O tranzacție realizată recent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a pornit un mare scandal în R. Moldova. Instituția europeană a anunțat că a ajuns proprietara Portului Internațional Giurgiulești, după ce a cumpărat grupul de companii „Danube Logistics”. Tranzacția a fost efectuată în condiții mai puțin transparente, fiind implicată o firmă offshore.
Tranzacția de cumpărare a Portului Internațional Giurgiulești a fost încheiată pe 7 mai 2021. Anunțul însă a fost făcut abia peste două săptămâni printr-un comunicat de presă plasat pe pagina web a portului.
„Prin această achiziție, BERD își propune să promoveze continuarea funcționării și dezvoltării cu succes a Portului Internațional Liber Giurgiulești și va încerca să atragă investitori internaționali pentru a sprijini și dezvolta în continuare portul”, anunța promițător noul proprietar.
Procesul de achiziție a grupului de companii „Danube Logistics” de către BERD a fost unul mai puțin transparent, implicând companii offshore și jurisdicții departe de R. Moldova, unde se află portul. Singurul port moldovenesc cu ieșire la mare, a fost plimbat timp de 17 ani prin companii offshore din Bahamas, Olanda, Austria și a ajuns în final în posesia BERD, printr-o companie offshore din Cipru – „Thomo Invest LTD”. În spatele firmei cipriote, care a vândut portul, se află cetățeanul german Thomas Moser, un fost angajat al BERD, ex-administrator al grupului „Danube Logistics” și fost director al Portului Giurgiulești.
Lanțul firmelor offshore
De când a fost dat pe mâna unor investitori privați, în 2004, în spatele Portului Internațional Giurgiulești a fost creată o ramificație complexă de companii din diferite state. Operator al Portului Internațional Giurgiulești este SRL Danube Logistics, fondat de compania olandeză „Danube Logistics Holding BV”. Aceasta este proprietatea altei firme olandeze „Danube Holding BV”, în spatele căreia stă firma „Thomo Invest LTD” , înregistrată în Cipru pe 6 septembrie 2011, care l-a avut ca director pe Thomas Moser. În 2018, acțiunile offshore-ului cipriot au fost preluate de o companie înregistrată în Austria – „Febania GmbH” a cărei beneficiar este tot Thomas Moser. Rezultă că BERD a ajuns proprietara Portului Giurgiulești în urma unei tranzacții semnate cu firma austriacă a lui Moser „Febania GmbH”.
Actele consultate de echipa Cutiei Negre arată că la momentul procurării Portului de către BERD, activele SRL-ului „Danube Logistics”, adică portul, erau puse sub sechestru în cadrul unui proces de judecată dintre fostul proprietar al Portului, compania BEMOL, și Moser. Procesul de judecată durează deja de mai mulți ani, iar în februarie 2021, executorul judecătoresc Roman Talmaci a instituit și administrare silită la „Danube Logistics”, la cererea companiei „Bemol”.
Repezentanții Danube Logistics afirmă că BERD era deja, înainte de încheierea tranzacție de cumpărare, beneficiarul principal al acțiunilor deținute de Danube Logistics Holding BV în Danube Logistics, în baza unui acord de participațiune. În plus, acesta a fost gajată în favoarea BERD ca garanție pentru finanțarea împrumutului. Cât despre sechestrul aplicat pe acțiunile în cadrul procesului cu BEMOL, cei de la Danube Logistic afirmă că acesta este irațional:
„Acest sechestru a avut ca scop exproprierea ilegală a intereselor deținute de Danube Logistics Holding BV și BERD, iar legalitatea sa este în curs de examinare în instanțele de judecată. În orice caz, acest sechestru controversat este nul la momentul actual, deoarece BERD este singurul proprietar final al Danube Logistics, iar compania nu are nicio obligație față de Bemol”.
Tocmai acest proces de judecată dintre investitorii azeri de la Bemol și Thomas Moser, în care primii solicită returnarea Portului Internațional Giurgiulești de care spun că au fost deposedați, s-ar putea lăsa cu prejudicii de zeci de milioane de euro pentru R. Moldova.
Thomas Moser, obligat să achite prejudicii de 177 milioane lei
Procesul de judecată între „Bemol” și Moser a început încă în 2014, ultimul fiind învinuit de fraudă și management defectuos al companiei. În proces a fost atrasă și Ala Aydov, care a fost 2 ani director administrativ la Bemol și ulterior administratoare la „Danube Logistics” SRL. Cei doi au fost acuzați că au adus prejudicii de 260 de milioane de lei companiei „Bemol Retail”.
