Propunerea de a sancționa dezinformarea online a stârnit dezbateri aprinse în Republica Moldova. În timp ce susținătorii văd o necesitate în combaterea fenomenului, criticii avertizează asupra riscurilor pentru libertatea de exprimare și democrație. Discuțiile rămân deschise, iar echilibrul între securitate informațională și drepturile fundamentale rămâne o provocare majoră.
Menținerea unui echilibru just între securitatea informațională și cenzură a devenit una din dilemele democrației contemporane. În prezent, nu există un stat democratic care să fie considerat un etalon al bunelor practici în asigurarea balanței dintre libertatea de exprimare și combaterea eficientă a dezinformării. Această temă a dominat zilele trecute agenda publică din țara noastră, după ce un grup de 10 deputați PAS au propus un amendament privind dezinformarea online.
„Ce ține de introducerea în codul contravențional al articolului 70, privind dezinformarea online. Am văzut mult interes pentru această modificare.Totodată, împreună cu comisia juridică să definitivăm acest amendament. De aceea, dacă acceptați, astăzi nu vom discuta această modificare, această propunere, fiind necesită mult mai multe discuții și mă bucur de interesul care a fost manifestat, inclusiv public”, a declarat deputata PAS, veronica Roșca.
Noul amendament prevedea ca răspândirea intenționată a dezinformării „al cărei caracter fals sau înșelător poate fi verificat” să fie sancționată cu amenzi de până la 20.000 de lei. Mai mulți reprezentanți ai opoziției, societății civile și jurnaliști au criticat inițiativa legislativă.
Centrul pentru Jurnalism Independent: „Considerăm că ingerința în libertatea de exprimare pe care ar produce-o această prevedere, dacă ar fi adoptată, nu ar fi necesară într-o societate democratică și nu ar fi proporțională cu scopurile legitime care se intenționează a fi protejate.”
„Problema dezinformării, este o problemă extrem de complicată. Este o amenințare, una dintre cele mai grave amenințări la societățile moderne. Căile noi de comunicații care permit foarte ușor circulația acestor falsuri, amplifică această problemă, dar de la aceasta până a controla opiniile oricui și a considera că oricine promovează idei care mie nu îmi plac. Care, chiar și în mod eronat, consideră altfel decât consider eu este incompatibil cu o societate democratică”, a menționat ex-viceministrul Justiției, Nicolae Eșanu.
După valul de critici din spațiul public, în care mai mulți reprezentanți ai societății civile și-au exprimat îngrijorarea privind modul de aplicare, carențele juridice și cine va stabili verdictul final, s-a decis ca proiectul să fie retras pentru consultări publice suplimentare. Totuși, nu s-au făcut precizări dacă se va reveni asupra acestuia sau va fi abandonat ca legea anti-dezinformare din 2022.
„Aceea parte a amendamentului a fost retrasă pentru discuții suplimentare. -Adică, se va reveni cu acest amendament? – Nu știu, nu pot să vă spun la această etapă, ce pot să vă spun este că acest amendament a fost retras din acel proiect de lege”, a punctat deputatul PAS, Radu Marian, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră”, la TV8.
Dreptul la exprimare este unul fundamental garantat de constituție și consacrat la nivel internațional. Adoptarea unor acte normative menite să traseze granița dintre libertatea de exprimare și dezinformare, reprezintă un proces mult mai complex decât un amendament ordinar. În lipsa unor bune practici și democrații consolidate, astfel de proiecte ar putea afecta caracterul democratic al statului. În același timp, statul trebuie să ia măsuri pentru combate fenomenul dezinformării prin mijloace adoptate cu un larg consimțământ social și al părților implicate în consultările publice.
