15 aprilie 2024, ora 13:26

Procuratura Anticorupție (PA) nu va porni o urmărire penală în privința ex-membrei Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Olesea Vîrlan, acțiunile căreia au dus la anularea concursului pentru funcția de procuror general. Totuși, Vîrlan riscă amendă pentru abuz de putere și restricționarea dreptului de a deține o anumită funcție sau de a desfășura o anumită activitate.

PA a anunțat într-un comunicat că a finalizat examinarea procesului penal inițiat după vicierea concursului pentru funcția de procuror general. Potrivit probelor administrate, procurorul a constatat că Olesea Vîrlan ar fi folosit intenționat situația de serviciu și l-ar fi evaluat cu rea-credință și depreciat în mod arbitrar pe candidatul Ion Munteanu, neasigurând astfel o competiție echitabilă. 

Procuratura Anticorupție mai menționează că probele acumulate în cadrul procesului penal ridică o bănuială rezonabilă că Olesea Vîrlan a acționat în interesul unei terțe persoane, Andrei Roșca, care avea un interes de răzbunare împotriva lui Ion Munteanu, pentru că nu i-a oferit funcția vacantă de adjunct al procurorului general. 

„Dacă Andrei Roșca pleca din sistemul Procuraturii de pe funcția de adjunct al procurorului general, ar fi ridicat cu peste 200.000 lei mai mult în indemnizație și concediul nefolosit decât de pe postul de procuror în cadrul Procuraturii Generale, din care a plecat la 28 februarie 2024 în baza cererii de demisie”, comunică PA.

Deși acțiunile lui Vîrlan au cauzat prejudicii serioase intereselor publice și funcționale ale Procuraturii, inclusiv subminarea integrității procesului de selecție și promovare a procurorilor, Procuratura Anticorupție a constatat că aceste acțiuni nu constituie infracțiuni penale, în conformitate cu prevederile legale actuale.

În consecință, șefa PA, Veronica Dragalin, a emis ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale împotriva lui Vîrlan, considerând că faptele nu îndeplinesc criteriile necesare pentru o acuzație penală, dar reprezintă o contravenție de abuz de putere, ce se sancționează cu amendă de la 1.500 la 4.500 lei și privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

În paralel, investigația a relevat implicarea lui Andrei Roșca în promovarea intenționată a lui Vîrlan într-o funcție de conducere, contrar normelor legale și a drepturilor celorlalți candidați. Mai exact, fiind membru CSP, Roșca ar fi numit-o pe Olesea Vîrlan în funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Ialoveni, pe 22 septembrie 2022, în detrimentul unui candidat calificat selectat și numit de către procurorul general interimar pentru această funcție, procurorul Dumitru Barbaroș, căruia i-a fost lezat dreptul la avansare profesională și un salariu mai mare. Cu toate acestea, din cauza expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere contravențională, Roșca nu poate fi tras la răspundere în acest moment.

În contextul acestor constatări, Procuratura Anticorupție a sesizat Parlamentul, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Procurorilor și Comisia Pre-vetting, pentru a remedia deficiențele identificate în procesul de selecție a procurorilor și pentru a preveni astfel de cazuri în viitor.

„Se impune întreprinderea măsurilor necesare pentru evitarea pe viitor a unor asemenea cazuri de creare a condițiilor care contribuie la săvârșirea abuzului de putere de către membrii CSP și încălcare a legislației în vigoare.  Legea obligă procurorul să sesizeze organul competent dacă s-a constatat existența unor cauze și condiții care au contribuit la săvârșirii contravenții sau cazuri de încălcare a legislației în vigoare sau a drepturilor și libertăților omului, pentru luarea unor măsuri pentru înlăturarea acestor condiții pe viitor”, se mai arată în comunicatul PA.

Pe 15 aprilie, la mai bine de o lună și jumătate de când concursul pentru ocuparea funcției de procuror general a fost anulat, membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) urmează să anunțe un nou concurs. Un asemenea punct se regăsește pe agenda CSP. 

Potrivit ordinii de zi afișate pe pagina web a Consiliului, primul punct care urmează să fie pus în discuție este aprobarea noului regulament de organizare și desfășurare a concursului pentru funcția de procuror general. Odată cu aprobarea acestuia, membrii CSP urmează să voteze pentru inițierea concursului de selectare a candidatului pentru șefia Procuraturii Generale. 

Concursul anterior, lansat de CSP în toamna anului trecut, a fost anulat la câteva zile după proba interviu susținută de candidați. S-a întâmplat după ce membra CSP, Olesea Vîrlan, a acordat un punctaj nejustificat unuia dintre pretendenți. Pentru că actualul regulament nu prevede nimic despre ce se poate întreprinde în acest sens, CSP a decis, prin vot unanim, anularea concursului. Cinci zile mai târziu, Olesea Vîrlan a demisionat. 

Funcția de procuror general a devenit vacantă după ce Alexandr Stoianoglo a fost evaluat nesatisfăcător de o comisie specială a CSP, fiind ulterior demis prin decret prezidențial. Pe parcursul ultimilor doi ani, interimatul funcției de procuror general a fost asigurat de Dumitru Robu și Ion Munteanu.

13 septembrie 2024, ora 18:58

Magistratul Alexei Paniș, candidat la un fotoliu în Consiliul Superior al Magistraturii, a picat și evaluarea repetată în cadrul Comisiei Pre-Vetting, care a stabilit, din nou, că Paniș nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică. Judecătorul a fost audiat pentru a doua oară, pe 16 aprilie și 7 iunie, fiind unul din cei 21 de candidați la funcții în CSM și CSP, în privința cărora Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat deciziile de nepromovare și a dispus audierea repetată. 

În cadrul audierii repetate, Alexei Paniș a fost întrebat despre un împrumut de 300 de mii de lei primit de la tatăl său, dar și o sumă de bani folosită de pe cardul salarial al acestuia. Comisia a avut și întrebări legate de înstrăinarea unor imobile la prețuri mai mici decât valoarea acestora, iar magistratul Alexei Paniș a dat asigurări că toate informațiile indicate de către el inclusiv în declarația de avere sunt corecte.

La finalul audierii repetate, Alexei Paniș a menționat că a răspuns cu maximă diligență la toate întrebările membrilor Comisiei, deși, spune el, a pus la îndoială buna intenție a unora dintre ei.

Judecătorul a criticat dur procesul de Pre-Vetting și a sugerat că membrii Comisiei nu l-au tratat egal în raport cu alți candidați supuși evaluării. 

„Noi curând sărbătorim doi ani de Pre-Vetting, dar cumva, dacă să transpunem matematic sau financiar aceasta perioadă, eu cred că noi o să ajungem degrabă la suma de 1 milion 500 de mii ca remunerație pe care a primit-o soția unui președinte care face parte din secretariatul comisiei. Modul în care a reacționat comisia la răspunsurile pe care le-am dat și modul cum a tratat situația mea ne arată că cum în politică, așa și în Pre-Vetting, 2 cu doi nu fac 4”, a spus Alexei Paniș.

„Decizia CSJ, emisă la 1 august, pentru persoanele care au citit-o, chiar și în lipsa unor cunoștințe juridice minime, arată cum Comisia nu a dorit să își exercite obiectiv atribuțiile. E clar că nepromovarea mea nu a fost susținută de careva motive serioase și logice. Asta a constatat CSJ și o simplă analiză a deciziilor la care am făcut referire confirmă asta... Indiferent de reputația celor care o să laude succesul acestei evaluări, pentru totdeauna, acest Pre-Vetting o să fie caracterizat prin două simboluri: este cazul Iulian Muntean care arată o simbioză perfectă între politic, ONG și servicii speciale și cazul audierii părinților judecătorului Ion Chirtoacă... Este foarte grav din punctul meu de vedere când se calcă în picioare Constituția, legea, logica, bunul simț, pur și simplu se umilesc candidații și părinții lor, se distrug cariere dar mai grav este când ni se comunică că toată asta este un succes și reforma merge bine, toți își exercită atribuțiile conștiincios și așa cum Pre-Vetting-ul s-a transformat în Vetting, nimeni nu dă garanții că acest Vetting poate fi transformat într-un Post-Vetting”, a mai spus Alexei Paniș.

Alexei Paniș este judecătorul care în 31 decembrie 2021 a dispus ca Vladislav Clima să fie repus în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Asta după ce în 28 mai, președinta țării, Maia Sandu a anulat decretul prin care Vladislav Clima a fost numit în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Clima a dat-o în judecată pe șefa statului și a fost repus în funcție, prin decizia lui Paniș. Președinția a contestat la rândul său decizia prin care a fost anulat decretul de demitere a lui Clima din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, iar magistratul s-a întors la muncă. 

Paniș a fost inclusiv subiectul unei sesizări la Procuratură și CNA după ce a dispus restabilirea în funcție a lui Clima. Printr-o ordonanță emisă în 29 august 2022, PA a refuzat să pornească urmărirea penală. Procuratura a examinat nu doar conținutul sesizării SIS, dar și pretinse acțiuni de îmbogățire ilicită și a stabilit că veniturile obținute în perioada deținerii unei funcții publice 2015-2021 exced cheltuielile. Totodată, Președinta Maia Sandu a refuzat să îl numească în funcție până la atingerea plafonului de vârstă din motiv că există incertitudini cu privire la integritatea și legalitatea unor decizii luate în activitatea sa de judecător. De altfel, și Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese dintre Alexei Paniș și Vladislav Clima. S-a întâmplat în urma unei sesizări SIS, potrivit căreia în perioada 20 aprilie 1999 – 9 aprilie 2019, Ștefan Paniș, tatăl magistratului Alexei Paniș, figura ca fondator la SRL Panclip, perioadă în care, Ion Clima – fratele lui Nicolae Clima, tatăl judecătorului Vladislav Clima, avea aceeași calitate de fondator.

Mai mult, Ștefan Paniș și Ion Clima ar fi deținut pe rând funcția de director al aceluiași SRL Endo - Grup, unde dețin cote de 80 și respectiv 10 %. De asemenea, potrivit SIS, în perioada 27 iulie 2006 – 9 aprilie 2015, Ștefan Paniș și Ion Clima au deținut calitatea de fondatori cu cota a câte 20% în Cooperativa de producție Solnord-Agro, lichidată în 9 aprilie 2015.