La baza procesului de judecată au fost puse mai multe acte de constatare ale Agenției pentru Reglementare în Energetică, care a identificat nereguli grave la „Bemol”, controale ale Serviciului Fiscal și rezultatele unor audite private care la fel au stabilit sustragerea banilor din companie în perioada în care aceasta a fost administrată de Moser. Acesta a fost în trecut angajat al Bemol și numit de investitorii azeri în calitate de administrator al Portului Giurgiulești. Până la acel moment, el a activat timp de 8 ani la BERD.
Portul a ajuns din proprietate de stat în proprietate privată în decembrie 2004, în perioada guvernării comuniste. Atunci, Guvernul R. Moldova a semnat Acordul de Investiții cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești cu trei companii: Azpetrol SRL, redenumită ulterior în „Bemol Retail”, Azertrans SRL, transformată în „Danube Logistics” și Azpetrol Refinery SRL, cu noua denumire „Bemol Refinery”. Toate 3 aparțineau lui Rafiq Aliyev, cetățean al Republicii Azerbaidjan.
În octombrie 2005, Aliyev a fost arestat în Azerbaidjan fiind învinuit de trădare a intereselor țării, iar Guvernul azer i-a confiscat averea. Mai multe instituții internaționale l-au declarat pe Aliyev deținut politic. Pentru a-și proteja averea, în 2006, Aliyev a transmis toate activele pe care le avea în gestiunea unui trust creat în Olanda „Easeur Holding B.V” și a numit 4 administratori. Thomas Moser a fost unul dintre ei și a condus „Bemol Retail” în perioada mai 2006-septembrie 2012, reușind între timp să preia controlul asupra SRL-ului „Danube Logistics”, operatorul portului.
În octombrie 2013, Rafiq Ailyev a fost grațiat de președintele Azerbaidjanului și a revenit în Moldova pentru a gestiona afacerea „Bemol”. Atunci a aflat că Thomas Moser a administrat prost compania în lipsa sa și i-a cerut în instanță achitarea prejudiciilor. În aprilie 2018, Judecătoria Chișinău l-a obligat pe Moser să achite prejudicii de aproape 127 mil lei și alte 51 mil împreună cu Ala Aydov. Au urmat mai multe recursuri în instanțe, iar în februarie curent Curtea Supremă de Justiție a respins toate pretențiile și a lăsat în vigoare decizia prin care Moser a fost obligat să achite prejudicii.
Dosar la CEDO
Thomas Moser neagă toate acuzațiile și s-a adresat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru a-și face dreptate. Acesta acuză că procesele judiciare din R. Moldova au fost viciate. Reporterul Cutiei Negre nu a reușit să ia legătura cu Moser. Prin intermediari ni s-a transmis că acesta nu vrea să ofere comentarii la subiect.
Pentru a încasa datoria de la Moser, executorul judecătoresc a dispus administrarea silită la SRL „Danube Logistics”, al cărei beneficiar final este Thomas Moser, prin tot lanțul de companii din Olanda, Cipru și Austria. Operatorului portului i s-a cerut să nu mai facă plăți către Thomas Moser și să nu distribuie dividente companiei olandeze „Danube Logistics Holding B.V.”, pentru ca banii să fie încasați de „Bemol”.
În procesul de judecată s-a implicat și BERD-ul care are dreptul să primească 65% din veniturile Portului Giurgiulești, în baza unui contract prin care a oferit, în 2013, un împrumut companiei administrate de Moser. Pe 23 martie 2021, la solicitarea BERD, Judecătoria Chișinău a suspendat actul prin care s-a instituit administrare silită la „Danube Logistics” până la finalizarea judecății într-un alt dosar aflat pe rol la Judecătoria Cahul, în care se verifică legalitatea sechestrului aplicat pe capitalul social al „Danube Logistics” SRL.
Anul trecut, directorul „Bemol”, Rafik Aliyev s-a plâns și la Procuratură că Thomas Moser și-a însușit mijloace financiare ale întreprinderii în proporții deosebit de mari. Procurorii au inițiat pe 16 iulie 2020 un dosar penal, dar acesta nu a ajuns deocamdată pe masa judecătorilor.
La solicitarea Cutiei Negre, procurorul Ghenadie Pîrlii a precizat că dosarul a fost pornit pe fapt, iar Thomas Moser nu are calitate de bănuit. Pe parcursul anului, procurorii au realizat mai multe acțiuni de urmărire penală, fiind comandate și câteva expertize, dar nu există deocamdată o claritate pentru a-i înainta învinuirea lui Moser.
Interesele lui Vaja Jhashi în Portul Giurgiulești
Interesele pentru Portul International Giurgiulesti sunt însă și mai mari. Cel mai important agent economic care își desfășoară activitatea în port este grupul de companii „Transoil”, condus de cunoscutul Vaja Jhashi.
Colaborarea dintre companiile din grupul „Transoil” al lui Vaja Jhashi și Portul International Giurgiulești a început practic imediat după ce portul a ajuns în proprietate privată. Datele de la Cadastru arată că primele contracte de locațiune a unor suprafețe de pe teritoriul portului au fost semnate cu companiile lui Vaja Jhashi încă în noiembrie 2006 și de atunci au fost prelungite practic anual. Ultimele contracte de prelungire care au fost semnate cu firmele din grupul Transoil au o durată mult mai mare de timp. Spre exemplu, un contract semnat cu Danube Oil Company, prevede transmiterea în subarendă a unor spații de pe teritoriul portului până în 2064. Iar în cazul unei alte companii care se ocupă de exportul de cereale prin Portul Giurgiulești, PHOENIX COMMODITIES, contractul de subarendă a 6 ari de pământ de pe teritoriul portului va expira tocmai în 2104.
Astăzi, din cele 79 de clădiri și construcții de pe teritoriul Portului International Giurgiulesti, 44, adică mai mult de jumătate, aparțin și sunt administrate de firmele lui Vaja Jhashi. Cele mai multe sunt înregistrate pe companiile ”Trans Cargo Terminal” și „Trans Buck Logistics”.
Companiile din grupul Transoil administrează și două terminale de produse cerealiere în port. Primul, deschis în 2009, iar al doilea în 2016. Grație acestor porți de ieșire din țară, companiile lui Vaja Jhashi au reușit să devină cel mai important exportator de cereale din Moldova, iar potrivit unor experți din domeniul agricol, chiar monopoliste. Capacitatea actuală de încărcare și export a grânelor prin cele două terminale de la Giurgiulești, administrate de firmele din grupul Transoil este de 1,6 milioane tone pe an, cam cât toată cantitatea de cereale produse în 2020 în R. Moldova, potrivit datelor Biroului National de Statistică.
În aprilie curent, companiile grupului Transoil s-au aflat în centrul unui scandal legat de exportul grâului din rezerva de stat, prin intermediul terminalelor de la Giurgiulești. Atunci, reprezentanții Trans-Oil au declarat presei că în activitatea sa, compania se ghidează de legislația Republicii Moldova, pe care nu o încalcă niciodată.
Exportul grâului din rezerva de stat nu a putut fi stopat, în pofida îngrijorărilor exprimate de SIS, recomandărilor Consiliului Suprem de Securitate și a criticilor opoziției.
450 milioane dolari, împrumutate de la o firmă offshore
La fel ca și Danube Logistics, firma lui Moser care administra Portul Giurgiulești, și Trans-Oil a primit mai multe împrumuturi de la BERD pentru dezvoltare. În 2019, banca a contribuit cu 40 de milioane de dolari la un împrumut de 150 de milioane oferit de șase bănci străine grupului . În 2013 i-a mai împrumutat , iar în 2014 – încă 23 de milioane. Acești bani, în mare parte au fost folosiți pentru construcția celui de-al doilea terminal de grâne de la Giurgiulești. Suma totală a împrumuturilor oferite de BERD firmelor lui Vaja depășește o sută de milioane de dolari. Într-un comunicat de presă de pe siteul BERD, instituția notează că prin finanțarea companiilor din grupul Trans-Oil contribuie la dezvoltarea agriculturii și economiei .
În prezent, cele mai multe dintre activele firmelor lui Vaja Jhashi de pe teritoriul Portului Giurgiulesti sunt gajate contra unui împrumut de 450 de milioane de dolari, luat de la o companie off-shore, INTERTRUST TRUSTEES LIMITED. Împrumuturile au fost oferite în aprilie, mai 2021, chiar în preajma cumpărării portului de către BERD.
Trebuia Guvernul să aprobe tranzacția BERD?
În Acordul de Investiții cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești, semnat în 2004, este stipulat că orice transfer sau cesiune de drepturi a investitorilor pot fi realizate în favoarea altei persoane doar cu aprobarea prealabilă, în scris, a Guvernului. Dacă autoritatea nu se pronunță în decurs de 30 de zile după ce a primit notificarea investitorului, atunci transferul se consideră aprobat. Acest termen expiră chiar astăzi.
Cutia Neagră a solicitat informații suplimentare de la Ministerul Economiei, dacă a fost notificat prealabil despre tranzacția BERD, dacă a aprobat-o sau nu și dacă a analizat riscurile pentru stat, dar instituția a refuzat să ne ofere răspunsuri. Am fost direcționați la comunicatul de presă emis pe 9 iunie.
„Potrivit informației prezentate de către BERD, începând cu 7 mai 2021, instituția financiară a devenit unicul beneficiar final al „Danube Logistics” SRL, operatorul Portului Internaţional Liber „Giurgiulești”, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara RM. În context, MEI menționează că în raporturile juridice dintre Guvernul RM și investitorul general „Danube Logistics” SRL nu au intervenit careva modificări ce lezează drepturile de proprietate ale statului asupra Portului și terenului de amplasare”, se spune în comunicatul Ministerului Economiei.
Reprezentanții „Danube Logistics” afirmă la rândul lor, într-un răspuns oferit Cutiei Negre, că nu aveau nevoie de acordul Guvernului, deoarece compania nu a cesionat nimănui drepturile: „Acordul de Investiții cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești nu prevede obligația Danube Logistics SRL de a înștiința Guvernul sau de a-i cere acordul înainte de modificarea structurii de proprietate a grupului de societăți Danube Logistics. Art. 13 din Acordul de Investiții prevede obligația societății Danube Logistics de a solicita acordul Guvernului în cazul în care intenționează să cesioneze oricare dintre drepturile sau obligațiile sale către o altă parte. În legătură cu achiziționarea de către BERD a grupului de societăți, Danube Logistics SRL nu a cesionat unei alte părți niciun drept sau obligație din Acordul de Investiții”.
Premierul interimar Aureliu Ciocoi consideră însă că tranzacția ar trebui acceptată, chiar dacă există un litigiu ce vizează portul Giurgiulești, deoarece BERD este un investitor de încredere.
AURELIU CIOCOI, premier interimar: „Noi trebuie să fim recunoscători BERD-ului pentru preluarea activelor Portului Internațional Giurgiulești pentru că altfel riscam să intrăm într-un litigiu internațional în care R. Moldova trebuia să achite dacă nu zeci, probabil sute de milioane de lei și acum sper că noi am evitat acest litigiu. – Dar Guvernul are atribuții aici. Guvernul este cel care trebuie să-și dea avizul dacă acceptă sau nu această tranzacție. 30 de zile are la dispoziție. – Dacă mă întrebați pe mine, prin mine nu a trecut niciun accept de genul ăsta. Dacă și a existat un accept probabil a fost cât timp a fost un Guvern cu deplinătatea mandatului. -Dar dvs credeți că trebuie dat acceptul pentru această tranzacție sau trebuie să se soluționeze în instanță? – După mine, cred că da, pentru că BERD niciodată nu face mișmașuri pe la spate. Este o instituție foarte responsabilă care întotdeauna lucrează cu cărțile pe masă. …Portul Giurgiulești nu-l poate lua nimeni sub braț și să fugă cu el în altă țară el rămâne al R. Moldova. – Eu mă întreb. Dacă era BERD, dar un alt agent economic implicat? – Dacă ar fi fost altcineva decît BERD-ul, cred că ar exista anumite riscuri”.
ARIANA DERMENJI, director Relații Externe „Bemol”: „Declarațiile premierului ne sunt cunoscute, dar bazându-ne pe deducțiile pe care le-a făcut, apar multe întrebări. Prim-ministrul trebuie să lucreze în interesul statului și să se ghideze de lege, dar nu de preferințele personale. Probabil, el nu cunoștea până la sfârșit toate obligațiile statului. – În cazul în care Guvernul acceptă această tranzacție și dă acordul, ce urmează să întreprindă compania pe care o reprezentați? Veți merge în instanța internațională, în arbitraj, sau care vor fi pașii? – Să nu mergem prea departe. Sperăm că Guvernul nu va ieși din cadrul legal și își va îndeplini obligațiile. Noi nu am vrea să ajungem în situația în care să cerem despăgubiri de la stat. Nu vrem ca numele nostru să fie asociat într-un astfel de context”.
Potrivit Danube Logistics, investitiile grupului de companii azere în port au fost de fapt de 24 de milioane de dolari, iar unul dintre angajamentele de bază ale investitorului inițial a fost de a construi o rafinărie de petrol de mare capacitate, lucru care nu a fost făcut.
Săptămâna trecută, Platforma Demnitate și Adevăr a organizat un protest în fața Guvernului, acuzând Agenția Proprietății Publice de ilegalitățile admise în procesele de privatizare a mai multor bunuri ale statului și de implicare în cazul vânzării Portului Giurgiulești către BERD.
IGOR MUNTEANU, deputat Platforma DA: „Agenția Proprietății Publice nu face altceva decât să multiplice scandalurile. Un scandal imens este în acest moment cu Portul Giurgiulești. Acest port, care ne-a costat sute de milioane de lei și euro, a fost vândut sătpămâna trecută cu 1000 de dolari printr-un offshore din Cipru. Unde se uită Agenția Proprietății Publice? Se uită doar la conturile personale”.
Reprezentanții BERD, nu au oferit un răspuns la întrebările reporterului Cutia Neagră, până la realizarea acestei investigații. Răspunsurile pe care le vom primi ulterior, vor fi publicate pe pagina tv8.md.
