De la interzicerea poeților români până la idei fantastice despre alte specii umane. Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale din România, a devenit subiectul principal de căutare pe Google, atrăgând atenția prin declarații controversate și teorii conspiraționiste. Popularitatea în mediul online, obținută în mare parte pe TikTok, ridică multe semne de întrebare asupra impactului dezinformării în spațiul public. Fenomenul „Georgescu” a fost abordat și în cadrul emisiunii „Alo, TV8”.
Timp de două zile după alegerile prezidențiale din România, cel mai căutat subiect pe Google în Moldova a fost „Călin Georgescu”, cu peste 20.000 de căutări. Acesta a stârnit o puternică curiozitate și în România, fiind căutat de peste 2 milioane de ori în decurs de câteva zile. Asta, deși Călin Georgescu nu era o figura dominantă în viața politică românească, nefiind membru a unui partid și neavând o funcție publică. Totuși, după ziua de 24 noiembrie, popularitatea sa din spațiul online a fost transpusă pe scena politică.
Pe lângă poziția de frunte pe care a ocupat-o în primul tur, Călin Georgescu a devenit de departe cel mai cunoscut conspiraționist român.
„Nanotehnologia din așa-zisele alimente, care de fapt ajung în tine și este foarte simplu energetic să se poată conecta, cum am spus ca într-un calculator. Și de aia mintea nu o mai ai. Și ești redus doar la spațiul de a cumpăra. Se modifică structura interioară de raționalizare, de argument, de logică, de perpetuare a energiei divine din înăuntru. Absolut”, a declarat candidatul la Președinția României, Călin Georgescu.
„Zic unii că a ajuns omul pe lună. Eu nu că nu cred, dar sunt sigur că nu a fost așa. Este o altă manipulare, dar asta este o altă temă. Domnule, aia a fost o manipulare, dar asta a fost o altă poveste”, mai susține Georgescu.
Narativele conspiraționiste mai sunt presărate și cu alte concepte mai puțin răspândite, precum: „puterea gândului” sau „spiritul românesc care va aduce trezirea întregii lumi”. Programul său de președinte, pe care vrea să-l prezinte ca pe un plan salvator pentru România, este preponderent structurat pe populisme și generalități.
Printre ideile din acest program regăsim: „reîntoarcerea la rădăcini”; „instaurarea statului suveranist-distributist” sau „restaurarea viziunii creștine în economie”. Deși Călin Georgescu afirmă că are soluții la toate problemele României, istoria ne-a demonstrat că oamenii care au răspunsuri la toate întrebările și se bazează pe un populism ieftin, în realitate nu dețin nicio soluție sustenabilă și reală.
„Chestiunea asta cu spațiul Schengen...Vă spun imediat. Vă dau răspunsul. ... Sincer vorbind nu, dar dacă chiar e nevoie de luat, eu personal o rezolv în 24 de ore. Nici nu discuți. Nici nu discuți. În 24 de ore. Dacă știi cum să pui problema”, a menționat Călin Georgescu.
Un subiect adus de fiecare dată în prim-plan în cadrul interviurilor și podcasturilor sale îl reprezintă interzicerea poeților români. Conform afirmațiilor sale, nume notorii precum Mihai Eminescu sau Lucian Blaga nu sunt studiate de români:
„Gândiți-vă că Lucian Blaga este unii din principalii interziși în România. Deci «nu vreau să sfărâm corola de minuni a lumii» – este esențial! [Moderator: Unde este interzis?] Lucian Blaga, dacă dumneavoastră îmi demonstrați că este predat în școli...”,
Această afirmație este falsă. Operele lui Mihai Eminescu și Lucian Blaga sunt studiate în licee și chiar sunt subiecte de BAC. Mai mult, numele acestor poeți le poartă un număr semnificativ de școli, piețe și teatre din România. Ziua Culturii Naționale se sărbătorește pe data de 15 februarie, întrucât reprezintă ziua de naștere a lui Mihai Eminescu.
Pe lângă numeroasele declarații extravagante, spațiul online a fost inundat cu diverse secvențe din interviuri care au fost scoate din context, fapt ce a generat și unele confuzii. Un exemplu este declarația în care a spus că a întâlnit o altă specie umană.
„- Ați spus dumneavoastră: am întâlnit alte specii care nu sunt umane. Am declarat-o într-un anumit context. -Explicați-mi și fie contextul. - Cu marele jurnalist Horia Alexandrescu. Când m-a întrebat l-am întâlnit pe Șvap și m-a întrebat cum este. Și am spus că am întâlnit o altă specie. Asta se definește prin faptul că nu avea de a face cu binele uman”, a punctat Georgescu.
Pentru a verifica dacă o declarație a fost scoasă din context, cel mai indicat este să consultați sursa originală și să analizați cadrul în care a fost făcută.
