Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1713: Atacuri cibernetice, bombe peste un bloc din Izium și condiția lui Zelenski. Xi refuză summitul

/VIDEO/ Președintele CEC: Codul Electoral este un proiect de compromis care urmează să îmbunătățească legislația actuală din R. Moldova

screenshot_179-4
21 iulie 2020, ora 10:05

Noul Cod Electoral este un proiect de compromis care urmează să îmbunătățească legislația actuală din R Moldova spune Dorin Cimil, președintele Comisiei Electorale Centrale. Cimil a relatat pentru tv8 cum CEC și-a propus să rezolve problema transportării organizate a alegătorilor, cu cât aproximativ se va mări costul alegerilor prezidențiale din toamnă din cauza pandemiei, dacă există riscul amânării acestora și cum va vota diaspora. Potrivit lui, CEC a început pregătirile pentru scrutinul prezidențial încă din ianuarie, iar lucrările sunt în plină desfășurare.

Dorin Cimil: Acțiunile pentru organizarea alegerilor prezidențiale sunt prescrise de Codul Electoral și noi am început să activăm în acest sens încă în luna ianuarie anul curent. Să pregătim terenul pentru a forma acele grupuri de lucru inter-instituționale, precum și acele activități care sunt prescrise de Codul Electoral, necătând la faptul că decizia Parlamentului privind numirea datei alegerilor prezidențiale a fost la 22 mai anul curent și va intra în vigoare la 15 august curent. Repet, acțiunile de pregătire s-au început mult mai înainte.

tv8.md: Opoziția afirmă că modificările operate la Codul Electoral l-ar avantaja pe actualul președinte și l-ar ajuta să obțină o victorie mai ușoară la alegerile din toamnă. Cum comentați aceste acuzații, din moment ce CEC este instituție publică, specializată, care organizează și administrează procesul electoral?

Dorin Cimil:Comisia Electorală Centrală nu are drept de inițiativă legislativă. Noi am venit cu un proiect către Parlament, un proiect urmare a analizei a celor două scrutine mari care s-au petrecut în 2019 – alegerile parlamentare și alegerile locale. Urmare a acestor scrutine am avut și o analiză a impactului legislativ și social și ne-am propus să venim cu unele soluții de ordin juridic care ar putea reglementa mai sigur și mai corect munca CEC-ului și munca organelor create de către CEC. Acest proiect de lege este o muncă de expert și a fost analizat cu concursul societății civile, a fost publicat și am primit și niște avize din partea actorilor politici și actorilor care reprezintă societatea civilă. A fost formatat urmare a tuturor propunerilor care au venit la CEC. Însă nu toate propunerile care au venit la CEC și-au găsit sprijin prin votul membrilor CEC.

Acest proiect este rezultatul unui vot în cadrul plenului CEC și Comisia a găsit de cuviință să facă o variantă de compromis și să transmită pentru a fi analizată și apreciată în cadrul Parlamentului. Vreau să spun cert că acest proiect nu este o un proiect făcut sub unul sau altul concurent electoral , este un proiect de compromis care urmează să îmbunătățească legislația actuală din R Moldova. Suntem cerți de timpul în care a fost pus pe masa legiuitorului, pe motiv că suntem în luna iulie, dar alegerile președintelui urmează a fi în luna noiembrie anul curent, însă prima variantă a acestui proiect și chemarea pentru dezbaterea publică a fost făcută în ianuarie anul curent. Din luna ianuarie noi consideram că este suficient timp pentru a dezbate, analiza, a aduce argumente proprii de către unii sau alții din actorii politici și a veni cu un proiect consolidat. Nu s-a întâmplat acest lucru și vreau să remarc dezinteresul partidelor politice pentru acest proiect pe motiv că nu am avut o rezonanță clară din partea partidelor politice în timp ce acest proiect se plămădea în cadrul CEC-ului, ci doar când a fost pus pe masa Parlamentului, acest lucru s-a întâmplat în luna iunie s-au început anumite dezbateri, etichetări, aprecieri în privința autoratului, adresatului acestui proiect. Nu este adevărat, proiectul reprezintă o viziune de expert a CEC-ului care vine să îmbunătățească cadrul normativ legal. Vreau să vă spun că, chiar nici actorii politici nu au intrat în esențe acestui proiect, ei vin să-l supună anumitor critici fără ca să intre plenar în esența reglementărilor care au fost propuse.

tv8.md: Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău afirmă că există indicii că modificările la Codul Electoral nu corespund pe deplin recomandărilor Comisiei de la Veneția

Dorin Cimil:Am văzut și replica Excelenței Sale, ambasadorul UE, Peter Michalko, însă dumnealui nu specifică care din pozițiile proiectului Codului ar veni în contradicție cu Comisia de la Veneția, noi putem intui din economia celor relatate că probabil se referă la micșorarea timpului de vot, probabil se referă la statutul observatorilor și la examinarea contestațiilor depuse în timpul campaniei electorale. Probabil acestea sunt aspectele pe care dumnealui le contestă sau urmează să le aprecieze diferit decât le apreciem noi. Noi nu vedem elemente majore de risc pentru unul sau altul partener electoral, partener politic care se va lansa în cursa electorală, noi considerăm că aceste prevederi sunt în corespundere cu constituția și urmează a fi aplicate ca atare, fiindcă efectul uneia sau alteia din modificările legale se vede abia după ce se parcurge deci o campanie sau alta electorală și nu până la. Este foarte complicat să te dai cu părerea și să vii cu concluzii când nu știi cum va lucra o normă sau alta.

tv8.md: Una dintre prevederile noului Cod electoral este acordarea dreptului autorităților electorale de a exclude concurenți din cursă, experții spun că este o prevedere care ridică semne de întrebare

Dorin Cimil: Vin cu o explicație și în acest sens. Ceea ce înseamnă că CEC să excludă un concurent electoral sau altul, vorbim despre faptul că CEC urmează să aplice față de unul sau altul concurent electoral anumite sancțiuni care sunt stabilite de Codul Electoral și una din sancțiunile respective este adresarea cu o cerere de chemare în judecată privind scoaterea din cursa electorală. Această sancțiune a existat în Codul Electoral. ea continuă să-și găsească locul prin sancțiunile care sunt prevăzute de Codul electoral și CEC nu este organul care scoate din Cursa Electorală, CEC poate veni cu o cerere de chemare în judecată relatând toate probele, toate temeiurile juridice de scoatere, excludere din cursă și numai instanța de judecată urmează să aprecieze acest fapt, ca și un fapt care deci aplicând și criteriul proporționalității , măsurilor de abatere respective și poate veni cu o sancțiune aplicată privind excluderea din cursă. Nu este CEC organul care exclude în mod arbitrar, administrativ unul sau altul din potențialii concurenți electorali. Decizia finală este la discreția instanței de judecată și urmează să fie derulat un proces care să aprecieze toate aspectele respective.

tv8.md: Una din încălcările depistate de observatori și mediatizate este transportarea organizată a alegătorilor şi mituirea acestora. Ce acțiuni va întreprinde CEC pentru a combate aceste fenomene?

Dorin Cimil: La acest capitol ne-am propus doar să incriminăm această acțiune la categoria coruperea alegătorilor care este prevăzută în Codul Penal și mai nou urmează să stabilim niște reguli clare privind modul de transportare care urmează să fie efectuate de CEC cu concursul observatorilor. Așa însă în funcție de unele condiții care vor fi stabilite se va crea condiții clare de transportare a alegătorilor, de la punctul lor până la secția de votare. De exemplu un caz care se discută acuma, dacă vom admite transportarea de alegători dintr-o localitate unde nu s-au organizat secție de votare în tr-o altă localitate unde s-a organizat secție de votare. Este un proces care urmează a fi regăsit într-un regulament sau instrucțiune a CEC-ului și să reglementăm clar această procedură. Este complicat să evaluăm toate cazurile de transportare legală sau ilegală de aceea la moment noi evaluăm practica care s-a creat urmare a acestor scrutine: cel prezidențial din 2016 și parlamentar din 2019 și să venim cu soluții clare în acest sens. Cert este că intervenția CEC-ului pe acest segment va fi una clară și previzibilă pentru ca toți actorii să cunoască regulile în acest sens.

tv8.md: Vă referiți și la Regiunea transnistreană?

Dorin Cimil: Noi cu certitudine că vom cuprinde și regiunea Transnistreană pe motiv că anume pe acest segment de a organizării alegerilor au fost depistate și au fost reclamate cele mai multe și cele mai mari nereguli.

tv8.md: Există riscul amânării alegerilor prezidențiale?

Dorin Cimil, Președinte CEC: Codul electoral prevede și în acest aspect o soluție. Amânarea alegerilor poate fi numai dacă se va stabili o situație de urgență așa cum am avut-o în lunile martie sau pentru alte temeiuri expuse în legea respectivă: starea de război, starea de asediu ș.a. Nu avem aceste temeiuri la ora actuală. Suntem într-o stare de alertă publică în sănătate ceea ce permite organizarea alegerilor cu respectarea unor norme epidimiologice cu referință la distanță socială, înzestrarea cu echipamente, dotări speciale pentru secțiile de votare și alte chestiuni care prevăd experiența altor state pe care noi o preluăm.

Alegerile locale noi în septembrie – un prim test

Dorin Cimil, Președinte CEC: Pentru șase septembrie anul curent sunt organizate alegeri locale noi în două localități, alegerea primarilor. Pentru aceste două localități noi vom pregăti o instrucțiune privind administrarea pe timp de pandemie și această va cuprinde normele clare de comportament a funcționarilor electorali cum urmează să-și organizeze deci votul pentru a fi protejați de o infectare cu Covid-19 sau alte situații de acest gen. Această concepție pe care o să o elaborăm pentru șase septembrie va sta la baza dezvoltării unei concepții mai largi, mai complexe pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2020.

tv8.md: Când spuneți concepție vă referiți la măsurile de precauție care urmează să fie luate …

Dorin Cimil, Președinte CEC: Mă refer la măsurile de precauție cu caracter epidimiologic și sanitar care sunt obligatorii și sunt prescrise de comunitatea electorală internațională și vom stabili în acest sens reguli clare care urmează a fi obligatoriu respectate. Dacă vă aduceți aminte de alegerile din martie din Hâncești, circumscripția 38, noi am fost printre primii administratori electorali care am și stabilit niște norme care au fost implementare în acea circumscripție pentru secțiile de votare și a funcționat acest lucru. Urmează să dezvoltăm acest mecanism în baza experienței proprii și a experienței altor state care au implementat aceste măsuri și au petrecut alegerile.

tv8.md: După alegerile din martie din circumscripția Hâncești s-a înregistrat o creștere a cazurilor de infectare

Dorin Cimil, Președinte CEC: Nu avem aceste date cu referință la Hâncești, dar știm din mass-media că a fost o creștere a numărului de îmbolnăviri, trebuie să vedem urmare a căror factori a fost generată această creștere. Urmare a activității CEC-ului sau a administrării incorecte a situației epidimiologice. Trebuie să cercetăm clar acest aspect.

tv8.md: Care ar fi unele dintre măsurile de precauție care vor fi luate la alegerile din toamnă?

Dorin Cimil, Președinte CEC: Am făcut un demers către Ministerul Sănătății și Protecției Sociale pentru a ne aproba echipamentul, procedurile și procedeele de dotare pentru secțiile de votare cu anumit echipament special: dezinfectanți, termometre, viziere și alt echipament care sunt necesare pentru a veni cu dotările respective pentru secțiile de votare atât pentru alegerile din Dondușeni și Telenești, cât și pentru cele prezidențiale. Așteptăm acum ca să fie aprobată informația de către ministerul Sănătății și să venim către Guvern cu un demers pentru a fi alocate sursele bănești necesare.

tv8.md: Cu cât se mărește costul alegerilor prezidențiale?

Dorin Cimil, Președinte CEC: La ora interviului (n.r. 17 iulie) noi nu știm exact răspunsul care va fi de la ministerul Sănătății și Protecției Sociale, însă estimările proprii ale CEC-ului, ținând cont de prețurile care au fost în luna martie când am procurat acel echipament pentru Hâncești, cam pentru două ture de scrutin se ridică la 15 mln de lei.

tv8.md: Cum pregătește CEC votul în diasporă?

Dorin Cimil, Președinte CEC: Pentru cetățenii din diasporă noi am început să ne mișcăm încă în luna ianuarie anul curent stabilind demersurile corespunzătoare către țările de referință pentru a ne prezenta permisiunea deschiderii secțiilor de votare în afara misiunilor diplomatice ale R. Moldova. În februarie am fost informați de către majoritatea din state privind acceptul lor de a deschide secții de votare în afara misiunilor diplomatice. Situația s-a schimbat dramatic în lunile martie, aprilie, mai și spre sfârșitul lunii mai am înnoit acest demers către state pentru a ne prezenta gătința lor de a ne găzdui pentru deschiderea secțiilor de vot în afara sediilor misiunilor diplomatice. Vreau să vă spun că cu părere de rău, foarte multe state nu sunt gata să dea un răspuns clar și cert privind posibilitatea deschiderii secțiilor de votare în afara misiunilor diplomatice.

Noi însă suntem conștienți și urmărim evoluția epidimiologică în toate țările unde intenționăm să deschidem secții de votare și vom urmări acest proces și în funcție de evoluția, sperăm noi pozitivă a acestui proces, vom parcurge la deschiderea unui număr suficient de secții de votare care să îndestuleze cetățenilor noștri care se află peste hotare.

tv8.md: Ar fi votul electronic sau votul prin corespondență o soluție pentru alegătorii din diasporă?

Dorin Cimil, Președinte CEC: Cu părere de rău aceste concepte nu și-au găsit reflectarea în Codul Electoral pe motiv că spre exemplu pentru a implementa votul electronic în R.Moldova avem doar un studiu de fezabilitate realizat încă în 2016, iar pentru a parcurge la propriu implementarea votului electronic este necesar și acceptarea acestui mecanism de către Parlament, ca și mecanism agreat. La moment pentru alegerile prezidențiale, acest lucru nu va fi și este clar.

tv8.md: Se vor oferi mai multe ore pentru votarea în diasporă pentru a evita cozile și a asigura dreptul la vot cetățenilor?

Dorin Cimil, Președinte CEC:: Conform Codului Electoral, sunt 14 ore pentru vot. Iar în cazul în care la secția de votare respectivă s-au format cozi și nu au reușit să voteze toate persoanele care au venit la secția de votare, CEC-ul este în drept să prelungească cu două ore timpul de vot. Acest mecanism legal există și el a fost realizat și anterior. Și probabil va fi necesar de realizat acest mecanism și pentru viitor.

Pentru dotarea secțiilor de vot peste hotare, mai prevedem în perspectivă procurarea de scanere privind citirea informației despre actele de identitate și fiind conectat la sistemele informaționale care ne ca permite să fluidizăm numărul de alegători și procesul de venire la urnă de vot, obținerea buletinului, votarea și deja ieșirea din sala de vot. Noi sperăm că se va implementa și la alegerile prezidențiale, avem toată siguranța din partea partenerilor de dezvoltare care ne oferă și suport financiar în acest sens ca să implementăm mecanismul de citire a informației de pe pașapoarte sau buletine cu ajutorul acestor scanere.

tv8.md: Va fi cumva reglementată activitatea partidelor/concurenților electorali pe rețelele sociale?

Dorin Cimil, Președinte CEC: Evident că va fi permisă activitatea pe rețele sociale unica problemă în ceea ce privește raportarea financiară corectă din partea actorilor electorali, pe motiv că nu toți actorii electorali raportează către CEC acele cheltuieli care sunt făcute pentru campaniile de publicitate/ de agitație pe rețele de socializare. Suntem în etapa de stabilire de relații cu unii provideri care urmează să ne furnizeze la timp și clar acele informații despre cheltuielile care le vor avea fiecare concurent electoral în campaniile electorale. Să vedem dacă acele cheltuieli vor fi corect reflectate în rapoartele financiare pe care le prezintă către CEC.

tv8.md: Privind finanțarea concurenților electorali, deja au fost lansate acuzații în spațiul public că unul dintre partidele aflate la guvernare ar intimida oamenii de afaceri să doneze bani pentru viitoarea campanie electorală…

Dorin Cimil, Președinte CEC: Noi nu avem astfel de cereri/demersuri, noi vedem ce se întâmplă în plan informativ pe rețelele sociale, dar dacă sunt anumite chestiuni de intimidare, impunere urmează a fi informate organele de drept pentru a fi luate măsurile corespunzătoare și a fi trași la răspundere. CEC-ul nu are abilități de tragere la răspundere penală sau administrativă. Noi urmează să evoluăm corect rapoartele financiare și să le dăm o apreciere corectă. În cazul în care vedem că nu sunt indicate toate aspectele financiare în rapoarte financiare, noi transmitem verificarea actelor primare către Procuratură sau Curtea de Conturi și CNA care pot elabora expertize-economico financiare în acest sens.

tv8.md: Ajutorul social de 700 de lei oferit înainte de alegeri poate fi considerat o forma de corupere a alegătorilor, folosind resursa administrativa?

Dorin Cimil, Președinte CEC: Ajutorul social, după câte înțeleg eu a fost făcut printr-o hotărâre de Guvern urmare a asumării de răspundere, și odată ce are un substrat legislativ și nu a fost contestat urmare a legalității acestui act, se prezumă că el este legal și produce efect pentru beneficiari, persoane care sunt indicate acolo.

tv8.md: Dar dacă acest ajutor va fi însoțit de o felicitare/carte poștală de-a lui Dodon prin care șeful statului își asuma realizarea?

Dorin Cimil, Președinte CEC: Deja noi vom stabili factual acest raport și vom da o apreciere printr-o hotărâre a CEC-ului.

La final, președintele CEC, a venit cu un mesaj către alegători în care le spune să nu se lase manipulați de partidele politice și de persoanele care pot duce cu ușurință în eroare societatea.

Alegerile prezidențiale vor avea loc la 1 noiembrie. Până acum și-au anunțat participarea Andrei Năstase – Platforma DA, Maia Sandu – Partidul Acțiune și Solidaritate, Octavian Țîcu – Partidul Unității Naționale și Dorin Chirtoacă – Mișcarea Politică Unirea.

Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? ???? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? ???????? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. ‼️ Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un mitropolit, vile și apartamente de lux, o blondă și procese în justiție. Investigația Cutia Neagră PLUS din această seară dezvăluie secretele ascunse ale Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove, IPS Vladimir. Cum înaltul ierarh a ajuns proprietar al unui apartament de lux într-un bloc înălțat chiar lângă gardul mitropoliei? Vă spunem despre un scandal ajuns în justiție care îi vizează pe Mitropolit și cunoscuta blondă cu care acesta a apărut mai mulți ani în urmă în ipostaze romantice. Conflictul a degenerat într-un dosar penal și acuzații de escrocherie.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În decembrie 2021, Parlamentul promitea că până la sfârșitul lui 2025 Republica Moldova va avea o justiție independentă și integră. La patru ani distanță, însă, doar 45% dintre acțiunile prevăzute în strategie au fost realizate, iar încrederea în reforme a scăzut atât în societate, cât și în interiorul sistemului. Vettingul a devenit principala reformă, însă instituțiile care ar trebui să garanteze integritatea sistemului rămân slabe, digitalizarea întârzie, iar percepția corupției în justiție continuă să fie ridicată. Cât de independentă este astăzi justiția din Republica Moldova? Au produs reformele rezultate reale sau au rămas mai mult la nivel de promisiuni? Și ce trebuie schimbat în noua strategie pentru ca reforma justiției să funcționeze cu adevărat?

/VIDEO/ Încep înscrierile pe compensatii.gov.md: Cine poate beneficia de ajutor la contor în sezonul rece 2026-2027
/VIDEO/ Încep înscrierile pe compensatii.gov.md: Cine poate beneficia de ajutor la contor în sezonul rece 2026-2027
/VIDEO/ AMPRENTE: Condiții inumane și răni suspecte. Ce se întâmplă la Centrul de Plasament din Bălți
/VIDEO/ AMPRENTE: Condiții inumane și răni suspecte. Ce se întâmplă la Centrul de Plasament din Bălți
Taxarea coletelor de pe platformele internaționale a intrat în vigoare: Cât vor plăti moldovenii pentru comenzile online
Taxarea coletelor de pe platformele internaționale a intrat în vigoare: Cât vor plăti moldovenii pentru comenzile online
/VIDEO/ Verde-n ochi: Date furate și ochiul rusesc în Moldova. Întrebările fără răspuns după atacul cibernetic
/VIDEO/ Verde-n ochi: Date furate și ochiul rusesc în Moldova. Întrebările fără răspuns după atacul cibernetic
/VIDEO/ Centrul Rus de Știință și Cultură, acum „reședință”: Guvernul suspectează o nouă provocare din partea Moscovei
/VIDEO/ Centrul Rus de Știință și Cultură, acum „reședință”: Guvernul suspectează o nouă provocare din partea Moscovei

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente