03 mai 2024, ora 20:57

Autoritățile, dar și cele două rețele de magazine în care au fost puse în vânzare peste 23 de tone de banane cu un conținut sporit de pesticide, se spală pe mâini și dau vina pe compania care a importat fructele din Ecuador. Agenția pentru Siguranța Alimentelor susține că aceasta a vândut bananele pentru a fi distribuite în lanțurile Linella și Fidesco, înainte să afle rezultatele analizei de laborator, prelevate în vamă. Problema a fost agravată și de birocrație. ANSA recunoaște că s-a constatat încă pe 30 aprilie că bananele depășesc norma de pesticide, dar, pentru că întâi mai a fost zi liberă, retragerea din comerț a produselor nocive a început abia pe 2 mai.

„ - Rezultatele au parvenit la data de 30 aprilie, dacă nu greșesc pe data de 26 au fost prelevate probele. Pe 30 aprilie agentul economic a fost informat că lotul este neconform și că nu poate fi comercializat.
 - Tot pe 30 a fost retras?
 - Pe 30 a fost informat. Pe data de întâi am avut o zi oficială de odihnă. Ieri am fost la control, el deja se inițiase procedura de retragere”.

Conducerea ANSA susține că singurul vinovat de plasarea în comerț a lotului de banane ofensive se face compania „Fruct Expert - Plus”. Afanasie Tarlev, unul dintre adjuncții directorului ANSA a precizat pentru TV8 că importatorul a semnat declarația pe propria răspundere prin care și-a asumat să nu vândă fructele atât timp cât așteaptă rezultatele testelor prelevate în vamă.

„Controlul inițiat pe cazul dat este în desfășurare. Agentul economic urmează să fie sancționat. Se examinează toate circumstanțele pentru a stabili ce măsuri pot fi aplicate asupra agentului economic, pentru că într-adevăr a plasat pe piață un produs care prezintă risc pentru sănătatea consumatorilor”.

Și Moldretail Group, deținătoarea lanțurilor de magazine Linella și Fidesco, dă vina pe partenerul care le-a livrat bananele. Într-un comunicat de presă compania precizează că....

„Responsabilitatea pentru depășirea limitelor de reziduuri de pesticide nu revine rețelelor de supermarketuri Linella și Fidesco, ci importatorului S.R.L „FRUCT EXPERT – PLUS”, care a furnizat lotul respectiv. Lotul respectiv a fost retras imediat de pe rafturile magazinelor. Pe cazul dat am inițiat o investigație internă amănunțită, pentru a preveni apariția incidentelor similare pe viitor”,

În condițiile în care Linella deține cea mai mare rețea de supermarketuri din țară, TV8 a încercat să afle câte din cele 23 de tone de banane cu reziduuri au fost vândute în perioada 29 aprilie - 2 mai. Responsabilii de comunicare, însă, ne-au spus că nu au timp pentru astfel de calcule. Ministra sănătății nu exclude că această scăpare ar putea avea consecințe grave pentru unii cumpărători.

„Deci unul va reacționa prin pancreatită acută. Altul va face o intoxicație alimentară. De asemenea este importantă vârsta pacientului. Dar în orice caz efectele sunt extrem de nocive pentru organismul uman și în special asupra copiilor. Rugăm părinții să fie foarte atenți când cumpără fructe exotice. Să fie siguri că acestea sunt de calitate deoarece reacția copiilor este mult mai dureroasă și mai complicată. Și adesea acești copii, iată de exemplu după consumul acestor banane cu pesticide, ajung în secțiile de reanimare”.

Amintim că aseară ANSA a emis o avertizare prin care recomandă moldovenilor să nu consume banane cumpărate de la Fidesco sau Linella, în perioada 29 aprilie - 2 mai, din cauza conținutului sporit de reziduri. În total este vorba de aproape 23,2 tone de fructe.

21 decembrie 2024, ora 18:06

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul  le-au promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12 % mai puțin decât media pe economia. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariu mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4 % din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4 % din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecție sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzala este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?