/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 820: Lupte grele, dezastru la Harkov și cadoul lui Kadîrov. Rusia se ia de Moldova și acuză România

investigații

/VIDEO/ Eroarea de calcul ce ne arde la facturi. Cum a ajuns Moldova să cumpere gaz scump în exces

22 ianuarie 2024, ora 07:15

Moldovenii intră în noul an cu prețuri mari la gazele naturale, asta deși prețul la bursele internaționale a scăzut considerabil în ultimul an. Astăzi, la bursa de la Amsterdam se vând gaze la preț de circa 320 dolari per 1000 de metri cubi, în timp ce Energocom vinde către Moldovagaz cu 605 dolari. Cutia Neagră Plus a încercat să afle cauzele acestor prețuri și de ce consumatorii plătesc atât de mult.

Gazul cumpărat pentru o iarnă ne-a ajuns pentru un an

Povara financiară a gazului scump este moștenită încă din iarna lui 2022. În perioada mai 2022 - ianuarie 2023 Energocom a cumpărat aproape 600 milioane de m3 de gaz la un preț mediu de 1024 dolari. Această cantitate ar fi trebuit să acopere consumul malului drept al Nistrului pentru sezonul rece, dacă Gazprom ar fi sistat livrările de gaze pentru Moldova, așa cum amenința că o va face. Estimările autorităților au fost însă greșite. Gazul scump ne-a ajuns până în toamna anului 2023.  Victor Parlicov, ministrul Energiei spune că noi am intrat în mai 2023 cu peste 200 de milioane de metri cubi de gaze procurate anterior la prețuri mult mai mari. „Noi nu am vândut aceste gaze în 2023 cu prețurile cu care au fost achiziționate, circa 1000 de dolari. Ele au fost vândute mai ieftin. Treptat, treptat, noi am diluat gazul mai ieftin cu gazul mai scump și vindem gazul la preț mediu. Acesta este motivul pentru care noi astăzi nu putem coborî prețul gazului sub 605 dolari”, a declarat Parlicov.

Fostul director al ANRE, Octavian Calmîc, dă vina pe managementul defectuos și pe lipsa de viziune a celor implicați atunci în achiziționarea gazelor. „Dacă hotărârea de guvern a stabilit în 2022 crearea unui stoc de 22,8 milioane de metri cubi, cum s-a ajuns la crearea unui stoc de 600 milioane de metri cubi? Asta este întrebarea cheie. Care este rațiunea? Sigur că stocuri trebuiau făcute, era incertitudinea pe piața internațională, regională și locale. Dar achizițiile excesive, noi nu am consumat acel gaz scump tot anul 2023”, s-a arătat nedumerit Calmîc.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, implicat atunci în achiziționarea gazelor, a dat vina pe incertitudinea de pe piața gazelor din acea perioadă. Spînu a mai menționat că exista riscul ca Gazprom să deconecteze total Republica Moldova de la gazele rusești. Prin urmare, calculele au arătat că pentru a ieși din iarnă era nevoie anume de această cantitate. „Dacă ne uităm la știri, la ce spuneau experții în perioada de toamnă, atunci noi ne așteptam la o iarnă foarte grea, friguroasă”, a declarat Andrei Spînu în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.  

În cadrul aceleiași emisiuni, Spînu le-a dat și o replică celor care îl criticau că a cumpărat prea mult gaz. „După război, toți îs eroi – știu cum ar fi fost iarna, toți știu că prețurile ar fi scăzut. Cine ar fi știu asta? Invers. Eu îmi aduc aminte foarte bine. Și la emisiuni, și pe rețelele de socializare, toată lumea spunea: de ce nu cumpărați gaz? De ce nu creșteți stocurile? Chiar și la 800 de dolari și la 1000 de dolari. Ce se întâmplă dacă rămânem fără gaz?”, a replicat ministrul Infrastructurii.

Gazele cumpărate în exces ne-au costat cu 34 milioane de dolari mai mult 

O hotărâre de guvern din august 2022, cu privire la măsurile care trebuie luate în cazul în care Gazprom va reduce livrările de gaze, stipula despre necesitatea de a procura 480 de milioane de metri cubi de gaze și nu 600. „În documentul acesta sunt trei scenari cu privire la reducerea livrărilor de gaze din partea Gazprom - cu 35%, cu 50% sau în genere vor închide de tot gazul. Noi am avut situația a doua, când Gazprom ne dădea doar jumătate din volum. Prin urmare erau prevăzute 13 măsuri despre ce trebuie să facem ca să reducem consumul. În rezultat conform estimărilor guvernului, dacă nu se întâmplă nimic și o să avem gaz sufiecient, noi o să consumăm 961 de milioane de metri cubi. Dacă o să fie probleme și noi o să implementăm aceste măsuri, consumul se va reduce la 480 de milioane de metri cubi. Ne uităm cât a cumpărat Energocom. A cumpărat 600 de milioane de metri cubi. Întrebarea simplă. Pentru ce?”, s-a întrebat retoric Sergiu Tofilat, expert în domeniul energetic.

Calculele lui Sergiu Tofilat arată că surplusul de gaze procurat de Energocom în iarna lui 2023 a creat un prejudiciu de aproape 34 milioane de dolari. „Gazul ăsta, cumpărat în exces, are un preț mediu de 724 dolari. Dacă noi zicem că a fost procurat în exces și este prejudiciu, trebuie să avem cu ce compara. Unica bază de comparație este prețul cu care Energocom a cumpărat vara aceasta - este 420 de dolari. Acum dacă facem diferența, care e 304 dolari la mia de metri cubi, înmulțit la cantitate, iese undeva 33,9 milioane de dolari. Asta noi am plătit mai mult pentru gazul ăsta procurat în ianuarie 2023 în exces”, conchide Tofilat.   

Gazul scump pentru o iarnă, cumpărat atunci de Energocom, ne-a ajuns pentru încă un an. În iunie 2023, Spânu ne asigura că „gazul scump” se va termina în toamna lui 2023. „Încet, încet va fi consumat și cam asta e. Efectiv nu ai ce face cu el, trebuie să-l consumăm. Dar cantitatea nu este prea mare. În câteva luni se va consuma. Tariful deja a scăzut, iar dacă Energocom va continua să cumpere gaz la un preț mic, atunci el se va dilua și tariful va scădea”, îi asigura atunci Spînu pe cetățeni.

De ce nu au scăzut prețurile la gaze?

Aceste pronosticuri au creat așteptări legate de ieftinirea tarifelor la gaz pentru consumatorii casnici în preajma iernii. Așteptarea a fost alimentată și de unii experți și oficiali. În septembrie 2023, în direct la TV8, ministrul Energiei, Victor Parlicov, menționa că există premise reale pentru o scăderea a tarifului la gaz pentru consumatorul final. „Eu sunt sigur că va fi mai bine. Eu cred că noi vom reuși să micșorăm prețul acum”, declara Parlicov în cadrul emisiunii Novaya Nedelya.

Parlicov a fost contrazis încă atunci de Vadim Ceban, șeful de la Moldovagaz. În cadrul emisiunii Cutia Neagră, Ceban spunea că despre o ieftinire a gazului nu se poate vorbi mai devreme de ianuarie 2024. „Dacă vom avea preț de achiziție începând cu 550 de dolari în trimestrul patru, vom merge la ANRE să cerem micșorarea tarifului. Acum însă este 768 de dolari și în trimestrul patru, după prognoza noastră va fi 600 de dolari. Deci nu este premisă”, spunea Ceban la câteva zile după declarațiile lui Parlicov. 

La două luni după ce se arăta încrezut că prețul gazelor va scădea, Parlicov a schimbat macazul. În cadrul emisiunii Alternativa de la TV8, ministrul Energiei declara deja că, deși Energocom a cumpărat toată vara gaz la preț mic, nu vede premise ca prețul gazului pentru consumatori să scadă. „Anume din cauza faptului că am avut rezerve mari de gaze scumpe nu ne-a permis să scădem tariful acum. Noi ne-am luat responsabilitatea să furnizăm la preț de 600 de dolari, dar la preț de 500 sau 400, din păcate, nu putem. Prin urmare, în acest moment, pentru această iarnă, eu nu văd premise ca gazul să se ieftinească”, declara Parlicov în cadrul emisiunii Alternativa de la TV8. 

Acum, ministrul de la Energie argumentează că această schimbare de retorică se datorează creșterii atipice a prețurilor la bursă în septembrie-octombrie 2023. „Noi ne așteptam ca în lunile septembrie și octombrie prețul să meargă în continuare în jos, pentru că stocurile în UE erau deja pline. Și noi ne așteptam ca în aceste luni să fie o scădere de prețuri. Și să achiziționăm gaze în acea perioadă la prețuri mai joase. Astfel, noi speram să mai diluăm din costul stocurile, așa încât să ne permitem o micșorare de prețuri. S-a întâmplat ce s-a întâmplat în Orientul Mijlociu, războiul din Gaza. Asta a creat o panică pe piețe, inclusiv din cauza lanțurilor logistice din canalul Suez”, a argumentat ministrul Energiei acea schimbare de retorică.   

O altă cauză, care influențează prețul mare al gazului la contor, sunt devierile financiare acumulate de Moldovagaz pe parcursul ultimilor doi ani. „Devierile s-au format în perioada 2021-2022, când prețul de la Gazprom era mai mare, dar tariful nu acoperea costurile. De exemplu, tariful era calculat de la prețul de 699 de dolari, după de la 900, dar Moldovagaz plătea real 1060, 1400, 1670 și s-a ajuns chiar la 1860 de dolari. Moldovagaz cumpăra gaz mai scump și ni-l vindea nouă mai ieftin. Reiese că înregistra datorii. Noi consumatorii, trebuie să întoarcem aceste datorii”, spune Tofilat.

Vadim Ceban crede însă că aceste devieri urmează să fie recuperate aproape în totalitate până în primăvară. „Ca sumă devierile tarifare au fost în jur de 380 de milioane de lei la finele anului 2023. Cred că în luna martie, cel târziu aprilie, suma va fi aproape zero”, crede Ceban.

Șeful de la Moldovagaz a declarat în exclusivitate pentru TV8 că la sfârșitul lunii ianuarie Moldovagaz urmează să solicite ANRE-ului o diminuare a tarifului. „Noi am menționat anterior că noi vom fi primii care ne vom adresa la ANRE pentru ajustarea tarifului. Cred că vom face acest lucru imediat după 20 ianuarie. După calculele noastre tariful poate fi în jur de 14-16 lei”, a declarat Ceban pentru Cutia Neagră Plus. 

Cetățenii Republicii Moldova nu vor simți însă din plin această ieftinire, deoarece, în aceste condiții, vor fi diminuate compensațiile guvernamentale pentru factură. „Dacă prețul reglementat o să scadă la 14 lei, o să simtă doar anumite categorii. Celelalte categorii care sunt în gradele cele mai înalte de vulnerabilitate, o să plătească tot 12 lei”, ne-a spus Diana Blănaru, șefa de la comunicare de la Ministerul Muncii.  

Victor Parlicov este de părere că în societate se vorbește prea mult despre prețul gazelor și prea puțin despre eficiența energetică. El este sigur că facturile la căldură ale moldovenilor pot scădea la jumătate, dacă clădirile ar fi eficientizate energetic. „Eu aș vrea să discutăm nu despre cât este un metru cub de gaz, dar cât e factura. Pentru că 30 de ani noi în loc să discutăm cum putem să reducem facturile din contul eficienței energetice, noi discutăm cum putem să reducem costul gazului, ca să reducem facturile. În realitate, chiar și cu prețul de azi la gaze, factura poate fi redusă de două ori, dacă noi investim în eficiență energetică”, se arată încrezut Parlicov.

Companiile de pe piața liberă oferă prețuri mai bune

În timp ce Energocom s-a împotmolit în “gazele scumpe” procurate în iarna lui 2022, unii jucători de pe piața liberă ademenesc clienții cu prețuri mai mici. Aceștia deservesc în mare parte persoane juridice, nu și consumatorii casnici.

Una dintre astfel de companii este East Gas Energy Trading, a cărui beneficiari sunt oameni din anturajul fostului ministru democrat Vladimir Cebotari. La o licitație publică organizată la finele anului trecut de către Apă-Canal Chișinău, East Gas propunea gaz la preț de 11,88 lei pentru presiunea înaltă și 15,57 lei pentru presiune joasă. 

Chiar și compania-fiică a Moldovagaz, Transautogaz, care de asemenea vinde gaz pe piața liberă, oferă un preț cu 25% mai mic decât cel de la Moldovagaz. „Da! Transautogaz activează pe piața gazelor, are experiență bogată, este un jucător puternic pe piața liberalizată de gaze. Cumpără, la fel ca și ceilalți furnizori, de la traderii europeni și vinde către consumatorii care fac parte din industrie și servicii. Ei nu vând însă către consumatorii casnici”, ne-a spus șeful de la Moldovagaz.

Octavian Calmîc crede că în Republica Moldova nu se dorește crearea unei piețe  cu adevărat libere, care să stimuleze scăderea prețurilor la gaze. „Pe lângă acele companii care aparțin grupului Moldovagaz, au apărut și jucători independenți. Sunt câțiva dintre ei care sunt mai activi, despre care s-a scris și în presă, au făcut oferte și către Energocom. Din păcate, nici unul dintre ei nu a izbutit. În esență, nu s-au creat premise pentru o piață liberă sau nici măcar nu s-au creat premisele creării unei piețe libere în domeniul gazelor naturale. Ba chiar mai mult, se observă un proces național de a stopa acest proces de liberalizare a pieței”, este de părere fostul director ANRE. Vadim Ceban nu este însă de acord cu Octavian Calmîc. Foarte mulți consumatori, și chiar acum, își schimbă furnizorul. Acest lucru are loc zilnic, procedura este foarte bine descrisă în regulamentele ANRE. Moldovagaz niciodată nu a pus anumite piedici sau a refuzat schimbarea furnizorului și accesul pe piața de furnizare a altor jucători. De aceea, eu cred că sunt foarte multe speculații”, ne-a asigurat Ceban. 

Gazele rusești mai ieftine, doar pentru regiunea transnistreană 

De la 1 ianuarie, Gazprom anunță că va vinde gaze spre Republica Moldova la preț de 380 de dolari. Prețul este cu 225 de dolari mai mic decât cel pe care îl oferă Energocom în prezent. Tot gazul va ajunge însă în regiunea transnistreană, iar o bună parte va fi folosit la producerea energiei electrice mai ieftine, care va fi vândută malului drept. Planurile Chisinaului ar putea însă să fie date peste cap de autoritățile din Ucraina. Dacă, Kievul va decide să nu mai permită tranzitul gazelor rusești, Transnistria și malul drept vor rămâne pe întuneric. 

Sergiu Tofilat consideră că decizia de a da tot gazul Transnistriei este benefică pentru ambele maluri ale Nistrului. „Tot gazul care vine de la Gazprom îl dăm malului stâng, ca ei să nu înghețe. În schimb, ei ne dau curent electric la preț mai avantajos, de exemplu decât putem lua din România. MGRES ne dă cu 66 de dolari Megawatul, pe când în România este 120-130 de euro, cam de vreo două ori mai scump”, crede Tofilat.

Calculele Ministerului Energiei arată că gazul oferit MGRES pentru a produce curent electric generează economii de aproximativ 20 de milioane de dolari la prețul pentru energie electrică. „Calculul pe care l-am făcut arată foarte clar. Nouă ne iese mai convenabil. Per total, consumatorii vor economisi până în luna aprilie până la 20 de milioane de dolari. Datorită faptului că noi vom utiliza gazele acestea pentru producția energiei electrice, vom avea energie electrică la prețuri mai competitive”, arată calculele ministerului.     

Dacă este mai ieftin, e judicios să cumpărăm de la Gazprom

Ministrul ia însă în calcul și posibilitatea ca, în această primăvară, la sfârșitul sezonului rece, când consumul de gaz din Transnistria va scădea, o parte din gazul rusesc ieftin să ajungă și pe malul drept al Nistrului. „După ce se epuizează perioada rece, după ce volumele de gaz livrate de Gazprom vor fi suficiente pentru a acoperi inclusiv consumul malului drept, vor fi luate decizii strict comerciale. Dacă noi vom putea cu Energocomul aduce gaz mai ieftin de pe piața internațională, atunci vom procura de la Energocom. Dacă gazul de la Gazprom va fi mai ieftin, decât ceea ce putem noi obține pe piața internațională, atunci este judicios să cumpărăm gaze de la Gazprom”, spune ministrul Energiei.

O hotărâre anterioară a CSE obligă Moldovagaz să cumpere gaz de la Energocom până în luna mai. După aceasta, în funcție de oferte, Moldovagaz urmează să decidă de la cine să își facă plinul pentru țevile de gaz. „Contractul pe care noi îl avem semnat cu Energocom este valabil până în luna mai. În cazul în care în luna mai oferta Gazpromului va fi mai favorabilă, evident vom cumpăra de la Gazprom. Dacă va fi de la Energocom, sau alt jucător, evident vom procura de la acest jucător”, crede Vadim Ceban.  

Va fi obligat malul stâng să renunțe la gazul rusesc?

Planurile Moldovagaz și ale oficialilor de la Chișinău pot fi însă date peste cap de Ucraina. În decembrie 2024 expiră contractul privind tranzitarea gazului rusesc pe teritoriul statului vecin. Naftogaz a anunțat că nu va mai semna un nou contract, ceea ce va face foarte dificil tranzitul gazelor rusești spre Republica Moldova, dar mai ales spre regiunea transnistreană.  „După ce s-a început războiul, s-a votat o lege prin care li s-a interzis companiilor rusești să încheie contracte cu parteneri din Ucraina. Ucraina va asigura în continuarea tranzitul gazelor rusești, dar contractele le va semna nu cu Gazprom, dar cu traderii europeni. Tiraspoltransgaz licență nu are, deci ei nu au cum participa la licitațiile de rezervare a gazoductului prin Ucraina. Moldovagaz a încercat, în decembrie. Reglementatorul ucrainean le-a interzis să participe la licitație, deoarece acționarul majoritar al Moldovagaz este Gazprom. Atunci, noi o să ajungem după 2024 în situația când regiunea transnistreană nu va mai putea primi gaz rusesc gratis”, spune Sergiu Tofilat.

Ceban spune că tehnic există mai multe scenarii prin care gazul rusesc ar putea ajunge în Transnistria. „Dacă va fi închis tranzitul și aceste puncte nu vor fi accesibile prin Ucraina, sunt alte puncte, alte coridoare, cum este de exemplu coridorul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, prin care poate fi transferată această cantitate pentru consumatorii noștri, inclusiv pentru cei din Transnistria”, se arată încrezut Vadim Ceban. 

Victor Parlicov este de părere că Transnistria ar trebui de pe acum să se pregătească pentru un asemenea scenariu. În opinia lui Parlicov, regimul neconstituțional de la Tiraspol ar trebui să înceapă o creștere graduală a prețului la energie, pentru a resimți mai ușor o eventuală deconectare de la gazele rusești. „Acest lucru va afecta în primul rând regiunea transnistreană. Noi, pe malul drept, ne-am învățat deja să ne descurcăm, indiferent dacă vor fi sau nu gaze din partea Gazprom. Problema pe malul stâng este că, dacă ei brusc vor trebui să treacă la prețul de piață și să achite gazul la prețul real, economia lor, bugetul, nu va putea face față. Și, respectiv, ei trebuie treptat, treptat să-și învețe consumatorii, să-și învețe industria, să reducă consumul, astfel încât să poată face față și să poată plăti prețul de piață”, este convins Parlicov.  

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cine se află în spatele gazului ieftin promis de Șor. Planul ascuns pus la cale
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Prizonierii MGRES”. O investigație transfrontalieră realizată de jurnaliști din Moldova și Ucraina
/EXCLUSIV/ „A fost foc și pară”: Carmen de Moldova la Opera din Sao Paulo. Cum a topit Lilia Istratii inimile brazilienilor
/EXCLUSIV/ „A fost foc și pară”: Carmen de Moldova la Opera din Sao Paulo. Cum a topit Lilia Istratii inimile brazilienilor
/VIDEO/ „Păcatele” inspectorilor judiciari: Probleme de integritate și trecut penal
/VIDEO/ „Păcatele” inspectorilor judiciari: Probleme de integritate și trecut penal
/VIDEO/ Rezervele armatei, în acțiune. Aproape 70 de militari se antrenează pe poligonul de la Dănceni
/VIDEO/ Rezervele armatei, în acțiune. Aproape 70 de militari se antrenează pe poligonul de la Dănceni
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 820: Lupte grele, dezastru la Harkov și cadoul lui Kadîrov. Rusia se ia de Moldova și acuză România
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 820: Lupte grele, dezastru la Harkov și cadoul lui Kadîrov. Rusia se ia de Moldova și acuză România
/VIDEO/ Alaiba dă asigurări că investitorii sunt interesați de R. Moldova: „Ei vin în pofida aparențelor regionale”
/VIDEO/ Alaiba dă asigurări că investitorii sunt interesați de R. Moldova: „Ei vin în pofida aparențelor regionale”

investigații

/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției

19 mai 2024, ora 23:32

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.

/VIDEO/ Detalii exclusive din dosarul fraudei bancare! Imobile și mașini de lux, cumpărate de Vlad Andronachi cu banii sustrași din BEM
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ „Păcatele” inspectorilor judiciari: Probleme de integritate și trecut penal
/VIDEO/ „Păcatele” inspectorilor judiciari: Probleme de integritate și trecut penal
/EXCLUSIV/ „A fost foc și pară”: Carmen de Moldova la Opera din Sao Paulo. Cum a topit Lilia Istratii inimile brazilienilor
/EXCLUSIV/ „A fost foc și pară”: Carmen de Moldova la Opera din Sao Paulo. Cum a topit Lilia Istratii inimile brazilienilor
/VIDEO/ Scandal cu iz penal: Un pădurar se plânge că șeful de ocol i-ar cere mită. „Jur pe copiii mei că nu e așa”
/VIDEO/ Scandal cu iz penal: Un pădurar se plânge că șeful de ocol i-ar cere mită. „Jur pe copiii mei că nu e așa”
/VIDEO/ Blocarea TikTok și Telegram în timpul campaniei electorale - zvon sau realitate? Președinta: „Nu am de ce să...”
/VIDEO/ Blocarea TikTok și Telegram în timpul campaniei electorale - zvon sau realitate? Președinta: „Nu am de ce să...”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram