03 aprilie 2025, ora 14:42

Guvernul Ungariei a anunțat, joi, că a decis să se retragă din Curtea Penală Internațională (CPI). Decizia vine în timpul vizitei liderului israelian la Budapesta, Benjamin Netanyahu, vizat de un mandat de arestare emis de CPI, transmite Digi24.

„Este momentul ca Ungaria să reevalueze ce face într-o organizație internațională care este supusă sancțiunilor americane”, a scris Orban pe rețeaua sa socială X încă în luna februarie.

Ulterior, în luna noiembrie, premierul ungar și-a invitat omologul israelian la Budepasta, chiar la o zi după ce CPI a emis mandatul de arestare pe fondul acuzațiilor de crime de război în Gaza.

Atunci, Curtea a declarat că ar avea „motive rezonabile” să creadă că Netanyahu poartă răspundere penală pentru crime de război, inclusiv „înfometarea ca metodă de război” și „crime împotriva umanității, persecuție și alte acte inumane”.

În calitate de membru fondator al organizației, teoretic, Ungaria este obligată să aresteze și să predea orice persoană vizată de un mandat al curții, dar Orban a declarat categoric că nu va respecta această decizie, pe care a numit-o „obraznică, cinică și complet inacceptabilă”.

La rândul său, Israelul a respins acuzațiile, susținând că sunt motivate politic și alimentate de antisemitism.

Ungaria a semnat documentul fondator al CPI în 1999 și l-a ratificat în 2001, însă legea nu a fost promulgată. Gergely Gulyás, șeful de cabinet al lui Orban, a declarat în noiembrie că, deși Ungaria a ratificat Statutul de la Roma al CPI, acesta „nu a fost niciodată inclus în legislația ungară”, ceea ce înseamnă că nicio măsură a curții nu poate fi aplicată pe teritoriul Ungariei.

Astăzi, Gulyás a declarat pentru agenția de stat MTI că guvernul va demara procesul de retragere mai târziu în cursul zilei.

Însuși CPI, nu are propriile puteri de aplicare a legii, astfel încât se bazează pe statele sale membre pentru a efectua arestări și a transfera suspecții la Haga.

Dacă va continua retragerea, Ungaria va deveni singura țară din Uniunea Europeană care nu face parte din CPI. Din Curte nu mai face parte Israelul, alături de Statele Unite, China, Rusia, Arabia Saudită și alte țări.

15 aprilie 2025, ora 19:30

Puterea din Georgia a concediat aproximativ 700 de funcţionari publici pentru că au sprijinit manifestaţiile pro-Uniunea Europeană care au avut loc începând de la sfârşitul anului trecut, potrivit filialei locale a organizaţiei anticorupţie Transparency International, relatează g4media.ro.

Proteste ample au izbucnit în noiembrie, după ce guvernul, despre care criticii spun că se îndreaptă într-o direcţie pro-rusă şi autoritară, a declarat că îngheaţă negocierile de aderare la UE până în 2028. Oprirea bruscă a unui obiectiv naţional popular şi de lungă durată a provocat o furie generalizată în ţara cu 3,7 milioane de locuitori. 

Angajaţii mai multor instituții guvernamentale au semnat scrisori deschise prin care au denunţat măsura, iar diplomaţi de rang înalt de la mai multe ambasade străine au demisionat în semn de protest. 

La începutul lunii decembrie, prim-ministrul Irakli Kobakhidze a declarat că scrisorile deschise reprezintă o „autoepurare” a ceea ce el a numit elemente neloiale din administraţia publică.

Protestele, care încă mai continuă, au atras o represiune violentă din partea autorităţilor georgiene, pe care ţările occidentale au condamnat-o.

De la începutul protestelor, partidul de guvernământ Visul Georgian a modificat în mod repetat legile care reglementează funcţia publică, slăbind protecţia juridică a angajaţilor din sectorul public.

Transparency International a declarat că printre departamentele cele mai afectate de concedieri se numără Ministerul Apărării şi Primăria Tbilisi. Un purtător de cuvânt al guvernului nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii.

Tradiţional printre cele mai pro-occidentale state succesoare ale Uniunii Sovietice, relaţiile Georgiei cu Occidentul s-au deteriorat în ultimii ani, pe măsură ce Tbilisi a încercat să aprofundeze legăturile cu Moscova, în special după invazia Rusiei în Ucraina din 2022.

Partidul de guvernământ Visul Georgian, considerat a fi controlat de fostul prim-ministru miliardar Bidzina Ivanişvili, a fost reales după alegerile din octombrie, despre care opoziţia afirmă că au fost fraudate.