02 aprilie 2025, ora 10:45

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, și-a depus declarația de avere pentru anul 2024. Potrivit documentului, Dragu a ridicat un salariu de 2.544.253 de lei, adică circa 212.000 de lei lunar. De asemenea, funcționara a achiziționat două noi apartamente la preț total de 259.000 de euro.

Veniturile familiei au fost completate și de salariile soțului, Marius Alexandru Dragu. În funcția de director a două companii românești, acesta a obținut circa 233.000 de roni sau aproximativ 908.000 de lei.

În plus, Dragu a mai obținut remunerări de la două instituții de învățământ superior din România, în sumă de 950 de roni și 1.300 de roni, o dobândă de la o bancă din Moldova de 10.323 de lei, diurne de 144.711 de lei la BNM și o facilitate de 6.774 la aceeași instituție. Totodată, din două chirii în România, Dragu a obținut 133.480 de roni, iar din titluri de stat – 29.830 de euro.

La rândul său, Marius Alexandru Dragu a obținut din două chirii - 42.000 de roni, iar din alocație de stat pentru copii – 3.504 de roni.

La capitolul imobile, Dragu a indicat 8 apartamente pe numele ei, în valoare de 578.690 de euro, dintre care 2 sunt indicate că au fost achiziționate în 2024, cu valoarea de 259.000 de euro.

Alte două apartamente și o casă nu sunt trecute pe numele guvernatoarei, precum și un autoturism Mercedes și un vehicul motorizat Honda.

Familia Dragu deține un total de 25 de conturi în bănci din România, Moldova și Belgia. Pe numele guvernatoarei sunt trecute 13 conturi, cu 8.375 de euro, 411.679 de roni și 15.607 de lei.

Pe lângă toate, Dragu a mai contractat un credit de 301.927 de euro, până în 2026, cu 0 procente rata dobânzii.

TV8.md amintește că în 2024, la câteva săptămâni de la preluarea mandatului de guvernator BNM, așa cum prevede legea, Anca Dragu și-a făcut publică averea. Conform documentului, a declarat un venit de aproape 650 de mii de euro. De asemenea, pe numele ei erau înregistrate șase apartamente și o casă, iar investițiile totale în imobile se ridicau aproape la 450 de mii de euro. La rândul său, soțul ei, Marius Dragu, este cunoscut în România ca om cu interese de afaceri și profesii multiple, dar și sportiv pasionat, mai ales de triatlon, în calitate de câștigător de concursuri de tip Iron Man.

09 aprilie 2025, ora 05:39

După un val de critici privind Legea amnistiei și modificările ulterioare, deputata Olesea Stamate a venit cu o reacție detaliată într-o postare pe Facebook. Aceasta a respins categoric acuzațiile potrivit cărora modificările ar fi fost făcute pe ascuns și în interesul unor deținuți periculoși.

„S-a indus ideea că legea ar fi vizat doar o anumită categorie de deținuți. Total fals. Scopul ei a fost acela de a oferi o șansă tuturor categoriilor de condamnați, cu accent pe cele mai vulnerabile: minorii, femeile însărcinate și mamele care au în îngrijire copii până la 12 ani”, a spus deputata.

Stamate a dat exemple concrete: femei victime ale violenței domestice au fost condamnate, pentru că s-au apărat sau tinere acuzate de trafic de persoane pentru simpla participare la „videochat-uri”.

Deputata recunoaște că legea se aplică și deținuților condamnați pe viață, dar subliniază contextul istoric:

„Până în 2002, Codul penal prevedea detenție pe viață chiar și pentru infracțiuni unice, precum tentativa de omor asupra unui polițist. Mulți dintre acești oameni au acum peste 70 de ani și au executat deja peste 30 de ani de pedeapsă. Sunt ei, cu adevărat, un pericol iminent pentru societate? Și totuși, aceștia NU au fost cei eliberați recent”.

Stamate mai accentuează că eliberarea nu se face automat, ci doar după evaluări:

„Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) poate propune, iar judecătorul, în baza propriei evaluări, poate aproba. Nu este o obligație”.

Totodată, deputata respinge acuzațiile de netransparență:

„Proiectul legii amnistiei a fost aprobat în 2021, în două lecturi, cu vot unanim – guvernare și opoziție deopotrivă. A fost dezbătut în audieri publice și a primit avize pozitive de la Ministerul Justiției, CNA și, ulterior, Curtea Constituțională a validat constituționalitatea legii”.

„Modificările – absolut legale și transparente”

Și modificările aduse ulterior legii au fost, potrivit Stamate, absolut legale și făcute la propunerea instituțiilor care o aplicau – Ministerul Justiției și ANP:

„Surpriza este că așa-numitul amendament pe sub masă, strict secret, nu a fost deloc un amendament, ci un ditamai proiect de lege, votat în două lecturi – și din nou – unanim de toți deputații prezenți, și cu avizele pozitive din partea tuturor institutiilor. Și, atenție, necesitatea implicarii evaluării psihologului nu a fost exclusă”.

Potrivit lui Stamate, primul amendament datează din 1 iunie 2022 și a fost votat în comisia juridică pe 28 iulie. Al doilea a fost înregistrat pe 8 noiembrie și aprobat în comisie pe 17 noiembrie.

Deputata mai afirmă că ambele modificări au fost introduse sub formă de amendamente, parte din proiecte de lege mai largi privind modificarea Codului penal:

„Eu am semnat ambele amendamente, fără să pasez către cineva din colegi, deoarece nu era deloc nimic dubios sau problematic în modificările respective. Totodată, toate amendamentele au fost publicate pe pagina Parlamentului și transmise deputaților din comisia juridică pe poșta electronică anterior examinării în comisie”.

Aplicarea, nu legea e problema?

Stamate insistă că nu legea în sine sau modificările acesteia sunt de vină pentru eliberările controversate, ci modul în care a fost aplicată de autoritățile responsabile:

„Adevărata problemă nu este legea sau modificările sale. Ci modul în care ANP și instanțele de judecată au aplicat-o. Există semne de întrebare majore privind caracterizările pozitive oferite unor deținuți cu profil periculos. De asemenea, cei eliberați au fost eliberați nu în baza legii amnistiei, ci în baza Codul penal, fără o argumentare suficientă. Aici este cazul ca CSM și instituțiile anticorupție să analizeze minuțios situația”.

În final, Olesea Stamate a spus că susține pe deplin o anchetă minuțioasă privind toate aceste cazuri și că e direct interesată ca adevărul să iasă la iveală:

„Voi coopera deplin cu toate instituțiile abilitate. Cer presei să corecteze informațiile false și manipulatoare distribuite până acum. Acestea au afectat semnificativ onoarea si demnitatea mea si a apropiaților mei. Acest apel se referă și la Partidul Acțiune și Solidaritate”.

TV8.md amintește că în urma scandalului legat de aplicarea Legii amnistiei, șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) Anatolie Falca, a demisionat. Interimatul este asigurat acum de Alexandru Adam.

Totodată, deputata Olesea Stamate a fost exclusă din PAS pe 4 aprilie, după ce modificările legislative pe care le-a promovat au dus la eliberarea unor persoane condamnate pe viață. Aceasta susține că a acționat legal și că are „sufletul împăcat”.

În aceeași zi, Parlamentul a modificat Legea amnistiei: persoanele condamnate pe viață nu vor mai putea fi eliberate înainte de 30 de ani și nu vor mai putea beneficia simultan de comutarea pedepsei și de eliberare condiționată.

Acum două săptămâni, interlopul Alexandru Sinigur, condamnat acum 19 ani la detenție pe viață, a fost eliberat din penitenciar. Acest lucru a fost posibil după ce în 2023, avocatul a reușit să obțină reducerea pedepsei până la 30 de ani, în baza unor modificări legislative elaborate un an mai devreme, ca mai apoi să se plângă în instanță pe condițiile inumane din penitenciar și să fie eliberat de după gratii. Administrația Națională a Penitenciarelor a contestat decizia, iar Curtea de Apel Nord a admis recursul și a respins cererea de eliberare a lui Sinigur.