22 mai 2023, ora 11:26

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a adresat un demers Guvernului prin care solicită inițierea procedurii regulamentare de retragere a Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a Comunității Statelor Independente. Demersul de renunțare la calitatea de membru al Adunării Interparlamentare a statelor membre ale CSI a fost transmis Guvernului luni, 22 mai.

În ședința din 19 mai, Biroul permanent al Parlamentului s-a pronunțat pentru inițierea procedurii regulamentare de denunțare a Convenției cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunității Statelor Independente nr. 1605-XIII din 17.03.1998. Decizia a fost susținută de majoritatea membrilor Biroului permanent.

TV8.md reamintește că președintele Parlamentului, Igor Grosu, anunțat în dimineața zilei de 15 mai, inițierea procesului de retragere a Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a CSI. Potrivit acestuia, aflarea Moldovei în CSI nu a contribuit la rezolvarea conflictului transnistrean sau la retragerea armatei ruse de pe teritoriul moldovean. Totodată, nu a fost un scut împotriva amenințărilor și declarațiilor ostile la adresa independenței și suveranității Republicii Moldova.

Grosu a mai argumentat că această organizație nu mai poate fi considerată o comunitate, întrucât o țară fondatoare, Rusia, a atacat brutal alt stat fondator, ocupând teritorii și provocând moartea cetățenilor. Grosu a subliniat faptul că Moldova este o țară independentă și că are dreptul să ia decizii în mod liber.

În cadrul ședinței Guvernului din 17 mai, au fost aprobate două proiecte ce vizează denunțarea unor Acorduri semnate anterior cu CSI.

„Cu părere de rău, CSI nu a livrat pentru Republica Moldova. Nu s-a rezolvat conflictul transnistrean. Noi în continuare avem armata rusă staționată ilegal în Republica Moldova. Noi nu am fost protejați de diferite embargouri economice și respectiv am avut întotdeauna instabilități și incertitudini în ceea ce privește sistemul energetic, uneori chiar în plin sezon rece. Acum de la Guvern este așteptat un ritm mai mare a analizei a analizei pe acest domeniu. Să avem o inventariere a acestor acorduri, sunt circa 400 la număr”, a declarat anterior premierul Dorin Recean.

27 mai 2023, ora 22:00

Salariul guvernatorului Băncii Naționale a rămas neschimbat și la fel de mare. Astfel, și anul trecut, Octavian Armașu a încasat un venit de peste 1.900.000 de lei, adică peste 163 de mii de lei lunar. Deși ceva mai puțin, dar tot peste un milion de lei au câștigat și viceguvernatorii BNM. 

Astfel, anul trecut, Guvernatorul Băncii Naționale a primit 1.963.127 de lei, lunar ar fi o leafă de 163.593 de lei sau în jur de 7.790 de lei pe zi, adică aproximativ 100.000 de euro în total. Nu a fost unicul venit al Guvernatorului BNM.

Acesta a încasat peste 26 de mii de lei din dobânzi, dar și peste 394 de mii de lei din arendarea terenurilor. Armașu poate fi numit un moșier modern, întrucât, de-a lungul anilor, a reușit să cumpere porțiuni întregi de pământ agricol. Din declarațiile de avere ar fi peste 170 de terenuri. Armașu deține mai multe imobile și conduce un Volvo XC 60 fabricat și cumpărat în 2017.

Deși ceva mai puțin, ridică salarii anuale ce depășesc suma de un milion de lei și subalternii săi. Bunăoară, prim-viceguvernatorul, Vladimir Munteanu, a luat o leafă de peste un milion 516 mii de lei, cu alte cuvinte, peste 126 de mii de lei lunar. La venitul salarial, adăugător, Munteanu a beneficiat și de prime, în valoare de peste 130 de mii de lei. 

Tot peste un milion și jumătate de lei a primit, anul trecut, și un alt viceguvernator, Tatiana Ivanicichina. Pe lângă salariu, i-au fost achitate și diurne de peste 12 mii de lei. Aceasta a mai primit și indemnizație de la Hîncești Silva de 2000 de lei. 

Viceguvernatorul, Arcadie Albu, care s-a alăturat echipei Bâncii Naționale din 1 martie, anul trecut, venind de la o bancă elvețiana, a câștigat în cele zece luni, peste 1.302.878 de lei. Acesta a indicat si leafă pentru două luni la Banca din Elveția, unde a încasat peste 25 de mii de franci elvețieni, care ar echivala cu peste 500.000 de lei. Reiese că în Elveția, Albu câștiga de două ori mai mult decât la Chișinău. 

Totodată, Arcadie Albu a scris că a primit bani din dividende, din chiria a două apartamente din Elveția, unul care i-ar aparține, dar și alte venituri.

Deși se află la mare distanță de lefurile celor din Consiliul Executiv și unii șefi de direcții sau departamente de la BNM ridică salarii destul de grase, raportate la minimul de 4.000 de lei pe economie. 

De exemplu, directorul adjunct al Departamentului Sisteme și Plăți a încasat, în 2022, un salariu de peste 721.396 de lei, adică peste 60 de mii de lei lunar. Iar un șef de direcții, din cadrul Departamentului Raportări și Statistică a primit un salariu de 524.135 de lei ar fi peste 43 de mii de lei, lunar, iar directorul Departamentului Raportări și Statistică a câștigat 829.427 de lei, ar fi 69 de mii de lei pe lună.