06 aprilie 2025, ora 11:00

Propunerea de a sancționa dezinformarea online a stârnit dezbateri aprinse în Republica Moldova. În timp ce susținătorii văd o necesitate în combaterea fenomenului, criticii avertizează asupra riscurilor pentru libertatea de exprimare și democrație. Discuțiile rămân deschise, iar echilibrul între securitate informațională și drepturile fundamentale rămâne o provocare majoră.

Menținerea unui echilibru just între securitatea informațională și cenzură a devenit una din dilemele democrației contemporane. În prezent, nu există un stat democratic care să fie considerat un etalon al bunelor practici în asigurarea balanței dintre libertatea de exprimare și combaterea eficientă a dezinformării. Această temă a dominat zilele trecute agenda publică din țara noastră, după ce un grup de 10 deputați PAS au propus un amendament privind dezinformarea online.

„Ce ține de introducerea în codul contravențional al articolului 70, privind dezinformarea online. Am văzut mult interes pentru această modificare.Totodată, împreună cu comisia juridică să definitivăm acest amendament. De aceea, dacă acceptați, astăzi nu vom discuta această modificare, această propunere, fiind necesită mult mai multe discuții și mă bucur de interesul care a fost manifestat, inclusiv public”, a declarat deputata PAS, veronica Roșca. 

Noul amendament prevedea ca răspândirea intenționată a dezinformării „al cărei caracter fals sau înșelător poate fi verificat” să fie sancționată cu amenzi de până la 20.000 de lei. Mai mulți reprezentanți ai opoziției, societății civile și jurnaliști au criticat inițiativa legislativă.

Centrul pentru Jurnalism Independent: „Considerăm că ingerința în libertatea de exprimare pe care ar produce-o această prevedere, dacă ar fi adoptată, nu ar fi necesară într-o societate democratică și nu ar fi proporțională cu scopurile legitime care se intenționează a fi protejate.”

„Problema dezinformării, este o problemă extrem de complicată. Este o amenințare, una dintre cele mai grave amenințări la societățile moderne. Căile noi de comunicații care permit foarte ușor circulația acestor falsuri, amplifică această problemă, dar de la aceasta până a controla opiniile oricui  și a considera că oricine promovează idei care mie nu îmi plac. Care, chiar și în mod eronat, consideră altfel decât consider eu este incompatibil cu o societate democratică”, a menționat ex-viceministrul Justiției, Nicolae Eșanu. 

După valul de critici din spațiul public, în care mai mulți reprezentanți ai societății civile și-au exprimat îngrijorarea privind modul de aplicare, carențele juridice și cine va stabili verdictul final, s-a decis ca proiectul să fie retras pentru consultări publice suplimentare. Totuși, nu s-au făcut precizări dacă se va reveni asupra acestuia sau va fi abandonat ca legea anti-dezinformare din 2022.

„Aceea parte a amendamentului a fost retrasă pentru discuții suplimentare. -Adică, se va reveni cu acest amendament? – Nu știu, nu pot să vă spun la această etapă, ce pot să vă spun este că acest amendament a fost retras din acel proiect de lege”, a punctat deputatul PAS, Radu Marian, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră”, la TV8. 

Dreptul la exprimare este unul fundamental garantat de constituție și consacrat la nivel internațional. Adoptarea unor acte normative menite să traseze granița dintre libertatea de exprimare și dezinformare, reprezintă un proces mult mai complex decât un amendament ordinar. În lipsa unor bune practici și democrații consolidate, astfel de proiecte ar putea afecta caracterul democratic al statului. În același timp, statul trebuie să ia măsuri pentru combate fenomenul dezinformării prin mijloace adoptate cu un larg consimțământ social și al părților implicate în consultările publice.

11 aprilie 2025, ora 11:55

Magistrații s-au întrunit vineri, 11 aprilie, la Adunarea Generală a Judecătorilor. În cadrul ședinței, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a prezentat un raport privind activitatea sistemului judecătoresc în anul 2024, iar Natalia Bondarenco de la Curtea de Apel Sud a fost aleasă membru al CSM. Menționăm că magistrata a promovat evaluarea Comisiei Vetting.

UPDATE Natalia Bondarenco a fost aleasă membră a Consiliului Superior al Magistraturii pentru un mandat de 6 ani, cu 155 de voturi valabil exprimate. 113 magistrați au votat pentru Eugeniu Beșelea de la Curtea de Apel Centru.

UPDATE Adunarea Generală a Judecătorilor a constituit Comisia specială pentru organizarea procedurii de alegere a judecătorilor în Consiliul Superior al Magistraturii. Din aceasta fac parte magistrații Igor Botezatu, Eduard Puiu, Dmitrii Fujenco și Angela Bostan.

UPDATE Președintele CSM a prezentat raportul de activitate pentru anul 2024, evidențiind progresele și provocările sistemului judecătoresc. Sergiu Caraman a subliniat că anul 2024 a fost unul de consolidare a sistemului judiciar, în care Consiliul a reușit să gestioneze eficient cariera magistraților, să promoveze integritatea și să susțină independența justiției, în ciuda unui context complicat și a deficitului acut de personal.

UPDATE Judecătorul de la Curtea de Apel Centru, Vitalie Budeci, a fost ales președinte al Adunării Generale a Judecătorilor cu 163 de voturi, iar Liliana Cușcă de la Judecătoria Chișinău a fost aleasă secretară a ședinței Adunării Generale, cu 225 de voturi.

UPDATE Fostul președinte al Moldovei, Nicolae Timofti, a primit Diploma de recunoștință în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor. Oficialul a fost aplaudat în picioare și a declarat că este „foarte mândru” că face „parte din corpul judecătoresc”.

UPDATE „Vettingul nu este doar un instrument de control și filtru, el este o probă de caracter pentru noi toți și o probă de maturitate pentru statul nostru. Est, fără îndoială, un exercițiu fără precedent, prin intermediul căruia se face o radiografie a sistemului și comportamentului nostru profesional. Ca orice test, nu este lipsit de erori, provocând nesiguranță, incertitudini, temeri, dar obiectivul e clar - consolidarea încrederii publicului în independența și onestitatea magistraților. El nu trebuie transformat într-o vânătoare de greșeli sau un proces de umilire, ci trebuie să rămână un proces de clarificare, reconstrucție și căutare de repere. (...) Integritatea este vitală, dar nu trebuie confundată cu perfecțiunea. Judecătorii nu sunt infailibili, dar majoritatea sunt onești, dedicați și loiali statului de drept.

(...)  Știu că unii dintre voi sunteți obosiși, alții dezamăgiți, poate tentanți să plecați din sistem, dar fără noi, fără judecători care cred în lege și adevăr, reforma nu va însemna nimic. Viitorul nu va fi decis de politică, nici de sloganuri, ci de munca tăcută și responsabilă a fiecărui judecător. Justiția merită să fie apărată, justiția are ocazia să renască prin temelii mai solide, dar această nu se poate face fără judecători integri, profesioniști, demni și respectați. Justiția aparține cetățenilor, iar noi suntem gardienii ei”, a declarat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

UPDATE „Ne aflăm într-un moment de cotitură pentru sistemul nostru de justiție și, prin extensie, pentru întreaga societate, ne apropiem de finalul unei etape esențiale și extrem de sensibilă - evaluarea externă a judecătorilor. A fost mai mult decât un exercițiu tehnic, a fost o probă de maturitate instituțională, un act de curaj, o demonstrație a voinței de a rupe cu trecutul marcat de compromisuri și de influențe toxice. În pofida rezistenței, am reușit să deschidem drumul unei schimbări reale. În poziții cheie au ajuns oameni profesioniști, integri, care nu au luat parte la abuzurile trecutului. Acești oameni au șansa unică și datoria morală de a construi un sistem de justiție, în care legea e în capul mesei, în care fiecare cetățean, indiferent de statut, conexiuni sau avere, este tratat cu respect și demnitate, un sistem în care justiția nu e doar un concept abstract, ci o realitate trăită care inspiră încredere. 

Reponsabilitatea de a duce curățenia până la capăt aparține instituțiilor reformate, pentru că sistemul nu este încă curățat în întregime, mai există exponenți ai metehnelor vechi, persoane care pun în continuare interesele personale deasupra legii. Dacă nu vom acționa cu fermitate, dacă nu vom rămâne consecvenți și exigenți, vom risca să ajungem din nou la situația de a recurge la metode extraordinare. Fac un apel clar: să consolidăm ce am început. Cei care comit abuzuri trebuie să fie sancționați de sistem, să nu lăsăm ca imaginea justiției să fie pătată de aceștia”, a subliniat președinta Maia Sandu, prezentă la Adunarea Judecătorilor.

UPDATE „2024 a fost anul încercărilor, dar și al deciziilor curajoase. A fost în care funcționalitatea instanțelor a fost pusă la grea încercare și, totuși, împreună am reușit. Am menținut justiția în mișcare. știu că schimbările nu sunt ușoare, că transformările vin cu nesiguranță sau presiune suplimentară, dar ele sunt necesare și deja dau rezultate. În 2024 am înregistrat un progres clar: o mai bună rată de soluționare, o scădere a volumului de lucru, o îmbunătățire a calității actului de justiție”, a declarat președintele CSM, în deschiderea adunării.

UPDATE Adunarea Generală a Judecătorilor este deliberativă. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, a deschis Adunarea Generală, comunicând prezența a 288 de judecători. Pe lângă judecători, la ședință sunt prezenți: șefa statului, Maia Sandu, ex-președintele Nicolae Timofti, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, și președintele CSP, Dumitru Obadă.