06 iulie 2024, ora 20:55

În cel mai sudic punct al țării, găsim rezervația naturală „Prutul de Jos” , cartea de vizită fiind Lacul Beleu. Din cauza scăderii nivelului apei, acesta este amenințat de dispariție. Astăzi, apa din lac măsoară aproximativ 40 de centimetri, dar au fost ani în care apa a fost de o șchioapă, fapt ce a dezechilibrat întregul ecosistem. Și pădurile de pe teritoriul rezervației au fost afectate. Un incendiu devastator, în urmă cu câțiva ani, a mistuit peste 300 de hectare. Nu departe de lacul Beleu, se află și zăcămintele de petrol, care recent au revenit în proprietatea statului. În continuare, dreptul de exploatare îl deține o întreprindere de stat.

„Ne aflăm pe canalul Manolescu, este un canal care poartă apa râului Prut în lacul Beleu și este unul din cele patru canale care face legătura lacului cu râul Prut. - Aici, de obicei, nivelul apei e mai ridicat, da? - În canal nu, este cum este peste tot, un loc drept, o luncă inundabilă. Spre ieșirea în lac nivelul apei este aproximativ jumătate de metru. - Și adâncimea maximă? - 3-4 metri. În ecosistemul lacului Beleu, vreau să accentuez faptul că rezervația naturală este parte componentă a zonei umede Ramsar, lacurile Prutului de jos, din anul 2000. Este prima zonă umedă, desemnată în Republica Moldova, în special ca habitat al păsărilor acvatice. În urma cercetărilor multianuale, am identificat 246 de specii de păsări, dintre care 51 sunt luate sub protecție pe plan internațional și național. Acum se lucrează la ediția a patra a cărții roșii generală pe republică, deci urmează în decurs de doi ani să se obțină un nou volum și atunci o să avem alte cifre”, spune șefa secției Știință de la Rezervația Naturală „Prutul de jos”, Viorica Palade.

Pe lângă speciile de plante și păsări, aici sunt și trei specii de șerpi care nu sunt veninoși. Se găsește și broasca-țestoasă de baltă. De departe însă, „vedeta” rezervației este pelicanul. 

„La noi vin două specii de pelican, pelicanul comun și pelicanul creț. Vin aici din Delta Dunării pentru a se hrăni, atunci când nivelul hidrologic este mai scăzut și e mai ușor să-și dobândească peștele. Pelicanul comun este mai numeros față de pelicanul creț, iar în ultima perioadă, din cauza lipsei hranei în zona noastră sudică, acesta urcă cumva mai spre centrul republicii și sunt văzuți mai des și pe alte lacuri”.

Chiar dacă, la prima vedere, peisajele sunt uimitoare, în spatele lor se întrezăresc și o mulțime de probleme, mai mici sau mai mari, cu care se confruntă lacul Beleu. Una dintre ele pune în pericol însăși existența acestui bazin acvatic, format acum vreo 6 mii de ani. 

„Cea mai mare problemă este nivelul hidrologic, deoarece de aici pleacă toate celelalte probleme din ecosistem. Faptul că, în timp, datorită unor activități și antropice dar chiar și de mediu lacul s-a colmatat, este prezent procesul de înmolire a lacului, iar asta este mai evident în ultimii douăzeci de ani. Dacă ne dăm înapoi cu douăzeci de ani și am fi în același loc, pădurea pe care o vedem acum nu era. Ceea ce avem pe partea dreaptă este o pădure tânără de salcie, care înaintează spre suprafața acvatică și asta e o mare problemă, tot din cauza nivelului hidrologic scăzut. Pădurea înaintează spre suprafața lacului și fură din spațiu, astfel riscăm la un moment dat să pierdem lacul și să avem doar o luncă inundabilă, temporar”.

În ultimii ani, singurele momente când nivelul apei depășește o jumătate de metru este atunci când vin viituri pe râul Prut. Una dintre ele a fost în anul 2020, atunci când nivelul apei în lacul Beleu a ajuns la trei metri. De cealaltă parte, unul dintre cei mai dezastruoși ani, care a adus dezechilibre în ecosistem, a fost anul 2015, atunci când toate cele patru canale care aduceau apa din râul Prut, pe anumite porțiuni, erau complet uscate. 

„- Ce se poate face ca să, nu știu dacă să readucem totul la ce a fost înainte, dar totuși să îndreptăm puțin situația? Ar trebui curățate canalele, care sunt pașii? - Noi, ca angajați ai rezervației, chiar și administrația, am descris situația la ședințe, în fiecare an, noi la secția științe edităm analele naturii și acolo, de fiecare dată menționăm tot ceea ce sde întâmplă pe parcursul anului și accentuăm cumva problemele de mediu. S-a venit cu o soluție de a săpa alt canal decât acesta existent, se gândeau să aducă un canal vechi care era, dar nu știm dacă asta este soluția corectă”.

În documentele vechi de 15-20 de ani, suprafața lacului era de peste 600 de hectare, dar astăzi, aceasta s-a micșorat și se reduce cu fiecare sezon. Pădurile de salcie încep să ocupe porțiuni mari din zonele care odinioară erau acoperite de ape. Fonduri cu care ar putea curăța pădurile sau decolmata canalele, administrația rezervației nu are de ajuns, banii fiind uneori pentru salarii și cheltuieli de întreținere. Șefa secției „Științe” din cadrul rezervației „Prutul de Jos”, ne-a spus că există servicii de turism, prestate de către administrația rezervației, dar ele se fac cu un minim deranj asupra florei sau a faunei locale. Rezervația nu este ferită nici de dezastre, iar unul dintre cele mai mari a avut loc în luna martie a anului 2020. 

„Am avut probleme mari în anul 2020, când a ars o suprafață de peste 300 de hectare de pădure și atunci nu s-a găsit vinovatul, cu toate că s-a știut cine era. Faptul de unde a plecat focul se știa și nu știm de ce nu s-au dus lucrurile la capăt. Explicația a fost că a pornit de la pescari, de la o barcă și parcă a fost o glumă să zic așa, deoarece atunci nivelul apei în lac era de 15 centimetri și nicidecum nu puteau să fie pescari.

Suntem la unul din cele două turnuri de observare, amplasate special pentru vizitatorii rezervației. Unul este pe teritoriul satului Văleni și acesta este pe teritoriul Sloboziei Mari. Noi desfășurăm și alte activități, proiecte mai mici, zic eu. Așa am procurat echipament pentru dezvoltarea turismului și acum vrem să amplasăm aici un punct pentru realizarea fotografiilor, pe malul lacului. De asemenea, cu contribuția primăriilor celor două sate și cu o contribuție europeană, se construiește o platformă de vizionare, pe panta de la intrarea în localitatea Slobozia Mare. Acesta va fi un loc foarte atractiv pentru turiști, deoarece de acolo se vede panorama lacului, râul Prut, toată zona”.

Oamenii locului își amintesc lacul Beleu atunci când nu existau problemele de astăzi. Unul dintre copiii care pescuiau aici, acum mai bine de 40 de ani, este și Stelian Guzunov, care între timp s-a angajat ca pădurar în cadrul rezervației. Și el deplânge situația gravă în care a ajuns lacul.

„Îmi pare rău că, în ziua de azi am ajuns în așa situație ca lacul Beleu a rămas fără apă. Avem undeva la vreo 40 de centimetri apă și restul mâl, vreun metru și ceva. Când stai și-ți amintești, când eram copii, adâncimea era de trei, patru metri și de cu seară ne pregăteam râme, ne pregăteam totul și timp de o oră ieșeai cu torba plină cu pește. Acum întinzi toate malurile și nu mai e pește. Pricina? Pricina e apa. Bătrânii spuneau că erau câțiva pescari, și aceștia hrăneau un raion întreg numai din lacul Beleu. Peștele se păstra anul împrejur, iarna băgau năvoadele sub gheață și scoteau tone de pește, dar astăzi nu mai avem nici apă, nici pește”, a spus pădurarul de la Rezervația Naturală „Prutul de jos”, Stelian Guzunov.

Acesta își amintește și vremurile când oamenii veneau „ca la mare”, profitând de plajele oferite de lac și de liniștea zonei.

„Am ajuns cum am ajuns în ziua de azi. Înainte era o frumusețe, pe malul lacului Beleu era numai nisip, iarbă nu aveam, erau plase de volei, erau scăunele, căsuțe, oamenii veneai și se odihneau ca la mare. Cand intrai în apă doi metri, se vedea orice pietricică de la fundul apei, atât de limpede era. În ziua de azi, nu mai avem nimic”.

Acesta a venit și cu o propunere către autorități, pentru a menține cumva apa în lac, mai ales că se află „la doi pași” de râul Prut. 

„E trist și le-am propus ca o variantă, măcar aceste două gârle, gârla Năvodu și gârla Rotaru dacă ar fi curățate începând de la râul Prut și măcar cât ar putea spre lacul Beleu, cu anii poate s-ar mai spăla ceva din Beleu și s-ar mai curăți. - Dar ați zis că aici a fost apă acum câteva zile. - Da, a fost apă și în câteva zile sa dus toată”.

Ecosistemul rezervației nu este pus în pericol doar de scăderea nivelului apei, dar și de o exploatare de țiței, care funcționează de ani buni pe teritoriul rezervației, iar până anul trecut a aparținut unor privați. Această sondă de extracție și administratorii acesteia au fost implicați în mai multe scandaluri de-a lungul timpului. Procesul de extragere nu este încurajat de reprezentanții rezervației, dar pentru că este permis de lege, nu se pot opune. 

„Știți cum? Când s-a permis această activitate, în lege era scris că „sunt interzise aceste activități...cu excepția celor de valoare națională”. Iată acea paranteză le-a permis să desfășoare această activitate. Vorbind acum ca o persoană care apără mediul și pe care o doare sufletul pentru cea ce se întâmplă, eu consider că nu. Nu știu ce valoare are tot ce se extrage acolo și cât este de important pentru republică și pentru economia țării, dar ceea ce fac în ecosistem, sau ceea ce s-a întâmplat pe parcursul anilor cu poluarea și alte chestii, nu sunt lucruri normale”, a zis Viorica Palade.

În prezent, printr-un proiect de lege, votat în ambele lecturi, statul deține din nou dreptul de exploatare petrolieră. Am vrut să filmăm sonda, dar cei care asigurau paza teritoriului ne-au amenințat. 

„Noi suntem de la televiziune, filmam în rezervație și am auzit că platforma asta s-a întors la stat. E cineva din conducere cu care putem să discutăm și noi dacă ea funcționează? - Toți sunt la Chișinău, ei fac hârtiile pentru transfer, primire, predare. - Încă nu a trecut? - E trecut de pe data de 11 iunie, dar documentele nu-s făcute. - Dar putem filma și noi sonda asta care extrage petrol? - Ai permis să intri? - Cum? - Permisiune de a intra aici ai? - Păi, eu încerc să dau de oameni, dacă ziceți că nu aveți numărul de telefon. - De la Poliția de Frontieră aveți permisiune? - Pentru? - Pentru intrare aici. - Păi, am intrat în rezervație noi. - Și ce dacă? Uite acuma eu, dacă apelez Poliția de Frontieră, vine și te amendează că nu ai fost la dânșii să te înregistrezi”.

Printr-o decizie a Agenției Proprietății Publice, dreptul de exploare a zăcământului a revenit unui întreprinderi de stat, administrată de Sergiu Borș. Am încercat să discutăm atât cu acesta, cât și cu șeful agenției, dar, în ciuda promisiunilor că vor reveni, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Am reușit să aflăm că intenționează să vină, în scurt timp, cu un comunicat de presă, în care să ofere detalii despre planurile privind exploatarea petrolului. 

Un reportaj de Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan