15 aprilie 2024, ora 13:26

Procuratura Anticorupție (PA) nu va porni o urmărire penală în privința ex-membrei Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Olesea Vîrlan, acțiunile căreia au dus la anularea concursului pentru funcția de procuror general. Totuși, Vîrlan riscă amendă pentru abuz de putere și restricționarea dreptului de a deține o anumită funcție sau de a desfășura o anumită activitate.

PA a anunțat într-un comunicat că a finalizat examinarea procesului penal inițiat după vicierea concursului pentru funcția de procuror general. Potrivit probelor administrate, procurorul a constatat că Olesea Vîrlan ar fi folosit intenționat situația de serviciu și l-ar fi evaluat cu rea-credință și depreciat în mod arbitrar pe candidatul Ion Munteanu, neasigurând astfel o competiție echitabilă. 

Procuratura Anticorupție mai menționează că probele acumulate în cadrul procesului penal ridică o bănuială rezonabilă că Olesea Vîrlan a acționat în interesul unei terțe persoane, Andrei Roșca, care avea un interes de răzbunare împotriva lui Ion Munteanu, pentru că nu i-a oferit funcția vacantă de adjunct al procurorului general. 

„Dacă Andrei Roșca pleca din sistemul Procuraturii de pe funcția de adjunct al procurorului general, ar fi ridicat cu peste 200.000 lei mai mult în indemnizație și concediul nefolosit decât de pe postul de procuror în cadrul Procuraturii Generale, din care a plecat la 28 februarie 2024 în baza cererii de demisie”, comunică PA.

Deși acțiunile lui Vîrlan au cauzat prejudicii serioase intereselor publice și funcționale ale Procuraturii, inclusiv subminarea integrității procesului de selecție și promovare a procurorilor, Procuratura Anticorupție a constatat că aceste acțiuni nu constituie infracțiuni penale, în conformitate cu prevederile legale actuale.

În consecință, șefa PA, Veronica Dragalin, a emis ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale împotriva lui Vîrlan, considerând că faptele nu îndeplinesc criteriile necesare pentru o acuzație penală, dar reprezintă o contravenție de abuz de putere, ce se sancționează cu amendă de la 1.500 la 4.500 lei și privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

În paralel, investigația a relevat implicarea lui Andrei Roșca în promovarea intenționată a lui Vîrlan într-o funcție de conducere, contrar normelor legale și a drepturilor celorlalți candidați. Mai exact, fiind membru CSP, Roșca ar fi numit-o pe Olesea Vîrlan în funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Ialoveni, pe 22 septembrie 2022, în detrimentul unui candidat calificat selectat și numit de către procurorul general interimar pentru această funcție, procurorul Dumitru Barbaroș, căruia i-a fost lezat dreptul la avansare profesională și un salariu mai mare. Cu toate acestea, din cauza expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere contravențională, Roșca nu poate fi tras la răspundere în acest moment.

În contextul acestor constatări, Procuratura Anticorupție a sesizat Parlamentul, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Procurorilor și Comisia Pre-vetting, pentru a remedia deficiențele identificate în procesul de selecție a procurorilor și pentru a preveni astfel de cazuri în viitor.

„Se impune întreprinderea măsurilor necesare pentru evitarea pe viitor a unor asemenea cazuri de creare a condițiilor care contribuie la săvârșirea abuzului de putere de către membrii CSP și încălcare a legislației în vigoare.  Legea obligă procurorul să sesizeze organul competent dacă s-a constatat existența unor cauze și condiții care au contribuit la săvârșirii contravenții sau cazuri de încălcare a legislației în vigoare sau a drepturilor și libertăților omului, pentru luarea unor măsuri pentru înlăturarea acestor condiții pe viitor”, se mai arată în comunicatul PA.

Pe 15 aprilie, la mai bine de o lună și jumătate de când concursul pentru ocuparea funcției de procuror general a fost anulat, membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) urmează să anunțe un nou concurs. Un asemenea punct se regăsește pe agenda CSP. 

Potrivit ordinii de zi afișate pe pagina web a Consiliului, primul punct care urmează să fie pus în discuție este aprobarea noului regulament de organizare și desfășurare a concursului pentru funcția de procuror general. Odată cu aprobarea acestuia, membrii CSP urmează să voteze pentru inițierea concursului de selectare a candidatului pentru șefia Procuraturii Generale. 

Concursul anterior, lansat de CSP în toamna anului trecut, a fost anulat la câteva zile după proba interviu susținută de candidați. S-a întâmplat după ce membra CSP, Olesea Vîrlan, a acordat un punctaj nejustificat unuia dintre pretendenți. Pentru că actualul regulament nu prevede nimic despre ce se poate întreprinde în acest sens, CSP a decis, prin vot unanim, anularea concursului. Cinci zile mai târziu, Olesea Vîrlan a demisionat. 

Funcția de procuror general a devenit vacantă după ce Alexandr Stoianoglo a fost evaluat nesatisfăcător de o comisie specială a CSP, fiind ulterior demis prin decret prezidențial. Pe parcursul ultimilor doi ani, interimatul funcției de procuror general a fost asigurat de Dumitru Robu și Ion Munteanu.

23 decembrie 2024, ora 13:50

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) propune președintei Maia Sandu să-l elibereze pe Alexei Paniș din funcția de judecător. Șase membri ai Consiliului au respins cererea acestuia de a fi propus din nou pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Membrii Ioana Chironeț, Maria Frunze și Alexandru Postica vor prezenta opinii separate.

În cadrul ședinței de astăzi, președintele CSM, Sergiu Caraman, l-a întrebat pe Paniș dacă este etic ca un judecător să se prezinte în fața unei comisii purtând un hanorac cu inscripții interpretabile. Caraman s-a referit la mesajul „CSM EXPIRAT=CSM CAPTURAT” afișat pe hanoracul lui Paniș în timpul audierilor organizate de Comisia Pre-Vetting.

„Interpretarea e foarte simplă. Este poziția mea vizavi de situația care a fost în precedentul CSM, a cărui mandat era expirat, este termenul prevăzut de Constituție. Aceasta a fost poziția mea și m-am folosit de libertatea mea de exprimare cu acele rețineri cuvenite din funcția deținută”, a răspuns judecătorul.

Decizia finală privind eliberarea lui Alexei Paniș din funcție revine președintei Maia Sandu.

TV8.md amintește că magistratul Alexei Paniș, candidat la un fotoliu în Consiliul Superior al Magistraturii, a picat de două ori evaluarea Comisiei Pre-Vetting, care a stabilit că nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică. 

În cadrul audierii repetate, Alexei Paniș a fost întrebat despre un împrumut de 300 de mii de lei primit de la tatăl său, dar și o sumă de bani folosită de pe cardul salarial al acestuia. Comisia a avut și întrebări legate de înstrăinarea unor imobile la prețuri mai mici decât valoarea acestora, iar magistratul Alexei Paniș a dat asigurări că toate informațiile indicate de către el inclusiv în declarația de avere sunt corecte.

La finalul audierii repetate, Alexei Paniș a menționat că a răspuns cu maximă diligență la toate întrebările membrilor Comisiei, deși, spune el, a pus la îndoială buna intenție a unora dintre ei. Judecătorul a criticat dur procesul de Pre-Vetting și a sugerat că membrii Comisiei nu l-au tratat egal în raport cu alți candidați supuși evaluării. 

„Modul în care a reacționat comisia la răspunsurile pe care le-am dat și modul cum a tratat situația mea ne arată că cum în politică, așa și în Pre-Vetting, 2 cu doi nu fac 4”, a spus atunci Alexei Paniș.

Alexei Paniș este judecătorul care în 31 decembrie 2021 a dispus ca Vladislav Clima să fie repus în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Asta după ce în 28 mai, președinta țării, Maia Sandu a anulat decretul prin care Vladislav Clima a fost numit în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Clima a dat-o în judecată pe șefa statului și a fost repus în funcție, prin decizia lui Paniș. Președinția a contestat la rândul său decizia prin care a fost anulat decretul de demitere a lui Clima din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, iar magistratul s-a întors la muncă. 

Paniș a fost inclusiv subiectul unei sesizări la Procuratură și CNA după ce a dispus restabilirea în funcție a lui Clima. Printr-o ordonanță emisă în 29 august 2022, PA a refuzat să pornească urmărirea penală. Procuratura a examinat nu doar conținutul sesizării SIS, dar și pretinse acțiuni de îmbogățire ilicită și a stabilit că veniturile obținute în perioada deținerii unei funcții publice 2015-2021 exced cheltuielile. Totodată, președinta Maia Sandu a refuzat să îl numească în funcție până la atingerea plafonului de vârstă din motiv că există incertitudini cu privire la integritatea și legalitatea unor decizii luate în activitatea sa de judecător. 

De altfel, și Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese dintre Alexei Paniș și Vladislav Clima. S-a întâmplat în urma unei sesizări SIS, potrivit căreia în perioada 20 aprilie 1999 – 9 aprilie 2019, Ștefan Paniș, tatăl magistratului Alexei Paniș, figura ca fondator la SRL Panclip, perioadă în care, Ion Clima – fratele lui Nicolae Clima, tatăl judecătorului Vladislav Clima, avea aceeași calitate de fondator.