25 septembrie 2024, ora 22:10

După aproape 10 ani de tergiversări în construcția unui nou penitenciar, Guvernul a decis să numească un alt responsabil pentru acest proiect. Mai exact, pentru organizarea licitațiilor, unde s-a împotmolit totul. Până acum, de asta se ocupa o structură de la Administrația Penitenciarelor, dar de astăzi, sarcina trece la Oficiul Națiunilor Unite pentru Servicii De Proiecte. 

Potrivit noilor modificări, procesul de organizare și desfășurare a licitației privind selectarea companiei de construcție va fi asigurat de către Oficiul Națiunilor Unite pentru Servicii De Proiecte și nu de Unitatea de implementare a Proiectului de construcţie desemnată anterior.

„În proiectul de astăzi s-a modificat o hotărâre de Guvern încă din 2014, atunci când s-a creat prima unitate de implementare pentru construcția noului penitenciar. Cu regret, din 2014 nu prea s-a avansat în acest segment și dacă vă aduceți aminte, recent, Ministerul Justiției a venit cu un amendament la acordul cadru cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei prin care noi am externalizat serviciile de construcție a acestui penitenciar și anume UNOPS”.

Mai mult, personalul unității va fi micșorat de la nouă, la trei persoane: managerul proiectului, contabilul și un inginer civil. Misiunea unității rămâne cea de supraveghere.

„Această unitate urmează să colaboreze cu comitetul de supraveghere. Vom avea un comitet de supraveghere care va monitoriza periodic executarea proiectului pentru a ne asigura realizarea construcției până în 2028”.

Ministerul Justiției mizează pe faptul că noile modificări vor porni procesul de construcție după o tegiversare de aproape 10 ani. Noul penitenciar ar urma să ofere condiții decente de detenție. 

Din cauza stării precare în care se află penitenciarul 13, Republica Moldova a pierdut zeci de dosare la CEDO. Cele mai multe plângeri trimise de deținuții moldoveni la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului se referă la condițiile degradante din închisori. Iar cea mai gravă situație este penitenciarul 13, care nu a mai fost reparat capital de jumătate de secol. Deși aici trebuie să fie deținute în jur de 500 de persoane, în realitate se întâmplă să fie încarcerate de două ori mai multe. Ca să rezolve, într-un fel, problema, din 2019, în țară există un mecanism compensatoriu. Cu alte cuvinte, deținuților li se reduce câte două zile din pedeapsă pentru fiecare zi aflată după gratii, decizie luată doar de judecător la prezentarea argumentelor de rigoare. Așa s-a întâmplat, de pildă, în cazul fostului premier, Vlad Filat, sau al luptătorului Ion Șoltoianu. 

O soluție pentru a îmbunăți condițiile de detenție este construcția unei închisori noi, la intrare în Bubuieci, pe un teren de 36 de hectare, ce aparține Administrației Naționale a Penitenciarelor. Bugetul pentru construcția penitenciarului se ridică la 75,9 milioane de euro. 

13 noiembrie 2024, ora 22:43

Prim-ministrul Dorin Recean susține că autoritățile trebuie să se pregătească de un nou val de fraudare a voturilor, la alegerile parlamentare de anul viitor. Atenționarea vine în contextul evaluării situației din justiție și pregătirii planului de acțiuni privind combaterea corupției politice, solicitat luni de Consiliul Suprem de Securitate. O primă versiune a acestuia va fi prezentată mâine.

„Am lucrat cu echipele și de la Ministerul Justiției, dar am solicitat opinia tuturor ramurilor independente din acest domeniu, mă refer la CSM și CSP pentru ca să ne expunem cum noi să ne pregătim pentru următorul val de fraudare. Nu putem sămergem cu mănușile albe trebuie să schimbăm abordarea. Luptăm cu o grupare criminală organizată sponsorizată din exterior cu sume exorbitante, aproape 2 la sută din PIB-ul Republicii Moldova”. 

Recean a precizat că discută cu Consiliul Superior al Procurorilor despre schimbările care trebuie făcute în Justiție și nemijlocit la Procuratura Anticorupție. Potrivit lui, instituția are probleme serioase la capitolul management. 

„Este important în orice domeniu leadership-ul, capacitatea de management. Odată ce s-au întreprins măsurile de urmărire penală la fel este important să lucreze procurorii, judecătorii ca aceste dosare să aibă finalitate. Noi avem toată această problemă mare pentru că vreo 15-20 de oameni nu stau la închisoare”.

Recean a mai spus că explicațiile Procuraturii Anticorupție cu privire la sediu și lipsa acută de personal nu justifică lipsa rezultatelor. 

„Niciodată nu cred că să lupți eficient cu corupția, cu crima, depinde de fotoliul și clădirea în care stai. Absolut niciodată asta nu trebuie să fie o scuză sau un impediment sau o constrângere pentru ca un procuror curajos, un judecător curajos să-și facă meseria. Este o lipsă acută nu doar la Procuratura Anticorupție, există această lipsă de personal și la Ministerul de Interne, și la judecătorii, și la alte instituții, aici intervine rolul managerului să se asigure că indiferent de constrângeri, te focusezi, te concentrezi pe lucrurile prioritare”.

Am solicitat o reacție de Procuratura Anticorupție, dar instituția ne-a răspuns că își rezervă dreptul să nu comenteze. 

Menționăm că, la începutul acestei săptămâni a fost convocat Consiliul Suprem de Securitate la care s-a discutat despre corupția politică. Ulterior, șefa statului, Maia Sandu, a solicitat Guvernului și Parlamentului să vină în termen de zece zile cu un plan concret de modificare a legislației și contracarare a acestui fenomen. Sandu a sugerat și anumite schimbări la Procuratura Anticorupție, declarând că în activitatea instituției s-a înregistrat un eșec total. Procuratura Anticorupție nu a negat constatările, dar a dat vina pe multiple lipsuri, cum ar fi un sediu corespunzător și deficitul acut de cadre.