07 mai 2024, ora 10:00

Nu toți însă reușesc să strângă bani pentru a ridica o biserică. Un alt preot, tot din Capitală, încearcă de multă vreme să construiască un lăcaș de cult, în cartierul Petricani, dar fără succes. Proiectul ar urma să prindă viață lângă ruinele și altarul unei alte biserici vechi, care în timp a fost distrusă. Acum, pe o porțiune din locul fostei biserici se înalță o casă particulară. În urmă cu 7 ani, a fost organizată și o strângere de fonduri, prin care grupul de inițiativă și-a propus să colecteze 150 de mii de euro. Dar s-a acumulat doar un procent din toată suma necesară. Cât nu există o lumină în capătul tunelului, slujbele sunt oficiate într-un container de lemn. 

„De 20 de ani, fiind pustnic și călugăr, 2 ani de zile am trăit în Caucaz, m-am întors pentru că nu e țara noastră. Ei nu iubesc străinii, chiar dacă mama mea era caucaziană. Venind acasă, locuitorii de aici mi-au zis părinte, vrem să fie biserică, noi aici am avut cândva biserică. Am instalat vagonașul respectiv. Slujim de 20 de ani și ne bucurăm că slujim Domnului”, a spus parohul bisericii „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”, Serafim. 

În tot acest timp, parohul și comunitatea au încercat să ridice, pe acest loc, o biserică din piatră. În urmă cu 7 ani, a fost organizată și o strângere de fonduri pe o platformă de caritate, dar s-a acumulat doar un procent din suma necesară. 

„Anii trecuți ni s-a dat autorizare de a face un proiect, ni s-au dat toate documentele de primărie, am avut acordul tuturor de la primărie, ni s-a dat și locul, mai aproape de drum. Am făcut un proiect, apoi am primit o scrisoare pe două pagini cu Dezacord, aceștia care îngroapă morții au zis că nouă ne trebuie pământ să îngropăm morții. Eu le zic: lăsați morții, Dumnezeu e viu. Nu se poate pune pricina că nu este loc pentru a îngropa morții, pentru că în istorie se spune că aici era biserică. Casele de acolo sunt construite pe cimitir. Dar mai încolo pământurile sunt ocupate și ni s-a dat dezacord pentru că proiectul nostru nici nu încăpea pe teritoriul respectiv. 6 metri mai încolo, ne-au mutat gardul”. 

Pentru construcția unei noi biserici, e nevoie de multe resurse financiare, singura speranță fiind donațiile oamenilor. 

„- Mitropolia nu ajută la făcut biserici, se ajută doar pe dânșii. Nu finanțează niciodată, noi ajutăm mitropolia. - Dvs. sunteți preot, cât e de greu să iei acum o biserică de la zero și să intri în construcție? - Trebuie să ai duh, să te ajute Dumnezeu. Eu am zis Doamne ajută, Mitropolitul a zis Doamne ajută, dar niște părinți mai bătrâni au zis că nu e timpul pentru a construi biserici, că și pe cele care sunt le închid”.

În lipsa unei soluții clare, slujbele continuă să fie oficiate în vagonul de tren. 

„Noi ne rugăm și așa, oamenii au zis că pe iarbă ne vom așeza și ne vom ruga. Mâine o să vină Hristos și o să zică: măi, oameni buni, cum ați trăit voi în biserică cu femeia, cu copiii? Rușine! În casa Domnului trăiește bărbatul cu femeia. Iată aici este un popor fără cultură, dacă într-un sat nu este biserică, apoi este un sat fără biserică. Trebuie să fie biserică, așa cum este policlinică, sector de poliție, școală. Educă spiritul creștinesc, spiritul omului. 

- În documente, o biserică, după ce o construiești, ea cui aparține în acte? - Biserică nu poate aparține unei persoane, este a Mitropoliei. Dar fiecare biserică este organizație juridic aparte. Consiliul parohial, noi facem reparație. Vreau să mă adresez la oamenii din Petricani, dacă se uită la emisiunea respectivă, oameni din Petricani, așa cum este biserica, așa e și cultura voastră. Puteți să vă faceți castele de aur, cu diamante, dar dacă biserica voastră este un vagonaș, așa vă numesc și eu: copiii vagonului”. 

Parohul nu este la prima experiență de a reorganiza un lăcaș de cult. În urmă cu mulți ani, a primit invitația de a conduce Mănăstirea Hârbovăț, care era într-o stare deplorabilă, din spusele sale. 

„Mă ia Vladîca Vladimir din Japca și zice: eu vreau să-ți dau o mănăstire: Hîrjăuca, Hârbovăț... Am trei mănăstiri, dar care sunt închise. Ai vrea să slujești? Iar eu sunt ca un soldat: fac ce mi se spune. Vin la mitropolie, îmi dă foaia și scrie: stareț al mănăstirii. -Ce era colo: - Totul era demolat, totul dărâmat. Până în 2000, am făcut reparație capitală acolo. - Cum ați reușit? - Cum? Iată toate cruciulițele, bijuteriile, le-am dobândit mergând prin 20 de sate, eu asta nu am zis la nimeni. Poporul nostru nu cunoaște, nici mitropolia”. 

Am cerut un comentariu de la Mitropolia Moldovei, despre această situație, dar și cum se implică entitatea în susținerea construcției unor biserici noi. Episcopul de Soroca, Ioan Moșneguțu, ne-a declarat că „dacă actele privind înregistrarea comunității sunt perfectate, atunci Mitropolia Moldovei acordă sprijin în vederea edificării locașului sfânt”. Deși am cerut și alte precizări, răspunsurile nu ne-au fost încă oferite.

Un reportaj de Constantin Niculae și Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan