Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1032: Gluma lui Zelenski, dezvăluire rară și premieră pe front! Ungaria cere oficial ajutorul României

investigații

/VIDEO/ Eroarea de calcul ce ne arde la facturi. Cum a ajuns Moldova să cumpere gaz scump în exces

22 ianuarie 2024, ora 07:15

Moldovenii intră în noul an cu prețuri mari la gazele naturale, asta deși prețul la bursele internaționale a scăzut considerabil în ultimul an. Astăzi, la bursa de la Amsterdam se vând gaze la preț de circa 320 dolari per 1000 de metri cubi, în timp ce Energocom vinde către Moldovagaz cu 605 dolari. Cutia Neagră Plus a încercat să afle cauzele acestor prețuri și de ce consumatorii plătesc atât de mult.

Gazul cumpărat pentru o iarnă ne-a ajuns pentru un an

Povara financiară a gazului scump este moștenită încă din iarna lui 2022. În perioada mai 2022 - ianuarie 2023 Energocom a cumpărat aproape 600 milioane de m3 de gaz la un preț mediu de 1024 dolari. Această cantitate ar fi trebuit să acopere consumul malului drept al Nistrului pentru sezonul rece, dacă Gazprom ar fi sistat livrările de gaze pentru Moldova, așa cum amenința că o va face. Estimările autorităților au fost însă greșite. Gazul scump ne-a ajuns până în toamna anului 2023.  Victor Parlicov, ministrul Energiei spune că noi am intrat în mai 2023 cu peste 200 de milioane de metri cubi de gaze procurate anterior la prețuri mult mai mari. „Noi nu am vândut aceste gaze în 2023 cu prețurile cu care au fost achiziționate, circa 1000 de dolari. Ele au fost vândute mai ieftin. Treptat, treptat, noi am diluat gazul mai ieftin cu gazul mai scump și vindem gazul la preț mediu. Acesta este motivul pentru care noi astăzi nu putem coborî prețul gazului sub 605 dolari”, a declarat Parlicov.

Fostul director al ANRE, Octavian Calmîc, dă vina pe managementul defectuos și pe lipsa de viziune a celor implicați atunci în achiziționarea gazelor. „Dacă hotărârea de guvern a stabilit în 2022 crearea unui stoc de 22,8 milioane de metri cubi, cum s-a ajuns la crearea unui stoc de 600 milioane de metri cubi? Asta este întrebarea cheie. Care este rațiunea? Sigur că stocuri trebuiau făcute, era incertitudinea pe piața internațională, regională și locale. Dar achizițiile excesive, noi nu am consumat acel gaz scump tot anul 2023”, s-a arătat nedumerit Calmîc.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, implicat atunci în achiziționarea gazelor, a dat vina pe incertitudinea de pe piața gazelor din acea perioadă. Spînu a mai menționat că exista riscul ca Gazprom să deconecteze total Republica Moldova de la gazele rusești. Prin urmare, calculele au arătat că pentru a ieși din iarnă era nevoie anume de această cantitate. „Dacă ne uităm la știri, la ce spuneau experții în perioada de toamnă, atunci noi ne așteptam la o iarnă foarte grea, friguroasă”, a declarat Andrei Spînu în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.  

În cadrul aceleiași emisiuni, Spînu le-a dat și o replică celor care îl criticau că a cumpărat prea mult gaz. „După război, toți îs eroi – știu cum ar fi fost iarna, toți știu că prețurile ar fi scăzut. Cine ar fi știu asta? Invers. Eu îmi aduc aminte foarte bine. Și la emisiuni, și pe rețelele de socializare, toată lumea spunea: de ce nu cumpărați gaz? De ce nu creșteți stocurile? Chiar și la 800 de dolari și la 1000 de dolari. Ce se întâmplă dacă rămânem fără gaz?”, a replicat ministrul Infrastructurii.

Gazele cumpărate în exces ne-au costat cu 34 milioane de dolari mai mult 

O hotărâre de guvern din august 2022, cu privire la măsurile care trebuie luate în cazul în care Gazprom va reduce livrările de gaze, stipula despre necesitatea de a procura 480 de milioane de metri cubi de gaze și nu 600. „În documentul acesta sunt trei scenari cu privire la reducerea livrărilor de gaze din partea Gazprom - cu 35%, cu 50% sau în genere vor închide de tot gazul. Noi am avut situația a doua, când Gazprom ne dădea doar jumătate din volum. Prin urmare erau prevăzute 13 măsuri despre ce trebuie să facem ca să reducem consumul. În rezultat conform estimărilor guvernului, dacă nu se întâmplă nimic și o să avem gaz sufiecient, noi o să consumăm 961 de milioane de metri cubi. Dacă o să fie probleme și noi o să implementăm aceste măsuri, consumul se va reduce la 480 de milioane de metri cubi. Ne uităm cât a cumpărat Energocom. A cumpărat 600 de milioane de metri cubi. Întrebarea simplă. Pentru ce?”, s-a întrebat retoric Sergiu Tofilat, expert în domeniul energetic.

Calculele lui Sergiu Tofilat arată că surplusul de gaze procurat de Energocom în iarna lui 2023 a creat un prejudiciu de aproape 34 milioane de dolari. „Gazul ăsta, cumpărat în exces, are un preț mediu de 724 dolari. Dacă noi zicem că a fost procurat în exces și este prejudiciu, trebuie să avem cu ce compara. Unica bază de comparație este prețul cu care Energocom a cumpărat vara aceasta - este 420 de dolari. Acum dacă facem diferența, care e 304 dolari la mia de metri cubi, înmulțit la cantitate, iese undeva 33,9 milioane de dolari. Asta noi am plătit mai mult pentru gazul ăsta procurat în ianuarie 2023 în exces”, conchide Tofilat.   

Gazul scump pentru o iarnă, cumpărat atunci de Energocom, ne-a ajuns pentru încă un an. În iunie 2023, Spânu ne asigura că „gazul scump” se va termina în toamna lui 2023. „Încet, încet va fi consumat și cam asta e. Efectiv nu ai ce face cu el, trebuie să-l consumăm. Dar cantitatea nu este prea mare. În câteva luni se va consuma. Tariful deja a scăzut, iar dacă Energocom va continua să cumpere gaz la un preț mic, atunci el se va dilua și tariful va scădea”, îi asigura atunci Spînu pe cetățeni.

De ce nu au scăzut prețurile la gaze?

Aceste pronosticuri au creat așteptări legate de ieftinirea tarifelor la gaz pentru consumatorii casnici în preajma iernii. Așteptarea a fost alimentată și de unii experți și oficiali. În septembrie 2023, în direct la TV8, ministrul Energiei, Victor Parlicov, menționa că există premise reale pentru o scăderea a tarifului la gaz pentru consumatorul final. „Eu sunt sigur că va fi mai bine. Eu cred că noi vom reuși să micșorăm prețul acum”, declara Parlicov în cadrul emisiunii Novaya Nedelya.

Parlicov a fost contrazis încă atunci de Vadim Ceban, șeful de la Moldovagaz. În cadrul emisiunii Cutia Neagră, Ceban spunea că despre o ieftinire a gazului nu se poate vorbi mai devreme de ianuarie 2024. „Dacă vom avea preț de achiziție începând cu 550 de dolari în trimestrul patru, vom merge la ANRE să cerem micșorarea tarifului. Acum însă este 768 de dolari și în trimestrul patru, după prognoza noastră va fi 600 de dolari. Deci nu este premisă”, spunea Ceban la câteva zile după declarațiile lui Parlicov. 

La două luni după ce se arăta încrezut că prețul gazelor va scădea, Parlicov a schimbat macazul. În cadrul emisiunii Alternativa de la TV8, ministrul Energiei declara deja că, deși Energocom a cumpărat toată vara gaz la preț mic, nu vede premise ca prețul gazului pentru consumatori să scadă. „Anume din cauza faptului că am avut rezerve mari de gaze scumpe nu ne-a permis să scădem tariful acum. Noi ne-am luat responsabilitatea să furnizăm la preț de 600 de dolari, dar la preț de 500 sau 400, din păcate, nu putem. Prin urmare, în acest moment, pentru această iarnă, eu nu văd premise ca gazul să se ieftinească”, declara Parlicov în cadrul emisiunii Alternativa de la TV8. 

Acum, ministrul de la Energie argumentează că această schimbare de retorică se datorează creșterii atipice a prețurilor la bursă în septembrie-octombrie 2023. „Noi ne așteptam ca în lunile septembrie și octombrie prețul să meargă în continuare în jos, pentru că stocurile în UE erau deja pline. Și noi ne așteptam ca în aceste luni să fie o scădere de prețuri. Și să achiziționăm gaze în acea perioadă la prețuri mai joase. Astfel, noi speram să mai diluăm din costul stocurile, așa încât să ne permitem o micșorare de prețuri. S-a întâmplat ce s-a întâmplat în Orientul Mijlociu, războiul din Gaza. Asta a creat o panică pe piețe, inclusiv din cauza lanțurilor logistice din canalul Suez”, a argumentat ministrul Energiei acea schimbare de retorică.   

O altă cauză, care influențează prețul mare al gazului la contor, sunt devierile financiare acumulate de Moldovagaz pe parcursul ultimilor doi ani. „Devierile s-au format în perioada 2021-2022, când prețul de la Gazprom era mai mare, dar tariful nu acoperea costurile. De exemplu, tariful era calculat de la prețul de 699 de dolari, după de la 900, dar Moldovagaz plătea real 1060, 1400, 1670 și s-a ajuns chiar la 1860 de dolari. Moldovagaz cumpăra gaz mai scump și ni-l vindea nouă mai ieftin. Reiese că înregistra datorii. Noi consumatorii, trebuie să întoarcem aceste datorii”, spune Tofilat.

Vadim Ceban crede însă că aceste devieri urmează să fie recuperate aproape în totalitate până în primăvară. „Ca sumă devierile tarifare au fost în jur de 380 de milioane de lei la finele anului 2023. Cred că în luna martie, cel târziu aprilie, suma va fi aproape zero”, crede Ceban.

Șeful de la Moldovagaz a declarat în exclusivitate pentru TV8 că la sfârșitul lunii ianuarie Moldovagaz urmează să solicite ANRE-ului o diminuare a tarifului. „Noi am menționat anterior că noi vom fi primii care ne vom adresa la ANRE pentru ajustarea tarifului. Cred că vom face acest lucru imediat după 20 ianuarie. După calculele noastre tariful poate fi în jur de 14-16 lei”, a declarat Ceban pentru Cutia Neagră Plus. 

Cetățenii Republicii Moldova nu vor simți însă din plin această ieftinire, deoarece, în aceste condiții, vor fi diminuate compensațiile guvernamentale pentru factură. „Dacă prețul reglementat o să scadă la 14 lei, o să simtă doar anumite categorii. Celelalte categorii care sunt în gradele cele mai înalte de vulnerabilitate, o să plătească tot 12 lei”, ne-a spus Diana Blănaru, șefa de la comunicare de la Ministerul Muncii.  

Victor Parlicov este de părere că în societate se vorbește prea mult despre prețul gazelor și prea puțin despre eficiența energetică. El este sigur că facturile la căldură ale moldovenilor pot scădea la jumătate, dacă clădirile ar fi eficientizate energetic. „Eu aș vrea să discutăm nu despre cât este un metru cub de gaz, dar cât e factura. Pentru că 30 de ani noi în loc să discutăm cum putem să reducem facturile din contul eficienței energetice, noi discutăm cum putem să reducem costul gazului, ca să reducem facturile. În realitate, chiar și cu prețul de azi la gaze, factura poate fi redusă de două ori, dacă noi investim în eficiență energetică”, se arată încrezut Parlicov.

Companiile de pe piața liberă oferă prețuri mai bune

În timp ce Energocom s-a împotmolit în “gazele scumpe” procurate în iarna lui 2022, unii jucători de pe piața liberă ademenesc clienții cu prețuri mai mici. Aceștia deservesc în mare parte persoane juridice, nu și consumatorii casnici.

Una dintre astfel de companii este East Gas Energy Trading, a cărui beneficiari sunt oameni din anturajul fostului ministru democrat Vladimir Cebotari. La o licitație publică organizată la finele anului trecut de către Apă-Canal Chișinău, East Gas propunea gaz la preț de 11,88 lei pentru presiunea înaltă și 15,57 lei pentru presiune joasă. 

Chiar și compania-fiică a Moldovagaz, Transautogaz, care de asemenea vinde gaz pe piața liberă, oferă un preț cu 25% mai mic decât cel de la Moldovagaz. „Da! Transautogaz activează pe piața gazelor, are experiență bogată, este un jucător puternic pe piața liberalizată de gaze. Cumpără, la fel ca și ceilalți furnizori, de la traderii europeni și vinde către consumatorii care fac parte din industrie și servicii. Ei nu vând însă către consumatorii casnici”, ne-a spus șeful de la Moldovagaz.

Octavian Calmîc crede că în Republica Moldova nu se dorește crearea unei piețe  cu adevărat libere, care să stimuleze scăderea prețurilor la gaze. „Pe lângă acele companii care aparțin grupului Moldovagaz, au apărut și jucători independenți. Sunt câțiva dintre ei care sunt mai activi, despre care s-a scris și în presă, au făcut oferte și către Energocom. Din păcate, nici unul dintre ei nu a izbutit. În esență, nu s-au creat premise pentru o piață liberă sau nici măcar nu s-au creat premisele creării unei piețe libere în domeniul gazelor naturale. Ba chiar mai mult, se observă un proces național de a stopa acest proces de liberalizare a pieței”, este de părere fostul director ANRE. Vadim Ceban nu este însă de acord cu Octavian Calmîc. Foarte mulți consumatori, și chiar acum, își schimbă furnizorul. Acest lucru are loc zilnic, procedura este foarte bine descrisă în regulamentele ANRE. Moldovagaz niciodată nu a pus anumite piedici sau a refuzat schimbarea furnizorului și accesul pe piața de furnizare a altor jucători. De aceea, eu cred că sunt foarte multe speculații”, ne-a asigurat Ceban. 

Gazele rusești mai ieftine, doar pentru regiunea transnistreană 

De la 1 ianuarie, Gazprom anunță că va vinde gaze spre Republica Moldova la preț de 380 de dolari. Prețul este cu 225 de dolari mai mic decât cel pe care îl oferă Energocom în prezent. Tot gazul va ajunge însă în regiunea transnistreană, iar o bună parte va fi folosit la producerea energiei electrice mai ieftine, care va fi vândută malului drept. Planurile Chisinaului ar putea însă să fie date peste cap de autoritățile din Ucraina. Dacă, Kievul va decide să nu mai permită tranzitul gazelor rusești, Transnistria și malul drept vor rămâne pe întuneric. 

Sergiu Tofilat consideră că decizia de a da tot gazul Transnistriei este benefică pentru ambele maluri ale Nistrului. „Tot gazul care vine de la Gazprom îl dăm malului stâng, ca ei să nu înghețe. În schimb, ei ne dau curent electric la preț mai avantajos, de exemplu decât putem lua din România. MGRES ne dă cu 66 de dolari Megawatul, pe când în România este 120-130 de euro, cam de vreo două ori mai scump”, crede Tofilat.

Calculele Ministerului Energiei arată că gazul oferit MGRES pentru a produce curent electric generează economii de aproximativ 20 de milioane de dolari la prețul pentru energie electrică. „Calculul pe care l-am făcut arată foarte clar. Nouă ne iese mai convenabil. Per total, consumatorii vor economisi până în luna aprilie până la 20 de milioane de dolari. Datorită faptului că noi vom utiliza gazele acestea pentru producția energiei electrice, vom avea energie electrică la prețuri mai competitive”, arată calculele ministerului.     

Dacă este mai ieftin, e judicios să cumpărăm de la Gazprom

Ministrul ia însă în calcul și posibilitatea ca, în această primăvară, la sfârșitul sezonului rece, când consumul de gaz din Transnistria va scădea, o parte din gazul rusesc ieftin să ajungă și pe malul drept al Nistrului. „După ce se epuizează perioada rece, după ce volumele de gaz livrate de Gazprom vor fi suficiente pentru a acoperi inclusiv consumul malului drept, vor fi luate decizii strict comerciale. Dacă noi vom putea cu Energocomul aduce gaz mai ieftin de pe piața internațională, atunci vom procura de la Energocom. Dacă gazul de la Gazprom va fi mai ieftin, decât ceea ce putem noi obține pe piața internațională, atunci este judicios să cumpărăm gaze de la Gazprom”, spune ministrul Energiei.

O hotărâre anterioară a CSE obligă Moldovagaz să cumpere gaz de la Energocom până în luna mai. După aceasta, în funcție de oferte, Moldovagaz urmează să decidă de la cine să își facă plinul pentru țevile de gaz. „Contractul pe care noi îl avem semnat cu Energocom este valabil până în luna mai. În cazul în care în luna mai oferta Gazpromului va fi mai favorabilă, evident vom cumpăra de la Gazprom. Dacă va fi de la Energocom, sau alt jucător, evident vom procura de la acest jucător”, crede Vadim Ceban.  

Va fi obligat malul stâng să renunțe la gazul rusesc?

Planurile Moldovagaz și ale oficialilor de la Chișinău pot fi însă date peste cap de Ucraina. În decembrie 2024 expiră contractul privind tranzitarea gazului rusesc pe teritoriul statului vecin. Naftogaz a anunțat că nu va mai semna un nou contract, ceea ce va face foarte dificil tranzitul gazelor rusești spre Republica Moldova, dar mai ales spre regiunea transnistreană.  „După ce s-a început războiul, s-a votat o lege prin care li s-a interzis companiilor rusești să încheie contracte cu parteneri din Ucraina. Ucraina va asigura în continuarea tranzitul gazelor rusești, dar contractele le va semna nu cu Gazprom, dar cu traderii europeni. Tiraspoltransgaz licență nu are, deci ei nu au cum participa la licitațiile de rezervare a gazoductului prin Ucraina. Moldovagaz a încercat, în decembrie. Reglementatorul ucrainean le-a interzis să participe la licitație, deoarece acționarul majoritar al Moldovagaz este Gazprom. Atunci, noi o să ajungem după 2024 în situația când regiunea transnistreană nu va mai putea primi gaz rusesc gratis”, spune Sergiu Tofilat.

Ceban spune că tehnic există mai multe scenarii prin care gazul rusesc ar putea ajunge în Transnistria. „Dacă va fi închis tranzitul și aceste puncte nu vor fi accesibile prin Ucraina, sunt alte puncte, alte coridoare, cum este de exemplu coridorul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, prin care poate fi transferată această cantitate pentru consumatorii noștri, inclusiv pentru cei din Transnistria”, se arată încrezut Vadim Ceban. 

Victor Parlicov este de părere că Transnistria ar trebui de pe acum să se pregătească pentru un asemenea scenariu. În opinia lui Parlicov, regimul neconstituțional de la Tiraspol ar trebui să înceapă o creștere graduală a prețului la energie, pentru a resimți mai ușor o eventuală deconectare de la gazele rusești. „Acest lucru va afecta în primul rând regiunea transnistreană. Noi, pe malul drept, ne-am învățat deja să ne descurcăm, indiferent dacă vor fi sau nu gaze din partea Gazprom. Problema pe malul stâng este că, dacă ei brusc vor trebui să treacă la prețul de piață și să achite gazul la prețul real, economia lor, bugetul, nu va putea face față. Și, respectiv, ei trebuie treptat, treptat să-și învețe consumatorii, să-și învețe industria, să reducă consumul, astfel încât să poată face față și să poată plăti prețul de piață”, este convins Parlicov.  

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cine se află în spatele gazului ieftin promis de Șor. Planul ascuns pus la cale
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Prizonierii MGRES”. O investigație transfrontalieră realizată de jurnaliști din Moldova și Ucraina
/VIDEO/ Verde-n ochi: Salariile mizerabile ale profesorilor vs. pensiile obraznice ale judecătorilor Curții Constituționale
/VIDEO/ Verde-n ochi: Salariile mizerabile ale profesorilor vs. pensiile obraznice ale judecătorilor Curții Constituționale
/VIDEO/ O mie de sate și comune nu au farmacii. Îngrijorările sătenilor, preponderent bătrâni, și planurile autorităților
/VIDEO/ O mie de sate și comune nu au farmacii. Îngrijorările sătenilor, preponderent bătrâni, și planurile autorităților
/FOTO/ Surpriză pentru vameșii de la Costești. Ce au descoperit în mașina unui moldovean, care se întorcea din Slovacia
/FOTO/ Surpriză pentru vameșii de la Costești. Ce au descoperit în mașina unui moldovean, care se întorcea din Slovacia
/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri
/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1032: Gluma lui Zelenski, dezvăluire rară și premieră pe front! Ungaria cere oficial ajutorul României
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1032: Gluma lui Zelenski, dezvăluire rară și premieră pe front! Ungaria cere oficial ajutorul României

/VIDEO/ Milioane în vânt! Cum ignorăm șansa de a avea o Moldovă Digitală

missing
20 decembrie 2024, ora 13:30

În pofida unor investiții de zeci de milioane de lei, serviciile electronice dezvoltate de stat nu sunt foarte populare. Unele instituții publice, lideri la capitol digitalizare, nu au prestat anul trecut niciun serviciu online. Oamenii în continuare preferă rândurile la ghișeu, în mare parte pentru că nu dețin semnătură electronică. Între timp, de dezvoltarea platformei „EVOSign” și promovarea semnăturii digitale sunt legate acuzații de interese ascunse și corupție. Există probleme și la capitolul achiziții. Echipamente IT de milioane, cumpărate din bani publici, sunt ținute ani de zile în dulap, fără a fi utilizate.

„În secolul XXI, statul nu mai înseamnă coridoare, ghișee, hârțoage și ștampile. Statul este iată aici, invizibil și disponibil 24 din 24, șapte zile pe săptămână, pentru că cetățeanul este clientul nostru”.

Asta declara ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, în iunie 2024, la deschiderea „Moldova Digital Summit”. Când spunea „aici” arăta un telefon mobil prin care cetățenii pot cere simplu de la stat diverse acte în format electronic. 

În realitate, în R. Moldova, anul trecut, 38 de instituții publice au prestat 426 de servicii pentru cetățeni, dintre care doar 219 erau digitalizate, adică un pic peste jumătate. Cifrele sunt prezentate în Registrul serviciilor publice oferite cetățenilor, publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit acestui registru, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură sau Agenția Moldsilva  nu și-au digitalizat niciun serviciu destinat persoanelor fizice.

La polul opus, instituțiile cu toate serviciile online sunt Agenția pentru Mediu, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal sau Camera de Comerț și Industrie (CMI). În cazul ultimei, situația e de-a dreptul bizară. Nu a existat nicio solicitare online pentru vreuna dintre cele 175 de acte oferite de CMI anul trecut.

Documentele digitale, promovate dar neacceptate

Camera de Comerț și industrie a investit, cu ajutorul partenerilor externi, circa șapte milioane de lei pentru a-și digitaliza serviciile. Oamenii preferă însă ghișeele, nu doar din neștiință, ci și pentru că unele instituții ale statului nu recunosc certificatele emise electronic.

„Nu am eliberat niciun certificat de forță majoră sau impediment justificator în format digital, pentru că solicitanții care au venit, cei din agricultură care au avut de suferit în urma secetei de anul trecut, au dorit în format fizic să obțină aceste certificate. Din păcate, antreprenorii și în special fermierii, nu au echipament tehnic pentru a remite acte scanate, cu semnătură digitală și iată aici este important să susținem și antreprenorii să investească în digitalizarea activității lor. (...) CMI a mers înainte. Noi suntem în top 5 care au investit în digitalizare, dar instituțiile publice, din păcate, sistemul judiciar, nu percep aceste documente în format digital și le cer în format fizic, atunci când companiile trebuie să le anexeze la dosare”, a explicat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Republica Moldova se numără printre primele țări în lume care eliberează carnete ATA în format digital, recunoscute de sistemul vamal internațional, dar antreprenorii noștri nici aceste acte nu le perfectează digital.

O mare problemă este faptul că unele autorități naționale încă nu recunosc certificatele electronice, ne-a dezvăluit șefa Secției IT din cadrul CMI, Valentina Ichim: „Certificatul nostru de origine preferențială în format electronic are QR Cod. Când apeși cu telefonul pe cod, te direcționează la noi pe site și acolo arată de către cine a fost eliberat și la ce dată. Asta oferă securitate certificatului. Dar suntem în discuții cu Vama ca ei să-l recunoască. Noi putem să digitalizăm oricum, dar instituțiile publice trebuie să le accepte. Și nu în ultimul rând, agentul economic este învățat încă să lucreze pe hârtie”. 

Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, recunoaște problema doar parțial:„Serviciul Vamal recunoaște certificatele. Asta eu v-o garantez. Este adevărat că minunatul nostru sistem judecătoresc uneori nu recunoaște. Unii judecători nu recunosc semnătura digitală, asta fiind un abuz direct și am sesizat și Consiliul Superior al Magistraturii pentru că asemenea practică trebuie descurajată”.   

0,1% solicitări online pentru servicii care țin de domeniul armelor

În 2016, Guvernul R. Moldova a inițiat reforma Poliției, cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, s-au cheltuit 4,5 milioane de lei pentru crearea sistemului informațional autorizat „Registrul de Stat al Armelor”. Cu ajutorul softului, Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) poate presta astăzi cetățenilor 8 servicii care țin de domeniul armelor. Deși toate sunt digitalizate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate doar 7 solicitări de acte online. În schimb la ghișeu au fost depuse 6 848 de cereri.   

„Din punct de vedere funcțional, RSA este o soluție fiabilă atât în cazul creșterii numărului de utilizatori concurenți, cât și în cazul creșterii volumului de informație gestionată de acesta. Registrul conține două module funcționale: Modulul intern - disponibil doar angajaților MAI și Modulul extern - utilizat de către persoane, inclusiv posesori de arme, armurieri și instructori în domeniul mânuirii armelor. Accesul la toate sistemele pentru persoanele autorizate este asigurat cu utilizarea rechizitelor de acces (nume de utilizator + parola), precum și prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare MPass. (...) Numărul redus de solicitării online este generat de lipsa semnăturii electronice a solicitanților, care la moment asigură și este singura soluție de autentificare în sistemele informaționale vizate”, a răspuns INSP la solicitarea noastră. 

INSP a digitalizat și serviciul de obținere a permiselor pentru scoaterea armelor de pe teritoriul R. Moldova. Însă acest serviciu nu a fost solicitat niciodată, nici fizic, nici electronic.

Servicii cu „zero” solicitări la ghișeu și online

O altă instituție care și-a digitalizat serviciile în proporție de peste 75%, inclusiv și pe cele care au „zero” solicitări, este Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Aceasta prestează 79 de servicii publice, potrivit registrului Ministerului Economiei și Digitalizării. În listă regăsim 15 tipuri de acte care nu au fost solicitate niciodată pe parcursul anului trecut.

Întrebat de ce au trebuit digitalizate, dacă oamenii pur și simplu nu au nevoie de aceste servicii, directorul AGEPI a răspuns scurt: „Ca să fie la îndemâna oricui și la un click distanță, pentru că asta nu înseamnă că nu vor fi utilizate în viitor”.

„Sunt anumite servicii care la moment nu sunt utilizate, pentru că nu există necesitate, cum ar fi organizarea comisiilor de arbitraj sau de mediere. Noi am avut în trecut, evident că au fost depuse cereri online, dar ulterior și-au retras cererea. Mai ales că trendul ăsta de arbitraj și mediere nu este bine văzut în R. Moldova și mai mult optează pentru hotărârea instanței de judecată atunci când este o divergență între două părți”, a exemplificat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu.

Cea mai mică rată de utilizare a platformei electronice este înregistrată în domeniul drepturilor de autor și drepturi conexe. Conducătorul AGEPI are o explicație: „Avem oameni de creație care cumva doresc să aibă contact cu instituția. Pe obiecte de proprietate intelectuală, invenții și drepturi de autor, la ghișeu vin mai mult persoane mai în vârstă, de aceea scade rata de utilizare a tehnologiilor informaționale. Alt aspect poate fi că noi avem un serviciu de consultanță jos, la ghișeu și vin toți solicitanții și consultă cererea, dacă este completată corect. Eventual noi ajutăm să completeze acea cerere, evident cu mâna lui”.

AGEPI a investit circa jumătate de milion de lei pentru digitalizarea serviciilor între anii 2012-2014. Instituția a fost la autogestiune și a făcut investițiile din propriile surse.

Strategia Serviciului Fiscal de Stat

O instituție la care apelează des cetățenii - Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a digitalizat două dintre cele trei servicii pe care le oferă persoanelor fizice. Însă actele sunt eliberate în mare parte tot la ghișeu. De exemplu, din cele 38 618 solicitări de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător, doar 93 au fost depuse online anul trecut. Asta reprezintă doar 0,2% din total. Pentru digitalizarea acestui serviciu, în 2018 au fost cheltuite peste 250 de mii de lei, a precizat SFS.

„În prezent, toate platformele digitale sau echipamente IT care au fost achiziționate sunt utilizate. Serviciile electronice prestate mediului de business sunt mai populare decât cele prestate cetățenilor. Motivul este strategia aplicată de către SFS pe parcursul anilor, care s-a manifestat prin obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici. Începând cu 2013 obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale a vizat doar subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, iar în anul 2024 deja toate persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să depună online dările de seamă. Această strategie, treptat a educat digital o bună parte din populația țării, pentru a utiliza serviciile publice prestate online. Însă persoanele fizice încă consideră serviciile electronice o necunoscută provocând teamă în utilizare”, explică SFS rata extrem de joasă de solicitare a serviciilor online de către cetățeni.

Nu este clar în baza căror indicatori instituțiile statului aleg să investească în digitalizare. În timp ce unele servicii, nesolicitate nici măcar o dată de cetățeni pe parcursul unui an, ajung să fie online, altele - necesare a fi digitalizate, sunt trecute cu vederea. De exemplu, certificatele privind impozitul pe venit achitat de nerezidenți în R. Moldova, care ar fi util să poată fi solicitate online, inclusiv din afara țării, pot fi obținute doar la ghișeu. Anul trecut 446 de persoane și-au perfectat astfel de certificate.

După cum ne-a informat SFS „procesul de digitalizare a serviciilor presupune o evaluare a costurilor în raport cu solicitările aferente prestării serviciului, iar prioritățile sunt stabilite în funcție de noile modificări legislative. Certificatul privind impozitul pe venit achitat de nerezident în R. Moldova se regăsește pe agenda de digitalizare ulterioară a Serviciului Fiscal de Stat”. 

Lipsa semnăturilor electronice 

Cel mai mare prestator de servicii pentru cetățeni este Agenția Servicii Publice. Anul trecut, instituția a prestat 5,4 milioane de servicii. În ultimii ani, ASP s-a axat mult pe simplificarea procedurilor și digitalizare, integrându-și serviciile pe o singură platformă - PDSE (Platforma de dezvoltare a serviciilor electronice). Aceasta este gestionată de Agenția de Guvernare Electronică și a fost creată în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, finanțat cu 20 de milioane de dolari de către Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. 

ASP are 72 de servicii pentru cetățeni și numai 34 erau digitalizate anul trecut, adică mai puțin de jumătate. După ce s-au investit zeci de milioane de lei în digitalizare, rezultatul este dezamăgitor. Moldovenii nu profită de aceste investiții și se duc în continuare la ghișee să-și perfecteze acte. 

Din cele 194 381 solicitări de acte de stare civilă de anul trecut, doar 8 602 au fost digitale, adică numai 4,4%. Extrase din Registrul de stat al populaţiei au cerut 24 146 de persoane și numai 130 le-au solicitat online. Asta reprezintă doar 0,5% din numărul total de adresări. 

„Numărul solicitărilor electronice pentru servicii rămâne mic, chiar dacă oferim facilități cetățenilor. În cazul solicitării unui extras în format electronic (cu excepția extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) se aplică o reducere a tarifului în mărime de 20%. Printre factorii care influențează preferințele pentru solicitarea serviciilor se numără în primul rând lipsa semnăturii electronice pentru autentificare. În prezent, doar 266 155 de cetățeni dețin semnături electronice valide, ceea ce constituie doar 8% din numărul total al populației eligibile. Un alt factor ar fi bariera psihologică. Mulți cetățeni preferă asistența operatorilor la ghișeu pentru suport informativ imediat și abordare personalizată. De asemenea, există preocupări privind eventualele erori în completarea cererilor online și partajarea datelor personale online din cauza temerilor legate de securitatea cibernetică și dorința de a păstra confidențialitatea, a motivat ASP.

În pofida acestor exemple, ministrul Dumitru Alaiba declară că situația nu e atât de proastă la capitolul digitalizare și este convins că statul va ajunge să ofere cetățenilor servicii în totalitate digitalizate.

„Eu nu sunt de acord că lucrurile stau prost. Lucrurile stau binișor. Este adevărat că unele instituții nu au făcut nimic în ultimul an pentru a-și digitaliza unele servicii, iar altele au făcut salturi impresionante. Hai să vedem ce s-a făcut în ultimul an. Noi aproape am dublat numărul de servicii publice. La moment, interacțiunile dintre cetățeni și stat sunt în proporție de peste 50% online, pentru că s-a pus prioritate pe acele servicii care sunt mai solicitate. Pentru antreprenori, 86% din interacțiuni, iar asta înseamnă certificate, autorizații, licențe, sunt digitale. Deci, mișcare este, lucrurile trebuie menținute și accelerate. (...) Sunt cetățeni care au semnături electronice și acești cetățeni uneori sunt descurajați de unele instituții. Instituțiile sunt cele care deseori rămân în urmă, nu cetățenii. Oamenii și mai ales antreprenorii sunt destul de raționali, înțeleg beneficiile digitalizării și le utilizează. (...) Noi ajungem la 100% digital fără niciun fel de dubiu. Pentru asta o să împingem punctual pe cei care ne țin în urmă. Noi îi știm. Ei există. Eu pot să vă dau lista de instituții care nu au făcut nimic. Nu am să o fac aici, pentru că preferăm să ținem asta pe intern, dar lucrăm”, a punctat Alaiba.

Achiziții iraționale de milioane la STISC

Toate instituțiile solicitate de TV8 au invocat lipsa semnăturii electronice ca fiind principala barieră în accesarea serviciilor digitale de către cetățeni. Nu este populară nici măcar semnătura mobilă, care poate fi obținută absolut gratuit la doi operatori de telefonie din R. Moldova. Unul dintre motive poate fi faptul că, până anul trecut, sistemul de aplicare a semnăturilor electronice pe documente funcționa cu mari probleme și cetățenii erau dezamăgiți. 

„În perioada august-octombrie (n.r. anul 2023) până noi nu am depășit problemele prin modernizarea infrastructurilor și trecerea pe altă infrastructură mai performantă, noi nu am putut să rezolvăm problemele de performanță și calitatea slabă a serviciilor de semnătură electronică. Cel mai grav a fost cu semnătura mobilă aplicată cu utilizarea telefonului. Timpul de așteptare era foarte lung și rata de erori foarte mare”, a recunoscut Alexandru Corețchi, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Instituția are sisteme IT și echipamente învechite. La crearea semnăturilor electronice se mai folosesc dispozitive de tip HSM procurate între anii 2007-2012 și este utilizată aplicația „Moldova CA Solution” cumpărată cu șapte ani în urmă. În 2019 s-a planificat înnoirea infrastructurii și s-au făcut achiziții de peste 9 milioane de lei, dar echipamentele au ajuns să fie ținute în dulap. Asta au descoperit auditorii Curții de Conturi când au efectuat un control la STISC.

Instituția  a cumpărat în 2019 un sistem informațional numit „MoldovaGovCA” pentru care a plătit 3,5 milioane de lei. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații la care a participat o singură companie - SRL Bass Systems. Firma avea conexiuni cu fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a câștigat în timpul guvernării democrate majoritatea licitațiilor din domeniul IT, au arătat anterior mai multe investigații jurnalistice și anchete ale Procuraturii. Softul achiziționat de la „Bass Systems” nu a fost utilizat niciodată de către STISC.

În 2020, STISC a cheltuit alte 2,5 milioane de lei pentru două dispozitive securizate de tip HSM pentru crearea semnăturilor electronice. Și acestea au fost depozitate. Grupul de lucru care s-a ocupat de achiziție nu s-a asigurat că utilajele sunt compatibile cu softul „MoldovaGovCA”, cumpărat un an mai devreme. 

În pofida unor achiziții deja ratate, în 2022 instituția  a mai cumpărat două dispozitive HSM cu 3,4 milioane de lei și le-a pus din nou în dulap. Pentru toate aceste achiziții, în contabilitatea STISC s-au întocmit acte false care atestau că softul și dispozitivele au fost puse în funcțiune, a stabilit Curea de Conturi.

De asemenea, prețul la care au fost cumpărate dispozitivele HSM a fost umflat de două ori. Declarațiile vamale atestă că SRL Rapid Link, care a câștigat ambele licitații, a importat cele două utilaje din 2020 cu un cost de 945 de mii de lei, iar pe cele din 2022 cu 1,6 milioane de lei. Apoi le-a vândut STISC-ului cu 5,9 milioane de lei.

Venit la conducerea STISC, în aprilie 2023, Alexandru Corețchi a atras atenție la echipamentele de milioane care se prăfuiau. 

Problema mea era să înțeleg de ce avem servicii prestate la un nivel degradat, știind că avem investiții de multe milioane. Am identificat cel puțin investiția în aceste două HSM-uri care nu sunt cele mai performante, dar sunt suficient de performante ca să satisfacă un set larg de servicii de încredere. (...) Am observat că ele sunt amplasate în „Data Centru”, aparent erau și acte de instalare, configurare, dar de facto nu se presta niciun serviciu de pe ele. După ce am analizat mai detaliat, am observat că însăși soft-ul care trebuia să administreze aceste echipamente, din păcate, nu implementează nicio funcție pentru care a fost procurat”, povestește Corețchi.

Investiții salvate de experți străini

Mai mulți experți locali au evaluat echipamentele de la STISC și au ajuns la concluzia că acestea nu mai pot fi utilizate în producție. Instituția planifica deja să caseze bunurile nou-nouțe care au golit bugetul statului cu 9 milioane de lei. O parte din investiții a fost însă salvată de câțiva experți străini, delegați de Agenția de Guvernare Electronică din Estonia, care au ajutat STISC-ul să restabilească HSM-urile. Pentru asta s-au cheltuit bani suplimentari. 

Pentru update/upgrate la producător, dar noi am avut o reducere foarte bună, care a fost achitată de eGA, (n.r. e-Governance Academy Estonia) am plătit aproximativ 35 de mii de euro, ca să pot să le resetez la setările de fabrică și să încep să le pun an cu an, lipsa anilor de update/upgrate până la aducerea managementului actual. Asta în afară de salariile și ratele achitate pentru specialiști. Asta a fost un fel de donație din partea partenerilor și le mulțumesc că ne ajută la toate nevoile. Pentru următoarea perioadă, HSM-urile necesită un pachet minim de suport anual ce costă circa 7500-8000 de euro. (...) Valorificăm toată investiția în afară de componenta de soft în care nu mai pot să-mi permit să investesc, pentru că necesitatea investițiilor depășește cantitatea de efort care o fac acum pentru infrastructura actuală care operează”, a detaliat Alexandru Corețchi

Astfel, softul  „MoldovaGovCA”, cumpărat în 2019 de la firma afiliată lui Plahotniuc cu 3,5 milioane de lei, poate fi declarat drept o investiție ratată.

Bănuieli de corupție legate de EVOSign 

Alexandru Corețchi dă asigurări că HSM-urile repuse în funcțiune vor fi utilizate foarte curând. 

Acum am actul de bună funcționare pentru ambele echipamente. Noi suntem la etapa de design și lansare a unui nou tip de semnătură de care în curând o să auziți. Presupunem că o să fie un salt calitativ. Aceste două echipamente vor fi utilizate cu succes”, a declarat Corețchi, dar a refuzat să ne dezvăluie despre ce semnătură electronică de tip nou este vorba.

Experții din domeniu susțin că așteaptă lansarea platformei EVOSign. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut acuzații că procesul ar fi tărăgănat intenționat din motive de corupție.

EVOSign nu se mai dezvoltă de aproape 2 ani din motive politice sau corupte, nu tehnice și nu de securitate sau eventuală certificare internațională independentă (o să le auziți de la persoane care se prefac că cunosc subiectul). Acces la HSM-uri pentru finalizarea implementării nu ni s-a dat și încercări pentru achiziții alternative am văzut. (...) Pentru cei care nu înțeleg de ce atâta insistență: e-guvernarea nu poate avea succes fără conectivitate, interoperabilitate și identitate electronică. Dacă la primele două nu stăm prost, la ultima ne uităm numai ca la un business, deși toată Europa deja a înțeles și va oferi wallet cu semnătură și identitate gratis pentru cetățeni. Apare întrebarea: finalizăm EVOSign și facem implementarea noastră de wallet sau plătim milioane pe an cuiva?”, a scris pe contul său de Facebook, Artur Reaboi, un angajat al Agenției de Guvernare Electronică. 

Contactat de TV8, Reaboi a refuzat să ofere mai multe detalii despre suspiciunile de corupție pe care le are. Pentru a face claritate, am încercat să discutăm și cu directorul Agenției de Guvernare Electronică, Andrei Prisăcar, dar nu am reușit. Pe 15 noiembrie, Guvernul a aprobat demisia acestuia, iar conducerea AGE a fost preluată de Nicoleta Colomeeț.

Ministrul Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze situația și dă asigurări că EVOSign va fi lansat:„Eu nu o să comentez, pentru că nu este cazul. EVOSign este necesar pentru a oferi un acces mai facil și încă o opțiune de semnătură digitală. Acum noi avem două tipuri de semnături digitale și o să lărgim această ofertă. Dar ținem cont de faptul că noi avem resurse limitate. Agenția de Guvernare Electronică are câțiva oameni, în esență. Noi am decis că mai întâi lansăm EVO, ceea ce s-a făcut jumătate de an în urmă și acum avem deja 70 de mii de utilizatori și acum se lucrează pe EVOSign. Procesul nu este blocat. Se lucrează. O să fie”. 

Cartea de identitate cu semnătură electronică din 2025

Autoritățile speră că rata de utilizare a serviciilor digitale să crească simțitor chiar de anul viitor. Până la 31 martie 2025, ASP urmează să pună  în circulație un nou model de buletin de identitate numit „CARTE DE IDENTITATE”. Aceasta va include și un certificat calificat pentru semnătură electronică. Titularii noilor acte se vor putea autentifica ușor în toate sistemele informaționale guvernamentale și vor semna orice tip de acte, fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice. 

În timp, când vor fi recunoscute în spațiul Uniunii Europene, cărțile de identitate moldovenești vor putea fi utilizate nu doar pentru identificare pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca documente de călătorie în afara țării. Deținătorii cărților de identitate vor avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie: identificarea, semnarea documentelor și accesarea serviciilor electronice.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.

Uniunea Europeană se pregătește să ajute financiar Republica Moldova, dacă Federația Rusă va opri furnizarea de gaz de la 1 ianuarie, declară președinta Parlamentului European. /De anul viitor, producătorii de carne de la noi vor putea exporta în Uniunea Europeană carne marinată și cârnăciori. Cererile în acest sens pot fi depuse deja la ANSA. /CNA anunță că a aplicat amenzi în valoare de peste 10 milioane de lei, cetățenilor care și-au vândut votul la prezidențiale și la referendumul din această toamnă.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Se așteaptă întreruperi la energia electrică, iar tariful la lumină ar urma crească dacă rusii vor înceta livrările gaz în regiunea transnistreană. Sunt declarațiile facute de șefa statului într-o conferință de presă. /Zi de proteste la Parlement. Profesorii, angajați de la Serviciul Hidrometeo dar și de la Calea Ferată au ieșit împreună în stradă pentru a cere salarii decente, după care s-au retras ca să lase loc fermierilor. /Cei care vor cumpăra voturi la următoarele alegeri riscă pedepse mai dure. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost aprobat azi în prima lectură la ședința Parlamentului.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Scandal și îmbrânceli, azi, în fața Guvernului. Fermierii care protestau în timp ce cabinetul de miniștri era în ședință, au încercat să intre cu forța în clădirea executivului. /Șefului direcției mobilitate urbană, Vitalie Mihalache, reținut luni într-un dosar de corupție, a fost adus astăzi în instanță unde procurorii au cerut mandat de arest în izolator pe numele lui. /Fugarul Ilan Șor și Marina Tauber rămân pe lista persoanelor vizate de măsuri restrictive pe teritoriul UE. Tribunalul Uniunii Europene a respins recursul celor doi, care au cerut anularea sancțiunilor și despăgubiri financiare.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Șoferul care a provocat tragicul accident de la Edineț, din acest weekend, în urma caruia trei oameni au murit a fost plasat în arest preventiv. Tânărul de 19 ani își va petrece următoarele 30 de zile după gratii. /Încercările lui Vlad Filat de a scăpa de statutul de condamnat penal s-au soldat cu eșec. Curtea Supremă de Justiție a declarat irevocabilă hotărârea prin care Vlad Filat a fost condamnat la închisoare pentru corupție. /Se așteaptă alegeri anticipate în Germania, după ce cancelarul Olaf Scholtz a fost demis din funcție prin vot de neîncredere.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Doi funcționari de la direcția Mobilitate Urbană și 5 reprezentanți ai unor agenți economici au fost reținuți azi de CNA. Aceștia sunt acuzați de corupție pasivă și activă. /Republica Moldova intră de astăzi, oficial, în stare de urgență în energetică. Ce presupune această măsură. /În 2025, la Chișinău va fi deschisă prima ambasadă a Israelului. Anunțul a fost făcut de ministerul de externe.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Pedagogii au protestat astăzi în față Parlamentului. Aceștia au cerut salarii mai mari cu cel puțin 15 la sută și nu 9 procente, cât le oferă statul. /Moldovagaz anunță ca a suplinit în totalitate cantitatea necesară de gaz pentru această iarnă și dă asigurări că nu vom mai avea parte de scumpiri în acest sezon rece. /Înainte de asta, în cadrul unei ședințe care a durat până la ora 3 dimineața, parlamentul a votat pentru instituirea stării de urgență în energetică.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Procurorul general și șeful SIS au fost audiați astăzi în Parlament pe subiectul coruperii alegătorilor. Aceștia au prezentat ultimele date și au răspuns la întrebările deputaților. /Tot la ședința de astăzi, premierul Dorin Recean va cere instituirea stării de urgență în energetică, iar moțiunea de cenzură inaintată de BCS împotriva guvernului ar urma să fie supusă votului. /Miniştrii de interne din Uniunea Europeană au luat decizia aderării depline la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei de la 1 ianuarie 2025.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
???? Guvernul va cere mâine, parlamentului instituirea stării de urgență în energetică. Cabinetul de miniștri a votat astăzi necesitatea instituirii acestei măsuri. ???? Stare de urgență în domeniul economiei pentru 30 de zile și în regiunea transnitreană, aprobată de așa- zisul „parlament” de la Tiraspol. Între timp, Chișinăul anunță că ia în calcul plata compensațiilor pentru locuitorii din regiune, care riscă să rămână fără gazul rușilor de la 1 ianuarie. ???? Președintele oficiului teritorial a lui Șor din Dondușeni urmează să compară in fața magistraților, fiind învinuit de acceptarea finanțării ilegale. Este al treilea om din cercul fugarului care este trimis pe banca acuzaților de la începutul acestei săptămâni.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Ministerul Muncii anunță ca 90 de procente din cetățenii care au cerut compensații pentru luna noiembrie au fost declarați eligibili. Ajutoarele ar urma să fie disponibile începând cu ziua de mâine. /După ce ieri, sindicatele din învățământ au cerut o majorare de cel putin 15 la suta la salarii și au anunțat proteste, ministerul educației a declarat că a pornit discuții cu cei de la finanțe pentru a veni cu măsuri adiționale, fără a menționa însă despre ce este vorba. /Războiul din Ucraina va continua până când obiectivele stabilite de Putin vor fi atinse, anunță Kremlinul care ii cere Ucrainei să renunțe la ambiția sa de a adera la NATO și să se retragă regiunile pe care Rusia le-a revendicat. Cum a răspuns Kievul.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Nemulțumiți de faptul ca de anul viitor, salariile le vor fi majorate cu doar 9 la sută, pedagogii vor ieși vineri la protest. Sindicatele din educație cer pentru început o majorare de cel puțin 15 la sută. /Pe data de 16 decembrie va fi clar dacă rușii vor continua să livreze gaz în regiunea transnistreana. Luni este ultima zi în care Gazprom poate solicita tranzit prin intermediul altui gazoduct decât cel al Ucrainei. /Ion Ceban acuza administrația pieței centrale de colectare ilegală de taxe și cere demisia directorului actual. Ce spun comercianții, aflați în jurnal.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Decizie fără precedent în România. Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, urmând ca procesul electoral să fie reluat de la zero. /Ping pong de acuzații între cei demiși după majorarea tarifelor la gaz. În timp ce fostul ministru al Energiei il învinuiește pe șeful de la Energocom de situația creată, cel din urmă afirmă ca Parlicov trebuie să-și asume acest eșec. /Regiunea transnistreană a anunțat stare de urgență economică, în condițiile în care nu se știe dacă de la 1 ianuarie, Rusia va mai livra gaz malului stâng. Cum se răsfrânge această situație asupra malului drept, aflati în continuare.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Premierul l-a demis din funcție pe ministrul Energiei, Victor Parlicov și a cerut ca șeful Energocom, dar si Oleg Tofilat să fie eliberați din functii. Recean urmeaza să ceară în Parlament instituirea strării de urgență în energetică. /Socialiștii și comuniștii cer demisia guvernului Recean. 26 de deputați au înaintat, în Parlament, documentul, acuzând executivul ca nu a reușit să evite criza energetică din țară. /ANI îl acuză pe deputatul neafiliat, Vasile Bolea de faptul că nu a declarat venituri în valoare de peste 200 de mii de lei în declarația de avere din 2018-2019, pe cand era deputat socialist.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Mai multe categorii de bugetari, între care și profesorii se vor alege cu o majorare de salarii de doar 9%, în 2025. Aceasta aeste prevăzută în proiectul legii bugetului, aprobat de Guvern la câteva zile după majorarea cu 30 la sută a tarifului la gaz. /Ministra sanătății a cerut demisia medicului de pe ambulanță implicat în scandalul de la Ialoveni. Cei de la CNAMUP afirmă că investigația e încă în desfăsurare, iar o decizie pe acest caz încă nu a fost luată. /Un incendiu a mistuit astăzi un apartament cu două camere din sectorul Ciocana al capitalei. Pentru a evita o tragedie, pompierii i-au evacuat pe toți vecinii.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Autoritățile au gestionat prost situația din domeniul energetic, iar între instituțiile responsabile s-a înregistrat lipsă de comunicare. Sunt concluziile făcute de experții energetici în urma audierilor de azi din parlament pe subiectul majorarii prețurilor la gazele naturale. /Încă o dronă rusească a căzut pe teritoriul Republicii Moldova. De data aceasta, dispozitivul a fost gasit la Orhei. Ucraina va primi un nou ajutor militar de la SUA în valoare de 725 milioane de dolari. Se întâmpla cu două luni înainte de investirea lui Donald Trump, a cărui poziție față de războiul din țara vecină, încă nu este clară.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Scumpirile la gaz vor afecta nu doar consumatorii casnici, dar și întreprinderile mari. Companiile farmaceutice ar putea să renunțe la fabricarea unor medicamente, iar hotelurile ar putea deveni mai scumpe cu 10 la sută. /Săptămâna trecute, peste 180 de copii cu vârsta de până la 5 ani au fost internați în spitalele din Chișinău cu infecții respiratorii. Numărul cazurilor a crescut, în ultima perioadă, anunță direcția generală asistență medicală din cadrul Primăriei. /Legislativul din Romania va fi format din 7 partide. Au fost anunțate rezultatele preliminare, care arată că PSD, AUR, PNL, USR, SOS România, UDMR și Partidul Oamenilor Tineri vor face parte din Senat și Camera Deputaților.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
ANRE a scumpit gazul cu 3 lei și 62 de bani, majorare care vine la pachet și cu scumpirea căldurii centralizate din Chișinău și Bălți. Decizia a fost luată pe fundalul unui protest organizat de socialiști și simpatizanții lor. /În acest context, socialiștii și comuniștii pregătesc o nouă moțiune de cenzură împotriva guvernului Recean si vor alegeri anticipate. Ei consideră că guvernarea nu este capabila să gestioneze situația actuală din domeniul energetic. /Maia Sandu se arată îngrijorată de instaurarea unei guvernări pro-ruse în România dupa alegerile prezidențiale și parlamentare. Cu ce îndemn a venit președinta.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Curtea Constituțională a validat rezultatele alegerilor prezidențiale și cel de-al ldoilea mandat al Maiei Sandu. În timp ce magistrații examinau demersul, afară, socialiștii și simpatizanții lor au organizat un protest scurt prin care au cerut renumararea voturilor. /Curtea de Apel Bălți va rămâne fără judecători. 12 magistrați de acolo, între care și președintele interimar demisionează. Se anunță plecări și la Cahul, dar și la Comrat. /Localnicii din Bîrnova, Ocnița s-au trezit azi dimineață cu bubuituri și explozii, iar un punct de trecere al frontierei moldovenești si-a sistat temporar activitatea. Rușii au atacat cu rachete hidrocentrala de la Novodnestrovsc, de lângă granița cu Republica Moldova.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Rușii ar putea lăsa fără gaz regiunea transnistreană de la 1 ianuarie. Asta ar putea duce la o catastrofă umanitară în stânga Nistrului și la scumpiri simțitoare pentru cetățenii de pe malul drept, afirmă premierul Dorin Recean. /ANRE va decide vineri dacă majorează tarifele la gaz, iar săptămâna viitoare, legislativul va organiza dezbateri publice pe acest subiect. Experții cred că majorările au fost impuse de Gazprom pentru a nu lăsa stânga Nistrului fără gaz. /Bunurile obținute fraudulos vor putea fi confiscate chiar dacă vor fi înregistrate pe persoane terțe. Guvernul a votat azi mai multe modificări la mecanismul de confiscare a bunurilor.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
În prag de iarnă, am putea plăti mai mult pentru gaz. „Moldovagaz” a depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică o cerere de majorare a prețului. Cu cât am putea plăti mai mult! /Procuratura anticorupție anunță că Interpol a acceptat cererea de revizuire a refuzului din 2020 de a-l anunța pe Vladimir Plahotniuc în căutare internațională. O decizie în acest sens ar urma să fie luată în câteva luni. /Risc de explozie la Vadul lui Vodă, unde pompierii au scos dintr-o casă cuprinsă de flăcări mai multe butelii cu gaz. Din fericire, nimeni nu a avut de suferit.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Șoc și surpriză la alegerile din România. Candidatul independent Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe locul doi s-a clasat Elena Lasconi, care a fost și în topul preferințelor alegătorilor din Republica Moldova. /La 5 ani de când a fugit din țară, ANI a constatat nereguli in averea lui Ilan Șor. Acesta nu ar fi declarat peste 10 milioane de lei pe vremea când era primar și deputat. /Un marș de solidaritate față de femeile din țara noastră, supuse violenței a fost organizat astăzi în capitală. De la an la an, statisticele devin tot mai îngrijorătoare, afirmă ONG-urile.

„Se distribuie masiv o listă pe rețele sociale. E photoshopată”: Ce salarii ridică de fapt deputații din Moldova
„Se distribuie masiv o listă pe rețele sociale. E photoshopată”: Ce salarii ridică de fapt deputații din Moldova
/VIDEO/ O mie de sate și comune nu au farmacii. Îngrijorările sătenilor, preponderent bătrâni, și planurile autorităților
/VIDEO/ O mie de sate și comune nu au farmacii. Îngrijorările sătenilor, preponderent bătrâni, și planurile autorităților
/VIDEO/ Verde-n ochi: Gazul otrăvit al Rusiei. Cum Moldova a ajuns din nou în capcana Gazprom?
/VIDEO/ Verde-n ochi: Gazul otrăvit al Rusiei. Cum Moldova a ajuns din nou în capcana Gazprom?
/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri
/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri
Criză de specialiști în funcții bine plătite! Spicherul Parlamentului: „E foarte complicat să atragi oameni potriviți”
Criză de specialiști în funcții bine plătite! Spicherul Parlamentului: „E foarte complicat să atragi oameni potriviți”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktok

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.