21 decembrie 2022, ora 19:54

FBI extinde căutările și cere ajutorul comunității internaționale pentru a o găsi pe Mădălina Cojocari, o fetiță de 11 ani, originară din Republica Moldova. Aceasta a fost văzută ultima oară aproape patru săptămâni în urmă, dar a fost dată dispărută abia la 15 decembrie. În timp ce autoritățile de la Chișinău conlucrează cu cele de la Washington, TV8 a reușit să discute cu bunelul și mătușa fetiței și vă prezintă detalii exclusive.

Duminica trecută toată presa americană a relatat despre dispariția misterioasă a fetei, iar zeci de agenți ai Biroul Federal de Investigații căutau urme de crimă în curtea în care locuia fetița dispărută. Mădălina stătea cu mama și tatăl ei vitreg. Anchetatorii americani nu exclud că minora ar fi putea fi victima unei crime. După câteva zile de investigații fără vreun rezultat, astăzi FBI a publicat imagini video cu fetița care coboră dintr-un autobuz școlar, care datează din 21 noiembrie. Acestea sunt ultimele imagini cu Mădălina. 

Mădălina este originară din Republica Moldova, dar stabilită împreună cu mama sa în SUA. În căutarea mai multor informații, l-am găsit pe bunicul fetiței, în satul Costești din raionul Râșcani. Acesta ne-a spus că ultima oară a vorbit cu Diana, mama fetei dispărute în luna octombrie, însă este bănuiește că nepoata sa a fost răpită.

„Ceva a fost la mijloc că ea totuși a fost furată, a fost luată de cineva. 
-De la autoritățile din america am aflat că a venit poliția au început săpăturile în jurul casei. -Da ei au vrut să constateze din toate punctele de vedere ca să vadă care poate fi pricina. Să vadă dacă nu sunt amprente, urme. De acest motiv a fost făcută și o analiză totală”.

Mama fetiței și concubinul său au fost reținuți sâmbătă, fiind acuzați că nu au alertat imediat poliția privind dispariția copilului, dar abia peste mai bine de trei săptămâni. În imaginile din ziua arestării, publicate de presa americană, se poate vedea că femeia avea o vânătaie în regiunea ochiului, iar tatăl acesteia confirmă că relația acesteia cu concubinul nu era tocmai bună. 

„-Acolo a fost ceva la mijloc între ambii soți, fiindcă așa am înțeles că el nu i-a dat voie să comunice, să se ducă să vină nicăieri și ea până la urmă a reușit să anunțe la școală, la profesori pentru că fata nu era la ore. Și după aceasta profesorii au anunțat autoritățile. Asta știu eu, mai mult de atât nu știu”.

Am încercat să discutăm și cu sora femeii arestate. Aceasta ne-a declarat că nu cunoaște mai multe informații despre dispariția nepoatei sale.

„- Nu pot să comentez deocamdată. Eu nu sunt acolo și nu cunosc informații. 
-Dar ați discutat cu sora d-voastră curând? 
-Da am discutat, suntem la curent. Așteptăm să lucreze poliția și să scoată cazul la iveală. 
-Dar mai multe detalii chiar nu cunosc. Nu știu, ea este departe, de mulți ani este plecată și nu cunosc. Păstrăm legătura doar așa la simplu, dar nu detailat. Nu cunosc”, a declarat mătușa Mădălinei, Romina Spînu.

Potrivit FBI, Mădălina a fost văzută pentru ultima dată în ziua de 21 noiembrie. Asta deși mama fetei le-a spus anchetatorilor că în seara de 23 noiembrie ea și concubinul său s-au certat, după care bărbatul ar fi plecat a doua zi în vizită la familia lui. Femeia susține că a crezut atunci că fetița a plecat fără să-i spună cu tatăl vitreg, însă bărbatul a revenit acasă peste câteva zile. FBI caută acum martori pentru a înțelege exact când și cum a dispărut copila. Aceștia au cerut și ajutorul oamenilor, pentru a o găsi mai repede.

19 ianuarie 2025, ora 14:25

Moscova rescrie istoria pentru a-și justifica deciziile politice și pentru a „modela” generațiile viitoare, iar educația în școli este transformată într-un mijloc de propagandă. Despre noile manuale de istorie din Rusia și noi legi care discriminează copiii migranților s-a discutat în cadrul emisiunii „Alo, TV8”. 

„Occidentul rescrie istoria”, „Cultura rusă este sub asediu”, „Ucraina a fost invadată pentru a apăra etnicii ruși”. Aceste sloganuri promovate intens de Kremlin trădează mai degrabă politica reală a Moscovei decât pe cea a Occidentului.

Pe 10 decembrie, când întreaga comunitate internațională sărbătoarea Ziua Internațională a Drepturilor Omului, deputații din Duma rusă examinau un proiect de lege care interzice înscrierea copiilor migranți în școli fără cunoștințe de limbă rusă, carea  a intrat în vigoare. În Federația Rusă sunt 209.000 copii care nu dețin cetățenia rusă.

„Chiar și un singur copil care nu vrea sau nu poate să învețe „otrăvește” viața întregii clase. Profesorul pierde pentru el timp neproporțional, așa că pentru ceilalți îi rămâne mai puțină putere și timp. Dar și el (elevul), din cauza plictiselii, se comportă neadecvat și îi distrage pe ceilalți de la învățare. Va trebui totuși să-i limităm. Ce-i drept, acest lucru nu corespunde cu unele acorduri internaționale ale Rusiei, așa că acordurile vor trebui revizuite. Consider că oamenii care sunt gata să vină la noi cu toată familia sunt bineveniți, dar cu condiția ca să nu rămână în bula lor, dar să fie absorbiți de cultura noastră și să devină parte a civilizației ruse”, susținea deputatul în Duma de stat a Federației Ruse Anatoly Wasserman.

Pe lângă proiectul de lege discriminatoriu și retorica incisivă a deputatului Anatoly Wasserman, care este membru al Comisiei pentru educație din Duma de Stat, Kremlinul a venit și cu modificări privind istoria predată în școli. Astfel, în ultimii doi ani, elevii au primit manuale de istorie „actualizate”.

„Toți elevii din clasa a 10 și a 11 vor învăța în acest an istoria după manualul unic. Grupul de autori în frunte cu Vladimir Medinsky au finalizat un lucru uriaș. Din vechile manuale au ce era mai bun, iar textul a fost actualizat în proporție de 50-70%. Un capitol întreg a fost dedicat Operațiunii militare speciale. În paragraful „Rusia – țara eroilor” sunt amintite faptele eroice ale 18 militari și comandanți care s-au evidențiat prin curajul lor. După ce se va termina Operațiunea militară specială, manualul va fi actualizat”, este o secvență dintr-un reportaj difuzat la un post rusesc de televiziune.

Dacă analizăm manualul de istorie pentru clasa a 11-a din 2014 și îl comparăm cu cel din 2023, devine evident cum Moscova își rescrie trecutul.

În versiunea veche, perioada postbelică de guvernare a lui Stalin este descrisă ca un regim în care normele democratice nu erau respectate nici măcar formal, caracterizată de represiuni în urmă cărora au avut de suferit milioane de oameni. În ediția actualizată, represiile sunt amintite printre rânduri, iar Stalin capătă portretul unui mare lider, care ar fi reușit să unească și să întărească societatea sovietică.

Schimbări radicale s-au făcut și în capitolul dedicat Rusiei și lumii contemporane. De exemplu, în 2014, manualul accentua că relațiile dintre Federația Rusă și Occident oscilau între cooperare și o răceală vizibilă. În aceeași cheie sunt prezentate și relațiile dintre Moscova și Kiev, care au fost rezumate într-o pagină, iar evenimentele din 2014 au fost reduse la un singur paragraf:

„În 2014, relațiile dintre Rusia și Ucraina s-au înrăutăți semnificativ din cauza crizei ucrainene. Drept rezultat al protestelor, care au fost conduse de naționaliștii radicali din opoziție, președintele Ucrainei Ianukovici a fost înlăturat de la putere și a fugit din țară....O parte din regiunile din Est au luat drumul autodeterminării.”

Noul manual reinterpretează și perioada post-sovietică din perspectiva narativelor actuale promovate de Rusia. Chiar și denumirile unor evenimente au fost modificate pentru a le diminua importanța. Spre exemplu, războiul din Cecenia este acum descris drept criza politico-militară din Cecenia. Aici regăsim și idei propagandistice:

„După prăbușirea URSS, milioane de vorbitori de limbă rusă au rămas în afara hotarelor Rusiei. Rușii au devenit cel mai divizat popor din lume. În mai multe țări, drepturile rușilor au fost încălcate în mod flagrant. Oamenii au fost nevoiți să fugă în Rusia, lăsând toate bunurile agonisite”.

Războiul din Ucraina, camuflat sub denumirea de „Operațiunea militară specială”, reprezintă un capitol aparte în manual. Aici se pot regăsi majoritatea mesajelor propagandistice actuale ale Moscovei.

Kremlinul acuză statele europene de rescrierea istoriei, însă, în realitate, își reflectă propriile practici. Sub conducerea lui Vladimir Putin, Moscova își adaptează trecutul pentru a sprijini agenda politică actuală. Totodată, transformă școala într-un instrument de îndoctrinare, folosind propaganda pentru a modela generațiile viitoare.