18 ianuarie 2022, ora 09:59

Și ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco consideră oportune modificările propuse la Legea cu privire la avocatură. În prezent, legea prevede că avocatul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul prealabil al Consiliului Uniuni Avocaților, cu excepția infracțiunii flagrante. 

Amendamentul, însă, presupune faptul că pentru reținerea, aducerea silită, arestarea sau percheziționarea avocatului, în cazul comiterii unor infracțiuni, nu va mai fi necesar acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova.

„Din punctul meu de vedere, nu este oportun ca imunitatea absolută să fie păstrată. Inclusiv prin raportare la principiul constituțional de egalitate în fața legii (art. 16 alin. (2) din Constituție), așa cum acesta a fost interpretat în jurisprudența Curții Constituționale (de exemplu, în Hotărârea nr. 43 din 27 iulie 1999). În același timp, de vreme ce o astfel de normă a fost deja introdusă, nu cred că e bine nici să se renunțe la ea în totalitate. Prin urmare, cred că formula de compromis ar fi păstrarea imunității, însă ea să nu se aplice în cazul bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunilor de corupție și a celor flagrante. De ce imunitatea nu trebuie să se aplice pentru infracțiunile de corupție? Probabil e clar pentru toți și nu e nevoie de detalieri suplimentare”, a comentat Sergiu Litvinenco într-o postare pe Facebook.

În prezent,  în Republica Moldova,  de o astfel de imunitate beneficiază deputații. 

„Dar, precum se știe, Parlamentul a inițiat modificarea normei respective – proiectul de lege nr. 319 din 2 noiembrie 2021. Acesta a obținut avizul Curții Constituționale (Avizul nr. 2 din 26 octombrie 2021) și urmează a fi supusă votului în timpul apropiat – începând cu luna mai a acestui an. Nici judecătorii și nici procurorii nu beneficiază de astfel de privilegii”, a punctat Sergiu Litvinenco.

„Sigur că putem mult să filozofăm cu privire la rolul instituției imunității într-o tranziție cum este Republica Moldova. Sunt multe argumente pro, sunt multe argumente contra. Dar nu este cazul acum”, a adăugat ministrul Justiției.

Avocații au anunțat grevă japoneză pentru zilele de 18 și 19 ianuarie și amenință cu una generală în perioada 20 - 24 ianuarie. Aceștia cer Parlamentului să retragă amendamentul propus de către deputata PAS, Olesea Stamate, la proiectul de lege cu privire la avocatură, care prevede excluderea imunității lor.

26 noiembrie 2024, ora 23:33

Republica Moldova ar putea începe discuțiile de aderare la UE, pe subiectele justiție, securitate, achiziții publice, statistici și control financiar, în primăvară. Până atunci Comisia Europeană trebuie să prezinte un raport referitor la screeningul legislației, care s-a finalizat recent. Cu toate că ne mișcăm mai repede decât se aștepta, Maia Sandu și mai mulți experți atenționează că parcursul european al țării noastre nu este ireversibil, iar instituțiile statului trebuie să depună mai mult efort pentru a informa cetățenii în acest sens. Opiniile au fost exprimate în cadrul celui de-al zecelea forum privind aderarea europeană a Republicii Moldova. 

Potrivit autorităților, Comisia Europeană trebuie să prezinte un raport după ce țara noastră a încheiat recent screeningul la cele cinci capitole care fac parte din compartimentul valori fundamentale. Acestea se referă la justiție, securitate, achiziții publice, statistici și control financiar. Printre priorități sunt justiția, dezvoltarea economiei și securității, afirmă șefa statului care a îndemnat toată societatea civilă să se implice activ în procesul de integrare europeană.

„ Suntem într-o cursă cronometru, fereastra de oportunitate se poate închide la un moment, iar interferențele externe cresc constant. Dorința Kremlinului de a transforma Moldova într-o zonă gri sau o gubernie este puternică, Dacă nu acționăm acum, peste zece ani ne vom regăsi tot aici, discutând despre integrarea europeană”, a spus președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Experții prezenți la forum, susțin că societatea este divizată, fapt demonstrat de rezultatele de la referendum și alegeri prezidențiale. 

„ Ultimele evenimente cu alegerile, inclusiv din România din acest weekend arată că dacă noi o să ne relaxăm, dacă o să considerăm că noi avem dreptate și nu ar trebui să avem o preocupare de a implementa sau de a convinge cetățenii, atunci lucrurile nu se vor întâmpla, suntem în fața unor turbulențe extraordinare”, fost premier al Republicii Moldova, Ion Sturza.

Ambasadorul Uniunii Europene, Janis Mazeiks susține că cetățenii Republicii Moldova au nevoie de o mai mare claritate în ceea ce privește cursul ireversibil al aderării la UE.

„ Nu este doar despre ce este scris în Constituție, trebuie să fie fapte concrete și determinare ca negocierile să fie făcute rapid. Asta este o întrebare la care trebuie să răspundă toate forțele politice și să explice ce exact au în vedere când spun că susțin aderare la UE”, a zis ambasadorul Uniunii Europene, Janis Mazeiks.

Președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, Siegfried Mureșan, susține că, Uniunea Europeană califică rezultatele alegerilor ca pe o victorie împotriva atacurilor Federației Ruse și va depune și mai multe eforturi pentru a păstra Moldova pe calea europeană.

„ Da, a fost dificil, da rezultatul a fost strâns, dar să nu uităm, obiectivul Federației Ruse a fost ca acest referendum să eșueze, dar el a reușit. Federația Rusă nu și-a atins obiectivul, a eșuat și acum dorește ca noi acum să punem sub semnul întrebării rezultatul remarcabil al cetățenilor RM de a se exprima cu majoritate pentru integrarea în UE și nu trebuie să punem această victorie sub semnul întrebării”, a spus deputatul Parlamentului European, Siegfried Mureșan. 

„ Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova au făcut ce nu au putut să facă partidele politice. Să asigure o voce clară cu privire la viziunea noastră de țară și cred că Constituția noastră care acum este revizuită și are această prevedere foarte clară devine un instrument puternic în mâna cetățenilor”, a zis director IPRE, Iulian Groza. 

Experții consideră că cea mai importantă sarcină a autorităților este să comunice mai mult și mai eficient cu cetățenii.

„ Probabil trebuie să mergem de la poartă la poartă mai des, să discutăm cu fiecare cetățean și să explicăm ce înseamnă UE, ce înseamnă participare, ce facem la nivel local și central. E nevoie de efort, vreau să vă zic că fără implicarea tuturor nu se va reuși, nu există atâta capacitate la funcționari”, a spus secretar de stat, Cancelaria de Stat, Ana Calinici.

Amintim că, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Oficial negocierile de aderare au început în luna iunie 2024 cu screeningul legislației. În total, țara noastră va trebui să îmbunătățească legislația la 35 de capitole. Țara noastră urmează să primească din partea UE 1,8 miliarde de euro în următorii trei ani pentru implementarea planului de creștere economică.