ruse în Republica Moldova, cum ar putea fi atenuată această influență? Pe baza experienței dumneavoastră ca fost prim-ministru al Estoniei, la ce ați recomanda să fim mai atenți?

- Cred că cel mai important lucru este educația media – ca oamenii să știe cu adevărat care sunt sursele de informație în care pot avea încredere și să învețe să distingă între diferitele tipuri de știri pe care le primesc. Este, de asemenea, esențial să știm ce să facem atunci când identificăm informații false, cum să le facem cunoscute publicului. În acest sens, activitatea fact-checkerilor este extrem de importantă și trebuie să funcționeze eficient. 

Astăzi m-am întâlnit cu tineri de aici, din Moldova, care au un rol foarte clar în a depista acest tip de manipulare, pe lângă instrumentele deja existente. Totuși, este foarte dificil. Trăim într-o eră a informației în care minciunile de pe internet circulă extrem de repede. Mă surprinde și pe mine cât de ușor cred oamenii cele mai diverse și absurde lucruri. Așadar, cheia rămâne educația și mai ales alfabetizarea media, astfel încât fiecare individ să poată înțelege ce este adevărat și ce este fals din propriul său punct de vedere.

- Dar care au fost domeniile în care Estonia a înțeles, în 2022, că erau necesare intervenții urgente și radicale pentru a preveni influența internă a Rusiei?

- Da, în Estonia am făcut un lucru foarte clar: atunci când a început războiul, am închis toate canalele de propagandă rusești. Astfel, ele nu mai puteau fi urmărite. Am observat apoi cum percepția publică, inclusiv în rândul minorității vorbitoare de limbă rusă, a început să se schimbe,pentru că aveau acces la alte surse de informare. 

Un alt lucru pe care îl implementasem deja și care s-a dovedit extrem de util în timpul pandemiei a fost crearea unui canal în limba rusă propriu, produs de noi. Astfel, minoritatea rusofonă putea să se informeze dintr-o sursă locală de încredere. Știu că un canal similar este în curs de dezvoltare și aici, în Moldova, tocmai pentru ca minoritatea vorbitoare de rusă să primească informații corecte, nu propagandă din Rusia, ci conținut informativ produs de televiziunile moldovenești.

- Cum poate deveni Moldova un nou membru al UE până în 2029 și cum ar putea afecta rezultatele alegerilor parlamentare acest proces?

- În ceea ce privește extinderea sau procesul de unificare al Uniunii Europene, Moldova trebuie să-și facă temele, dar și noi, ca Uniunea Europeană, trebuie să ne facem temele. Asta presupune reforme din partea voastră. Cel mai important aspect este statul de drept și reformele din justiție. Acestea nu sunt importante doar pentru Uniunea Europeană, ci și pentru Moldova, deoarece dacă oamenii sau investitorii au încredere în sistemul juridic al țării, vor avea și încredere să investească, ceea ce aduce prosperitate populației. În ceea ce ne privește pe noi, trebuie de asemenea să ne facem partea, în special în privința procesului decizional. Dar dacă voi vă faceți temele, nu ar trebui să existe obstacole din partea noastră, pentru că trebuie să ne respectăm promisiunile.

- Credeți că anul 2029 este realist pentru Moldova?

- Să fie între 2030 și 2028 – asta este ceea ce am auzit ca fiind termenii discutați. Cred că da, este nevoie de mult din partea Moldovei, dar cred că este realist dacă, știți, accelerați procesele de reformă. În ceea ce privește a doua întrebare, referitoare la alegeri, bineînțeles că poporul moldovean își va face propria alegere. Într-o democrație, există întotdeauna forțe diferite care luptă cu propriile idei despre cum ar trebui condusă țara. Și, din câte înțeleg din sondaje, sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană este ridicat. Așa că, cel mai probabil, acest lucru se va reflecta și în alegeri.

- Vreau să revin la subiectul Ucrainei. Cum vedeți negocierile de pace în formatul SUA–Rusia–Ucraina, fără participarea Uniunii Europene? Vă întreb în contextul atacurilor brutale recente ale armatei ruse asupra orașelor și populației civile din Ucraina.

- E nevoie de doi pentru a dori pacea. Dar e suficient unul singur pentru a dori războiul. Iar ceea ce vedem acum este că Rusia, în mod clar, vrea război, în timp ce toți ceilalți vor pace. Europenii vor pace, ucrainenii vor pace, pentru că le mor oameni, dar rușilor nu le pasă. Cât despre negocieri, administrația americană a spus la început că poate încheia acest război într-o singură zi. Deci, au instrumentele necesare în mâinile lor pentru a pune mai multă presiune pe Rusia, pentru că aici lucrurile sunt foarte clare: unul este agresorul, celălalt este victima. Cred că e important să exercităm presiune asupra Rusiei ca să oprească acest război, pentru că, așa cum am spus, ei vor război. Trebuie să facem tot ce putem ca și ei să ajungă să își dorească pacea – și atunci vom avea pace. 

- Și cum?

- Avem aceste instrumente la dispoziție. Iar dacă ne gândim la Statele Unite, ele dispun de instrumente foarte puternice. De exemplu, principala sursă de finanțare a războiului din partea Rusiei este vânzarea de petrol, gaze, combustibili fosili. Impunerea unor sancțiuni suplimentare în acest sector, pentru a le tăia accesul la fonduri, ar putea pune capăt acestui război.

- Și ultima mea întrebare este despre relațiile UE-SUA. Mandatul dumneavoastră ca șefă a diplomației europene a coincis cu o perioadă delicată în relațiile UE-SUA. Cum vă propuneți să restabiliți relația cu autoritățile americane și care ar trebui să fie primul pas?

- Noi considerăm America un aliat și un prieten de lungă durată și, sincer, nu înțelegem de ce America adoptă poziția pe care o are în prezent. Este important să spunem, din partea noastră, că ușa este larg deschisă pentru cooperare. Nu suntem întotdeauna de acord asupra tuturor chestiunilor, dar întotdeauna am fost de aceeași parte. Așadar, întindem mâna către americani, însă administrația americană actuală preferă relațiile bilaterale cu diferite țări europene. Totuși, noi am convenit să acționăm împreună. Să luăm exemplul comerțului – acesta este o competență europeană. Facem aceste lucruri împreună. Și de ce? Pentru că suntem mai puternici când acționăm împreună și trebuie să ne apărăm interesele. Asta este foarte clar.

- Mulțumesc foarte mult pentru timpul acordat și pentru interviu.