15 ianuarie 2025, ora 08:15

Pe 15 ianuarie 2025, se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet, scriitor, prozator și jurnalist Mihai Eminescu. Tot astăzi, este marcată și Ziua Culturii. 

De-a lungul anilor, mai mulți artiști de la noi i-au adus un omagiu Luceafărului poeziei românești, interpretând melodii pe versurile acestuia.

La 155 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în literatura română, prin publicarea în revista Familia a poeziei sale „De-aș avea…”, compozitorul Anatol Chiriac a înregistrat muzica pentru versurile poetului, cărora le-a dat viață și interpretul de muzică ușoară, Ștefan Petrache, fost membru al formației de legendă Noroc.

 În anii 70, Ștefan Petrache a cântat „Ce te legeni, codrule”, pe muzica lui Mihai Dolgan.

Regretatul Iurie Sadovnic a cântat „Seara pe deal”, poezie a lui Eminescu.

În 2015, Alex Calancea Band și Cătălin Josan l-au elogiat pe Eminescu, interpretând „De-aș avea”, pe muzica lui Anatol Chiriac.

În anul 2021, versurile poemului „O, rămâi” l-au inspirat pe artistul Cristofor Aldea-Teodorovici, care a interpretat, în premieră, piesa pe melodia compusă de regretatul său tată, Ion Aldea-Teodorovici.

În același an, chiar de ziua poetului Mihai Eminescu, trupa Akord a lansat videoclipul unei piese cu versurile din „Ochiul tău iubit”, pe muzica lui Eugen Doga.

Iar poetul Grigore Vieru i-a adus cel mai frumos elogiu lui Eminescu, dedicându-i o poezie, a cărei versuri le-au cântat cele două inimi gemene, Doina și Ion Aldea-Teodorovici.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în Botoșani, România. A fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Poetul s-a stins din viață la vârsta de 39 de ani, pe data de 15 iunie 1889, în sanatoriul de boli mintale al doctorului Şuţu din municipiul Bucureşti, la ora 4 dimineaţa. A fost înmormântat la Bucureşti, în Cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori. 

Poetul George Călinescu a scris despre moartea lui Mihai Eminescu: 

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, scrie Libertatea.

Cauza decesului şi afecţiunea de care suferea poetul Mihai Eminescu au rămas timp de mai bine de un secol un mister şi o sursă inepuizabilă de teorii şi polemici. În ultimii 20 de ani, specialiştii au ajuns la concluzia că Eminescu a fost victima unui caz de malpraxis. A fost doborât de un tratament administrat greşit.

Printre operele sale celebre se numără „Luceafărul”, poezie desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale, cel mai lung poem de dragoste din lume.

15 ianuarie 2025, ora 09:16

Pe 15 ianuarie, creștinii ortodocși de stil vechi îl prăznuiesc pe Sfântul Serafim de Sarov, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai ortodoxiei ruse, cunoscut pentru smerenia, dragostea sa pentru aproapele și darul profeției. În Republica Moldova, 1.093 de bărbați și 1.212 femei poartă numele Serafim sau Serafima. 

Persoanele numite Serafim sau Serafima sunt cunoscute pentru energia lor pozitivă și capacitatea de a aduce bucurie în jurul lor. Sunt sociabile și empatice, dar pot fi vulnerabile din cauza sensibilității lor accentuate. Etimologic, numele provine din limba slavă veche și întruchipează „ființța care arde”.

Serafimii sunt îngeri descriși în Vechiul Testament ca având șase aripi și stând cel mai aproape de Dumnezeu, aducându-I laudă neîncetat. Acești mesageri cerești simbolizează puritatea, lumina și iubirea arzătoare pentru Divinitate.

Viața Sfântului Serafim de Sarov

Sfântul Serafim s-a născut în 1759, la Kursk, într-o familie de negustori evlavioși. După moartea tatălui său, la doar trei ani, a fost crescut cu dragoste de mama sa. La vârsta de 17 ani, a ales calea monahală la Lavra Pecerska din Kiev, primind ulterior numele Serafim la Mănăstirea Sarov.

Recunoscut pentru viața sa plină de smerenie, rugăciune și daruri miraculoase, el a vindecat mulți bolnavi și a oferit sfaturi și mângâieri sufletești, citind în inimile oamenilor. Se retrăgea adesea în singurătatea pădurii, unde trăia în post și rugăciune, înconjurat de animale sălbatice, inclusiv un urs pe care îl hrănea.

Sfântul Serafim a prezis evenimente precum războiul Crimeii, foametea și groaznica încercare care a răvășit Biserica și poporul rus un secol mai târziu. Cu toate acestea, el își ascundea profețiile în spatele unor cuvinte tainice, înțelese abia după împlinirea lor.

A trecut la Domnul la 1 ianuarie 1833, la vârsta de 70 de ani, în timp ce se ruga, lăsând posterității un exemplu viu de credință, smerenie și dragoste pentru oameni. Sfântul Serafim de Sarov rămâne un model de sfințenie, iubire jertfelnică și rugăciune neîncetată.