/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 820: Lupte grele, dezastru la Harkov și cadoul lui Kadîrov. Rusia se ia de Moldova și acuză România

investigații

/VIDEO ANCHETĂ/ Trolli din Moldova care susțin agresiunea Rusiei. Acțiuni concertate și conexiunile cu PSRM

29 martie 2022, ora 14:37

De o lună de zile, Ucraina este trecută prin foc și pară, fiind ținta unui atac armat al Federației Ruse. Și tot de o lună, în R. Moldova se desfășoară un altfel de război - unul informațional.  Serviciul de Informații și Securitate a blocat câteva portaluri de știri și site-uri care intoxicau spațiul informațional, dar situația rămâne foarte gravă pe rețelele sociale.

Armate de trolli și simpatizanți ai Kremlinului împușcă zilnic tone de mesaje care incită la ură, violență, război. Zeci de fake-uri create în laboratoare sunt distribuite pentru a manipula mulțimea. S-au alăturat campaniei și politicieni. Unii deputați ai Partidului Socialiștilor au devenit mesagerii Kremlinului. Ei critică acțiunile Ucrainei și promovează insistent ideea falsă a unei operațiuni speciale în țara vecină Ucraina, organizate cu scopul „de a institui pacea”.  

Reporterul Cutiei Negre, a analizat comportamentul și structura armatei de trolli ai Kremlinului din R. Moldova.  Profiluri false, grupuri pe facebook și canale de Telegram interconectate între ele, care acționează sincronizat. Sursele sunt gestionate de aceiași oameni ce par a avea un singur punct de comandă, iar conexiunile duc la Partidul Socialiștilor. „Operațiunea” propagandistică pare a fi condusă de deputatul socialist Bogdan Țîrdea, care are un propriu canal de Telegram, promovează alte câteva canale și administrează grupuri pe Facebook, care la pachet îi distribuie postările și alte sute de informații, zilnic, în favoarea Moscovei. 

Analiza noastră a scos în vileag și faptul că aceiași troli de pe Facebook  distribuie periodic și postările fugarilor Ilan Șor și Veaceslav Platon.

Activista PSRM care face deschis propagandă rusă

Facebook este cea mai populară rețea de socializare din R. Moldova. Ultimele sondaje de opinie arată că 90 la sută dintre cetățenii moldoveni au un cont pe această platformă de comunicare. Iar acolo unde e aglomerație este cel mai fertil sol pentru a semăna propagandă. Din momentul în care Rusia a pornit ofensiva militară asupra Ucrainei, o activizare vizibilă a simpatizanților și trollilor pro-ruși s-a observat și pe Facebook.

Unul dintre cele mai active profiluri ce face deschis propagandă în favoarea Moscovei, distribuie masiv fake-uri despre războiul din Ucraina și incită la ură față de refugiați, îi aparține unei simpatizante a Partidului Socialiștilor. Aceasta administrează și mai multe grupuri pe aceeași rețea de socializare, care au mii de membri.

Liubovi Calicișkova  are pe profilul său mai multe poze în care apare alături de socialiști, împărțind ziarele PSRM  în campanii electorale. Femeia distribuia mesaje în susținerea lui Vladimir Putin și de justificare a războiului, încă înainte ca soldații ruși să atace Ucraina.

Promovează ura față de refugiați

Suntem gata să vă arătăm ce înseamnă pentru Ucraina adevărata decomunizare”, este mesajul liderului de la Kremlin pe care Liubovi Calicișkova l-a distribuit încă pe 22 februarie și l-a lăudat ca fiind „cel mai bun discurs din momentul căderii Uniunii Sovietice”

Ulterior, Calicișkova a distribuit și adresarea lui Vladimir Putin celor care vor să-i încurce planurile în Ucraina.

Vladimir Putin, președinte Federația Rusă: Oricine va încerca să ne încurce sau cu atât mai mult să creeze pericol pentru țara noastră și pentru poporul nostru, trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi neîntârziat și va provoca consecințe pe care voi niciodată nu le-ați întâlnit în istorie. Suntem gata pentru orice desfășurare a lucrurilor. Toate deciziile sunt luate. Sper că voi fi auzit”.

Când a început fluxul de refugiați ucraineni în R. Moldova, același profil publica videouri cu diferite persoane care acuzau ucrainenii refugiați de comportament urât, fără ca acuzațiile să fie în vreun fel probate.

Cine sunteți voi? Dacă ceva nu vă place, adunați-vă lucrurile și plecați înapoi în Ucraina…Îi prădați pe oamenii care vă primesc în apartamentele lor să locuiți câteva zile. Voi în general, ați pierdut frica? … Eu am așa propunere, dacă veți găsi ucraineni în Moldova, care vor striga „ Slavă Ucrainei”, atunci neapărat trebuie să-i dăm la Poliție și să-i deporteze în Ucraina”, erau mesajele distribuite intens de troli.

Și fostul președinte Igor Dodon, promovat pe rețelele sociale de aceleași profiluri, a venit cu o propunere similară.

„Dar cu ăștia care se poartă urât, sunt diferite cazuri, eu nu vreau să le spun ca să nu promovăm, autoritățile trebuie să reacționeze foarte dur, să-i prindă și  să-i trimită în România, să-i deporteze înapoi în Ucraina”, a declarat Dodon în cadrul unei emisiuni televizate.

Profiluri false cu conexiuni la PSRM  fac propagandă pro-Rusia

Am identificat rapid și un partener la dezinformare al simpatizantei PSRM - un profil fals,  cu numele sugestiv Anna Slavianca. Acesta distribuie la fel de agresiv declarațiile oficialilor de la Moscova, fake-uri despre războiul din Ucraina și critici la adresa acțiunilor Guvernului de la Chișinău.

Profilul conține imagini care fac  legătura cu PSRM. Unica imagine de profil este este însoțită de un mesaj de susținere pentru fostul președinte Igor Dodon și altul dedicat zilei de 9 mai.

În lista de prieteni, se regăsesc deputați socialiști, iar printre paginile apreciate sunt mai multe ale organizațiilor PSRM. La majoritatea distribuirilor realizate de profilul Anna  Slavianca,  sunt etichetate mai multe persoane, iar cap de listă adesea este deputatul socialist  Bogdan Țîrdea. Printre cei etichetați se numără de fiecare dată și Liubovi Calicișkova, despre care v-am vorbit mai sus.

Etichetările fac ca informațiile să fie distribuite simultan pe profilurile incluse în listă și astfel dezinformarea ia amploare. Pe 20 martie, Slavianca se plângea că Facebook îi blochează postările din cauza „spam”- ului pe care îl face.  „Înteresant, pe ce fapte se bazează administratorii Facebook-ului”, se întreba aceasta nedumerită.

Profiluri care acționează în tandem

Ne-au atras atenția câteva profiluri din lista celor etichetate de Slavianca, care distribuie conținut similar.  Profilul cu numele Elena Secrieru are o singură poză atașată, dar nu știm dacă aparține în realitate unei persoane cu acest nume. Alte informații lipsesc. Printre prieteni, regăsim din nou deputați socialiști, iar la aprecieri - diverse pagini PSRM și ale moldovenilor din Rusia.

Elena Secrieru distribuie adesea informații legate de activitatea lui Igor Dodon, critică guvernarea, iar în ultima lună a distribuit constant videourile aberante ale lui Iurie Roșca, în care fostul politician îndemna moldovenii „să se roage pentru victoria Rusiei în războiul din Ucraina”

Chiar dacă Serviciul de Informații și Securitate a decis să blocheze resursele informaționale ale lui Roșca, postările anterioare ale acestuia rămân active pe rețelele sociale și sunt distribuite în continuare.

O altă femeie Valea Răilean, și aceasta fană a socialiștilor, distribuie masiv știri cu deputații PSRM, iar pe timp de război l-a îndemnat pe Dodon să negocieze pacea cu Putin.

 

„Igor Dodon și Vladimir Voronin să înceapă negocierile cu Vladimir Putin despre securitatea noastră. Doar voi puteți menține pacea pe pământul nostru moldovenesc”, sună un mesaj distribuit de Valea Răilean.

A promovat și filmulețe care induc ideea că trupele ruse nu sunt un pericol, ci naziștii din statul vecin, iar ucrainenii sunt cei care atacă civilii. Videourile au fost blocate fiind considerate violente.

Politicieni, implicați în campania de discreditare a refugiaților

Acest profil, în tandem cu diverse grupuri și numeroși troli, atenționau moldovenii că printre refugiați ar fi criminali, care vor săvârși ilegalități în Moldova.

La campanie s-a alăturat și primarul capitalei Ion Ceban: „Atestăm că în această perioadă sunt oameni care au nevoie de asistență, dar sunt oameni care sunt foarte obraznici. Sunt oameni care se comportă absolut inadecvat. Tot ce facem noi din bunul nostru simț și tot ce facem pentru cei care sunt necăjiți, nu trebuie în instanță finală să fie stricat ca și immagine și nu dă Doamne să fie pusă securitatea locuitorilor municipiului Chișinău în zonă de risc. Demersul să fie făcut pentru întărirea, fortificarea, capacităților atât pe linia de carabinieri, pe linia de patrulare, inclusiv Ministerul de Interne și Ministerul Apărării. Estimăm că în perioada imediat următoare ne putem trezi cu lucruri destul de urâte, cîncepând de la furturi, tălhării, abuzuri, etc”

Această idee încerca să o inducă și deputatul Bogdan Țîrdea, încă pe 22 februarie, după ce președinta Maia Sandu a declarat că Moldova este gata să-i susțină pe cetățenii ucraineni, în caz de necesitate. Era înainte să înceapă conflictul militar și fluxul de refugiați în R. Moldova.

Dar cu ce să ajutăm? Este vorba despre refugiați? Ei vor fi zeci de mii, nu dă Doamne. De unde vom lua bani, mâncare, cazare, când nici noi nu prea avem? Cum vom asigura securitatea propriilor cetățeni? La ce poate duce asta? își arăta Țîrdea îngrijorarea într-o postare  pe canalul său de Telegram.

Ura față de refugiați este alimentată și astăzi prin diverse mesaje, menite să divizeze moldovenii care s-au mobilizat să ajute. Președintele Maia Sandu a avertizat anterior că anumite forțe depun efort concertat să divizeze societatea pe tema refugiaților.

MAIA SANDU, președintă R. Moldova: „Atestăm un efort concertat, organizat de divizare a societății pe tema refugiaților. Acest lucru este inacceptabil ți trebuie oprit. Instituțiile statului analizează această campanie și vor interveni pentru a o opri. În același timp atenținez că este inacceptabil și iresponsabil ca incidentele cu implicarea refugiațior să fie speculate de persoane cu funcții publice, demnitari și aleși ăn scopuri politice. Exploatarea și manipularea intenționată acu tensiunile dintre oameni în condițiile de război la hotarul țării va fi penalizată conform legii.

Atacuri agresive la adresa lui Zelenski

Un alt profil cu numele Valentina Burkovskaia,  etichetat de multe ori de aceeași troli, de asemenea are o listă lungă de prieteni deputați socialiști. Este focusat pe distribuirea știrilor despre activitatea PSRM, critici la adresa guvernării și prezentarea poziției Rusiei în războiul din țara vecină. Pe profil se regăsesc și atacuri agresive la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pe care îl numește  narcoman și criminal.

Un critic dur al guvernării, promotor al mesajelor PSRM și în prezent apărător al poziției Moscovei în războiul din Ucraina este un alt profil fals cu numele NO Pasaran. Este conectat la același grup, etichetat în postările  Annei Slavianka și promovat de Liubovi Calicișkova. Pe profil nu sunt foarte multe postări proprii, dar NO Pasaran  este administrator la mai multe grupuri pe Facebook, care susțin politica Kremlinului. Anume acolo NO Pasaran își distribuie postările.

Aceiași troli, administratori de grupuri pe Facebook

Unul dintre ele este „Молдова в будушее с Росией ” în traducere, „Moldova în viitor cu Rusia”. Grupul a fost creat în aprilie 2020 și a adunat până astăzi 1600 de membri. Profillul NO Pasaran este printre administratori, alături de Anna Slavianca și Liubovi Calicișkova.Grupul abundă în mesaje propagandistice și știri dintr-o singură direcție - de la Moscova. No Pasaran publică și mesaje extremiste, promovând simbolul „Z”. De exemplu, însoțit de mesajul „Operațiunea specială a Rusiei. Să-i susținem pe ai noștri”.

În valul informațional au fost incluse și știrile Kremlinului despre existența unor biolaboratoare în Ucraina, finanțate de SUA, unde s-ar produce viruși. Ministerul Apărării de la Moscova a încercat să acrediteze ideea că Rusia apără acum întreg globul de un război cu arme biologice, descoperind laboratoarele secrete din Ucraina.

IGOR KONAȘENKOV, reprezentant Ministerul Apărării al Federației Ruse: „În biolaboratoarele create și finanțate în Ucraina, cum arată documentele, se făceau experimente cu mostre de Coronavirus ale liliecilor. Scopul acestor și altor cercetări biologice finanțate de Pentagon în Ucraina era crearea unui mecanism secret de răspândire a unor patogeni mortali”.

Președintele Ucrainei a negat acuzațiile Moscovei și faptul că în laboratoare s-ar produce viruși sau arme chimice.

VOLODIMIR ZELENSKI, președinte Ucraina: „Pe mine asta mă îngrijorează foarte mult. Noi ne-am convins nu o dată că, dacă vrei să afli planurile Rusiei, vezi de ce îi acuză Rusia pe alții. Ce fel de acuzații sunt astea de pregătire a atacurilor chimice? Voi ce, ați decis să treceţi la „dechimizarea” Ucrainei? Cu ce? Cu amoniac, cu fosfor?  Ce altceva ne-aţi mai pregătit? Unde veți lovi cu armele chimice, în laboratoare? Majoritatea au rămas din Uniunea Sovietică și se ocupă de cercetări obișnuite, dar nu de tehnologii militare. Noi suntem oameni adecvați. Eu sunt președintele unei țări adecvate, unui popor adecvat. Sunt tatăl a doi copii. Și nici un fel de arme chimice, sau altfel de arme de distrugere în masă pe pământul nostru nimeni nu produce”.

Aceleași profiluri Anna Slavianca, Liubovi Calicișkova, NO Pasaran, dar și un profil cu numele Igor Dodon sunt printre administratorii unui alt grup propagandistic de pe Facebook - „МНОГОНАЦИОНАЛЬНАЯ МАЛДОВА - în traducere „Moldova multinațională”. A fost creat încă în 2016 și este destul de numeros, cu 11 300 de membri. În ultima lună, în acest grup s-au făcut aproape 3500 de postări, aproape toate antiguvernamentale, pro-ruse și împotriva celor care luptă de partea Ucrainei.

Deputatul PSRM Bogdan Țîrdea, activ în grupurile propagandistice

Din același punct de control este ghidat și grupulMoldova-Plai Natal”. A fost creat în ianuarie 2021, inițial cu numele „ЭТО ДРУГОЕ, în traducere „Asta e altceva”. Dar a fost  redenumit în septembrie 2021. Grupul a reușit să adune 4600 de membri, iar deputatul socialist Bogdan Țîrdea este moderator al grupului, alte două profile fiind administratori.

 

În toate cele trei grupuri pe care le-am enumerat, Țîrdea își publică opiniile. În ultima perioadă au fost câteva postări. A criticat votul deputaților PAS de la APCE, fiind de părere că Moldova este atrasă într-un mare conflict. Iar în altă postare critică Guvernul că ar cheltui prea mult pentru ajutorul refugiaților ucraineni, neavând bani în buget și lansează  ideea că ar putea fi deturnați banii din donațiile partenerilor externi.

Bogdan Țîrdea neagă faptul că ar gestiona anumite grupuri pe Facebook și susține că nu cunoaște cine stă în spatele profilurilor false care promovează masiv PSRM-ul și politica Rusiei, și-l etichetează în zeci de postări.

BOGDAN ȚÎRDEA, deputat PSRM: „Moldova- Plai Natal. La așa grup sunteți moderator. - Nu sunt. Eu personal nu moderez niciun grup. Dacă și sunt undeva sunt co-moderator alături fiind încă vreo 10-15 moderatori. Eu practic nu particip la moderări. ..Vă sunt cunoscute profilele Anna Slavianka, Liubovi Kalicișkova? - Nu cunosc profiluri de așa gen, fiindcă eu nu mă ocup de moderări. -Acest profil vă etichetează pe dvs practic în fiecare postare. De ce? - Și care e faza? Pe mine mă etichetează mii de oameni în fiecare zi… - Da Liubovi Kalicișkova vă este cunoscută? Este un membru activ PSRM, probabil. - PSRM are 20 de mii de membri. Care e problema?”

Un alt grup, care la fel este loial socialiștilor, având printre membri  mai mulți deputați PSRM poartă denumirea „Maia Sandu nu e președinta mea”. Grupul a fost creat în noiembrie 2020,  numără peste 3200 de membri, iar printre administratori figurează din nou Liubovi Calicișkova.În ultima lună, în acest grup au fost peste 1000 de postări, multe având ca temă războiul din Ucraina.

 Pentru informare sunt utilizate sursele guvernamentale rusești, fiind distribuite masiv știri ale agenției Ria Novosti și reportaje de la „Pervii Canal”. Se insistă pe ideea că operațiunea din Ucraina este una de eliberare.

Trolii PSRM, susținătorii fugarilor Ilan Șor și Veaceslav Platon

Neașteptat, dar în  grupurile care par a fi gestionate de socialiști sunt distribuite masiv și postările fugarului Ilan Șor. Dar și cele ale raiderului fugar Veaceslav Platon și mesajele fostului procuror general Alexandr Stoianoglo. Distribuiri similare se fac și pe profilele analizate anterior de noi, cu numele Elena Secrieru, Valea Răilean și Valentina Burkovscaia. NO Pasaran  comentează la postările lui Platon, la fel și Lubovi Calicișkova. Iar ultima le distribuie activ și în grupuri. De exemplu, postarea lui Platon din 17 ianuarie a fost distribuită simultan în două grupuri. La fel și cea din 15 martie.

 

Odată ce dezinformarea a luat amploare, fiind promovate multe fake-uri în contextul războiului din Ucraina,  Facebook a început a bloca profilurile considerate periculoase. Dar propagandiștii s-au reorientat rapid spre alte platforme, mai permisive.

 

Și Liubovi Calicișkova și-a anunțat urmăritorii că în cazul în care va fi blocată pe Facebook, poate fi găsită pe Telegram, dar cu alt nume. Am încercat să luăm legătura cu LIUBOVI CALICIȘKOVA. I-am adresat mai multe întrebări într-un mesaj pe Facebook, dar aceasta nu a reacționat.

Țîrdea, cu ajutoare la gestionarea propriului canal de Telegram

Pe  canalul de Telegram al deputatului socialist Bogdan Țîrdea se fac pe zi chiar și o sută de postări. Canalul are aproape 5 mii de abonați. Se pare că Țîrdea are ajutoare la gestionarea canalului de Telegram. Acesta abundă în postări, chiar și la minut, în zilele în care deputatul muncește la Parlament. De exemplu, pe 10 martie, de la ora 10:00, când a început ședința Legislativului, timp de 4 ore cât a durat aceasta , pe canalul lui Tîrdea au fost efectuate circa 50 de distribuiri de informații. O situație similară a fost și pe 17 martie.

Rugat să explice situația, deputatul a negat că ar fi ajutat la gestionarea canalului său de Telegram:

Canalul meu de Telegram eu îl gestionez singur. Toate articolele, toate cărțile, toate studiile științifice, toate declarațiile și tot ce fac eu, fac singur. Atât în limba de stat, cât și în limba rusă. - Am văzut că atâta timp cât vă aflați la ședința Parlamentului, patru-cinci ore, se fac vreo 40 de postări. Faceți asta în timp ce sunteți la ședință? - Eu fac asta non-stop. Și fac asta pentru că văd câte fake-uri postează o serie de televiziuni, inclusiv TV8, inclusiv Jurnal TV, inclusiv Ziar de Gardă”.

În afara interviului, când am vrut să-i arătăm direct în telefon că se fac multe postări pe canal în timpul ședinței Parlamentului, Țîrdea a recunoscut totuși că îl ajută cineva.  

Eu am și ajutor. - Păi v-am întrebat și ați zis că singur. - Eu am și ajutor”.

În ajunul inițierii războiului din Ucraina, Țîrdea a distribuit pe canal mai multe declarații ale oficialilor ruși în care se recunoaște independența regiunilor Donețk și Lugansk și  promova mesajul Moscovei că începe o operațiune de eliberare.

„Începe operațiunea de eliberare a întreg teritoriului republicilor Donețk și Lugansk”, era una dintre distribuiri.  

Președintele Putin a început operațiunea pentru obligarea Ucrainei la pace”, răsuna un alt mesaj.

Armata rusă nu atacă orașele, iar civilii nu vor avea de suferit”, sunt alte declarații de la Moscova, citate pe canalul lui Tîrdea.

Ulterior, s-au regăsit și mesaje extremiste: „Ucraina trebuie curățită de naziști”.

 

Numeroase postări s-au referit la biolaboratoarele din Ucraina finanțate de americani, iar deputatul a distribuit și mesajul  „SUA întotdeauna a distrus popoare cu viruși”.

În încercarea de a crea un echilibru, deputatul publică pe canalul său și declarații ale unor oficiali ucraineni, în special adresările președintelui Zelenski și declarațiile altor state cu referire la războiul din Ucraina, dar astfel de postări sunt mult mai puține în comparație cu cele care favorizează Moscova. Totuși, Țîrdea insistă că este echidistant.

BOGDAN ȚÎRDEA, deputat PSRM: „Eu ceea ce fac vede toată lumea. Mă laudă și mă susține pentru faptul că sunt unicul în această țară, probabil, care dau și poziția Ucrainei, și poziția Rusiei, și poziția SUA, și poziția Chinei, făcând reposturi. Eu poziția mea nu mi-o expun. Dați să trăim în pace și chiar dacă noi distribuim ceva, de exemplu cum o fac eu, să ne străduim să prezentăm ambele poziții, așa cum o fac eu, oferind și BBC-ul, și Ziarul de Gardă și TV8-ul la mine. - Proporțiile nu sunt similare. Cred că e 80% la 20, sau 90 la 10. - Daaaa. Eu numai azi am dat vreo 12 postări din 15 cu poziția Ucrainei”.

Declarația lui Țîrdea este total falsă. Întors la redacție, reporterul Cutiei Negre a analizat amănunțit toate postările făcute de deputat  pe canalul său de Telegram joi, 24 martie, până la ora 13.00, când ne-a acordat interviul. Au fost în total 38 de postări, dintre care 18 favorizau Rusia și numai 4 poziția Ucrainei. Două fiind adresările președintelui Zelenski. Patru postări s-au referit la Summitul NATO, iar 7 vizau alte teme și nu pot fi catalogate ca favorizând Moscova sau Kievul. Încă 3 postări erau critice la adresa Guvernului nostru, iar două vizau activitatea Ziarului de Gardă și postului TV8, pe care Țîrdea le etichetează permanent ca fiind „rețele SOROS”.

Canale de propagandă care se promovează reciproc

Periodic, pe canalul lui Țîrdea apar recomandări pentru urmăritori, fiind promovate alte canale de Telegram. Printre ele, canalele „Евразийская Молдова”, cu aproape 5500 de abonați și „Молдавский пистон” cu aproape 7700 de abonați. Nu știm cine stă în spatele acestora, dar se aseamănă foarte mult la conținut.

Distribuie concertat aceleași declarații ale oficialilor ruși și aceleași știri din presa de la Moscova, videouri identice care instigă la ură față de refugiații ucraineni și acuzațiile despre virușii creați de americani. Induc panica alimentară, distribuind poze cu rafturi goale în magazine.

Canalele enumerate se recomandă reciproc ca fiind surse de încredere pentru informarea abonaților și promovează în paralel paginile actualilor și foștilor deputați socialiști  și canalul ex-președintelui Igor Dodon.

SIS nu are competențe să cerceteze trolii de pe rețelele sociale

Săptămâna trecută, directorul Serviciului de Informații și Securitate a declarat în cadrul unui briefing de presă că în Republica Moldova sunt promovate masiv știri false la subiectul conflictului din Ucraina. Sunt distribuite orchestrat mesaje extremiste și de ură la adresa ucrainenilor.

ALEXANDR ESAULENCO, director SIS: „Atestăm eforturi organizate din partea unor forțe atât externe, cât și interne îndreptate spre divizarea societății pe tema refugiaților, dar și crearea unei situații de panică în domeniul aprovizionării pieței de desfacere a R. Moldova cu produse esențiale. După cum cunoașteți, ca urmare a acestui fenomen, SIS a blocat 11 site-uri care incitau la ură și război în condițiile stării de urgență. De comun cu organele de ocrotire a normelor de drept, SIS investighează o serie de cazuri privind proliferarea în public a informațiilor tendențioase și inventate în contextul războiului din Ucraina.

Serviciul exprimă gratitudine cetățenilor care au raportat surse online și profiluri false care promovează narative cu potențial impact asupra securității naționale și îi îndeamnă să sprijine eforturile comune, inclusiv utilizând bannerul de raportare a știrilor false de pe pagina web a instituției, precum și prin raportarea acestora către administrația rețelelor de socializare. Atenționăm că SIS va interveni prompt, în cooperare cu organele de drept în prevenirea și contracararea oricăror activități de propagandă și incitare la ură, inclusiv prin sancționare în strictă conformitate cu legea a persoanelor implicate în astfel de ilegalități”.

Am trimis o solicitare de informații la SIS pentru a afla dacă întreprinde careva acțiuni pentru a-i identifica și pe cei care fac sincronizat propagandă pe rețelele sociale și gestionează grupuri de troli. SIS a precizat că nu are astfel de competențe.

Codul Penal, Codul de Procedură Penală și Legea privind activitatea specială de investigaţii nu prevăd temei legal pentru inițierea unor măsuri speciale de investigații sau de urmărire penală în raport cu o posibilă bănuială sau suspectare a unui cetățean pentru „propaganda rusă în Republica Moldova” în contextul războiului din Ucraina. Actualmente, Serviciul de Informații și Securitate nu este împuternicit legal prin decizia CSE să desfășoare măsuri speciale de investigații pentru a identifica și colecta date despre persoane care desfășoară activități de propagandă în rețele sociale”, ne-a răspuns SIS-ul.

Pe de altă parte, deputatul PAS, Lilian Carp, afirmă că are informații că autoritățile urmăresc activitatea unor persoane pe rețelele sociale și vor lua măsuri.

LILIAN CARP, deputat PAS: Trebuie analizat foarte bine care este audiența lor. Audiența nu este foarte mare. Războiul în R. Moldova nu este susținut de către populație. Asta este un lucru cert. Dar totodată noi trebuie să luăm în considerație că nu poate fi admis un mesaj de incitare la ură  și susținere de război în R. Moldova. ..Da, SIS-ul se impune prin închiderea anumitor canale. Cu unii din cei care se manifestă agresiv știu că se duc și discuții, pentru a vedea care este starea lucrurilor. Sunt monitorizați. Din câte cunosc situația este ținută sub control, pentru a nu permite ca cineva să incite la ură sau să destabilizeze situația din R. Moldova.

/EXCLUSIV/ „A fost foc și pară”: Carmen de Moldova la Opera din Sao Paulo. Cum a topit Lilia Istratii inimile brazilienilor
/EXCLUSIV/ „A fost foc și pară”: Carmen de Moldova la Opera din Sao Paulo. Cum a topit Lilia Istratii inimile brazilienilor
/VIDEO/ „Păcatele” inspectorilor judiciari: Probleme de integritate și trecut penal
/VIDEO/ „Păcatele” inspectorilor judiciari: Probleme de integritate și trecut penal
/VIDEO/ Rezervele armatei, în acțiune. Aproape 70 de militari se antrenează pe poligonul de la Dănceni
/VIDEO/ Rezervele armatei, în acțiune. Aproape 70 de militari se antrenează pe poligonul de la Dănceni
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 820: Lupte grele, dezastru la Harkov și cadoul lui Kadîrov. Rusia se ia de Moldova și acuză România
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 820: Lupte grele, dezastru la Harkov și cadoul lui Kadîrov. Rusia se ia de Moldova și acuză România
/VIDEO/ Alaiba dă asigurări că investitorii sunt interesați de R. Moldova: „Ei vin în pofida aparențelor regionale”
/VIDEO/ Alaiba dă asigurări că investitorii sunt interesați de R. Moldova: „Ei vin în pofida aparențelor regionale”

investigații

/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției

19 mai 2024, ora 23:32

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.

/VIDEO/ Detalii exclusive din dosarul fraudei bancare! Imobile și mașini de lux, cumpărate de Vlad Andronachi cu banii sustrași din BEM
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ „Păcatele” inspectorilor judiciari: Probleme de integritate și trecut penal
/VIDEO/ „Păcatele” inspectorilor judiciari: Probleme de integritate și trecut penal
/EXCLUSIV/ „A fost foc și pară”: Carmen de Moldova la Opera din Sao Paulo. Cum a topit Lilia Istratii inimile brazilienilor
/EXCLUSIV/ „A fost foc și pară”: Carmen de Moldova la Opera din Sao Paulo. Cum a topit Lilia Istratii inimile brazilienilor
/VIDEO/ Scandal cu iz penal: Un pădurar se plânge că șeful de ocol i-ar cere mită. „Jur pe copiii mei că nu e așa”
/VIDEO/ Scandal cu iz penal: Un pădurar se plânge că șeful de ocol i-ar cere mită. „Jur pe copiii mei că nu e așa”
/VIDEO/ Blocarea TikTok și Telegram în timpul campaniei electorale - zvon sau realitate? Președinta: „Nu am de ce să...”
/VIDEO/ Blocarea TikTok și Telegram în timpul campaniei electorale - zvon sau realitate? Președinta: „Nu am de ce să...”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram