04 aprilie 2025, ora 18:54

Noul sezon agricol a început, tradițional, cu munca în sere. În timp ce majoritatea fermierilor abia a scos tractoarele pe dealuri, există și din cei care culeg deja prima roadă. Vorbim despre producătorii de răsad, care au pus în vânzare fire numai bune de a fi plantate în sere. În cele ce urmează vă invităm să urmăriți un reportaj filmat în serele familiei Spînu, de la Ratuș, raionul Criuleni.

Primele fire de răsad, familia Spînu le-a plantat acum 25 de ani. Și dacă atunci lăstarii puteau fi numărați pe degete, acum, în serele gospodarilor se întinde o mare de plante.

„Am început de la sere mici, din lemn, lucram doar noi, familia. Acum încet, încet ne modernizăm, serele sunt moderne, cu încălzire autonomă, cu irigare, un pic ne-au ușurat munca”, a menționat proprietară serei, Silvia Spînu.

Pentru soții Spînu, zilele lungi petrecute în sere sunt mai mult decât o rutină. Munca este depusă cu mult suflet și dăruință așa încât fiecare răsad să aibă parte de cele mai bune condiții pentru a crește.

„Plantarea semințelor se începe din februarie, mai bine zis anul ăsta am început la 15 februarie, am semănat și deja răsadul crește, apoi trebuie repicat și se ajunge la avem astăzi aici”, a punctat proprietară serei, Silvia Spînu.

Serele familiei se întind pe o suprafață de aproximativ trei mii de metri. Efortul depus este enorm, dar atunci când munca îți aduce plăcere, nici oboseala nu se simte, spun agricultorii.

„Este greu, dar este deja o pasiune a noastră ziua noastră de muncă începe de la cinci dimineață și se termină, acum, că este rece și trebuie să facem focul, să fie cald, se termină șa 12 sau unu de noapte. Mai mult, avem recenzii bune de la clienții noștri. Ne sună, ne mulțumesc, încurajează și ne spun că vor reveni”, a subliniat proprietară serei, Silvia Spînu.

Ecaterina Stoian este unul din ajutoarele de nădejde a familiei Spînu. De 25 de ani, femeia muncește cot la cot cu cei doi soți care între timp i-au devenit a doua familie, iar serele - a doua casă.

„M-am învățat într-un loc, nu merg la oraș să plătesc drumul, m-am obișnuit, de mic copil, împreună cu părinții lucram la grădină pe deal. Se vede lucrul care îl facem, mai ales când ne uităm la acele flori, împreună cu o colegă care are 73 de ani, suntem doar două, când am văzut cât sunt de frumoase, inima s-a umplut de bucurie”.

În serele familiei Spînu pot fi găsite soiuri de răsad de legume, flori sau plante aromate. Semințele sunt aduse din diferite colțuri ale lumii- România, Ucraina, Franța, Statele Unite ale Americii și China.

„Castraveți, ardei, dovlecei, ierburi aromate, flori, vânătă, tot ce trebuie pe lângă casa omului, creștem”, a menționat proprietara serei, Silvia Spînu.

În această seră de la Ratuș pot fi găsite milioane de fire de răsad a peste o sută cincizeci de soiuri de legume. Cel care se află în centrul atenției este, însă, răsadul de ardei iute mov, care a fost adus tocmai din China. Se plantează în vazon și nu necesită condiții speciale de îngrijire.

Familia Spînu își vinde plantele direct din seră, iar fiecare fir costă 9 lei. Cumpărătorii, care sunt deja clienți fideli spun că plăcerea este mai mare când vii să îți iei răsadul direct din pământul în care a crescut.

„În fiecare an venim și avem succes la roadă. Vrem și noi o legumă să avem mai devreme.-Și gustoasă, acasă crescută?- Gustoasă, de casă, crescută, da. - Ce legume ați procurat?- De tot felul câte un pic. La început prețul poate părea mare, însă cine va încerca să crească acasă va vedea cât de greu este să crești o plantă”.

Pe lângă răsad, Vasile Spînu mai este pasionat și de dovleci, doar că nu de dovleci obișnuiți. În fiecare an, bărbatul crește cel mai mare dovleac din țară și câștigă trofeul de la festivalul Bostaniada, organizat toamna la Criuleni. Agricultorul are planuri mărețe pentru concursul din acest an - vrea să crească un gigant de o tonă.

„Sunt semințe care au câștigat în Statele unite, a luat acolo recordul, secretul unui dovleac gigant sunt semințele bune, sol bun și climă care trebuie să fie optimă pentru a crește. De exemplu, această sămânță a fost cea mai scumpă pe care am procurat-o: 2700 de lei”, a menționat agricultorul.

La ediția de anul trecut al festivalului Bostaniada, Vasile Spînu a adus un dovleac de peste 800 de kilograme.

07 aprilie 2025, ora 06:00

Programul Bugetul+ PLUS, lansat recent de Guvern, este important pentru stimularea economiei, având în vedere că, în prezent, sectorul privat rămâne timid, iar investitorii străini sunt reticenți din cauza contextului geopolitic. Economistul și omul de afaceri, Vasile Tofan, a explicat la „Cutia Neagră PLUS” cât justificate ar fi aceste investiții, mai ales la sate.

Potrivit lui Vasile Tofan, cei 8 miliarde de lei care vor fi alocați în cadrul acestui program reprezintă o sumă semnificativă pentru Moldova, aproximativ 2-3% din PIB-ul național.

„Sectorul privat poate fi stimulat prin investiții publice, pentru că ele ajung prin efectul multiplicator, banii ăștia oricum ajung în privat, pentru că să angajezi muncitori care să facă drumul, muncitorii ăștia după asta se duc și cumpără o pâine, un apartament cu o ipotecă de la bancă, se uită la televizor, ceea ce stimulează piața media. E foarte important ce face statul acum și 8 miliarde de lei care o să meargă în acest program e mult, circa 2-3% din PIB, inclusiv efectul multiplicator, deci este o sumă mare”, a declarat omul de afaceri.

Totodată, Tofan a explicat că urbanizarea este unul dintre principalele motoare ale creșterii economice, iar pentru ca Moldova să poată evolua pe termen lung, autoritățile trebuie să creeze condiții care să atragă populația către orașe:

„Noi avem viziunea asta mioritică despre sat, veșnicia s-a născut la sat, adică știți, renașterea satelor, e foarte greu să înoți contra curentului global, noi avem o rată de urbanizare foarte joasă în Moldova. Peste tot în lume, satele se depopulează, nu-i doar situația Moldovei. În Moldova, rata de urbanizare este foarte joasă și undeva noi trebuie să acceptăm realitatea, că oamenii o să migreze către oraș și unul din principalele motoare de creștere economică este urbanizarea.

Dacă vrem să devenim mai bogați ca țară, trebuie, scuze că sun acum nepopular, se încurajăm să meargă lumea la orașe. Nu spun că veniți oameni buni la oraș, că oamenii reacționează nu la slogane, oamenii reacționează la realitățile economice. Asta ce înseamnă? Că trebuie să construim, la Chișinău trebuie să avem mult mai multe macarale decât acum”.

Potrivit economistului, Republica Moldova are nevoie să-și crească rata de urbanizare pentru a fi competitivă cu alte țări:

„Trebuie să deblocăm sectorul de construcții ca să vedem macarale la orizont. Dacă o să se construiască, o să cadă prețul apartamentelor. Prețul apartamentelor nu cade pentru că o să spună statul. Prețul o să scadă când o să creștem concurența pe piața de imobiliare, ca companiile de construcții să construiască mai mult și dacă oferta o să fie foarte mult mai mare, evident că prețurile o să meargă în jos.

Evident că valoarea și creșterea economică este generată în primul rând de orașe și iarăși pe mine tot mă doare, eu tot am rude în sate, eu tot am crescut, am copilărit în Codrii Călărașiului, dar noi trebuie să lăsăm romantismul la o parte și să ne uităm adevărului în ochi. Viitorul țării noastre este un viitor care în primul rând va ține de orașe și cu o rată de urbanizare de puțin peste 40%. Când țări ca Olanda - asta 90% și chiar și România e la o pondere de 70%, noi nu putem să fim competitivi economici, de asta avem realitatea care o avem”.

TV8.md amintește că Guvernul a lansat pe 3 aprilie programul „Bugetul+ Plus”, cel mai mare pachet financiar pentru investiții și creștere economică din istoria țării, în valoare de 8 miliarde de lei. Anunțul a fost făcut de premierul Dorin Recean, care a detaliat cum banii, oferiți de Uniunea Europeană, vor fi folosiți pentru a sprijini cetățenii și economia.