02 ianuarie 2022, ora 08:33

Anul ce s-a scurs a fost provocator nu doar pentru sistemul de sănătate, ci și pentru lumea politicului. 2021 va rămâne în istoria modernă a Republicii Moldova ca fiind anul în care, după o lungă perioadă de timp, majoritatea parlamentară este formată dintr-un singur partid. În urma alegerilor anticipate, formațiunea PAS a obținut 63 de mandate, fapt ce i-a asigurat puterea deplină în stat. Victoria istorică, așa cum o califică unii analiști, a fost precedată însă de o criză politică, după ce chiar în preajma trecerii dintre ani, Ion Chicu și-a dat demisia, refuzând să asigure interimatul funcției de premier. Plecarea sa a deschis calea spre alegeri parlamentare anticipate.

„Nu este ceva ieșit din comun.”

Ultima zi de activitate a guvernului Chicu a fost 31 decembrie, 2020, după ce, o săptămână mai devreme, premierul și-a dat demisia. Ion Chicu a refuzat să asigure interimatul funcției. Nu a plecat singur. Tot atunci, au demisionat miniștrii Finanțelor, Economiei și Sănătății. Fotoliul de premier nu a rămas gol nici măcar o zi. Tot pe 31 decembrie, Aureliu Ciocoi a devenit, prin decret prezidențial, premier interimar.

„Sper să fie o perioadă scurtă pentru că Republica Moldova are nevoie de un guvern cu mandat deplin.”

Guvern cu mandat deplin a fost instaurat în Republica Moldova abia la sfârșitul lunii iulie, după alegerile parlamentare anticipate. Însă, până la declanșarea scrutinului au fost o mulțime de evenimente politice, încă multă lume le-a pierdut firul.

„Pe oamenii simpli, acum îi interesează trei subiecte: care-i situația în țară, ce facem cu guvernul și mergem la anticipate sau nu?”

Următorul pas spre anticipate a fost făcut pe 27 ianuarie, când președinta a venit cu prima propunere pentru funcția de prim-ministru - Natalia Gavrilița.

„I-am dat sarcina dnei Gavrilița sa facă echipa si sa pregătească un program de guvernare.”

Pe 11 februarie, la două săptămâni de la acel anunț, Parlamentul nu i-a acordat vot de încredere. În aceeași zi, a fost constituită o majoritate parlamentară care a propus-o pe Mariana Durleșteanu la funcția de prim-ministru și au avut loc consultări cu toate fracțiunile parlamentare.

„Trebuie să înaintați candidatul la funcția de premier - Mariana Durleșteanu.”

Nu a fost să fie. Șefa statului a desemnat-o repetat pe Natalia Gavrilița, tot fără succes. La mijlocul lunii martie, Mariana Durleșteanu își retrage candidatura, iar președinta îl înaintează deja pe Igor Grosu. Dar, noua majoritatea parlamentară constituită l-a propus pe Vladimir Golovatiuc. După eșuarea votării guvernului Grosu și după noi consultări cu fracțiunile, Maia Sandu cere Curții Constituționale să constate circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului.

„Consider că sunt întrunite circumstanțele legale pentru dizolvarea Parlamentului.”

La mijlocul lunii aprilie, Curtea Constituțională constată că Parlamentul poate fi dizolvat.

„Curtea a constatat întrunirea circumstanțelor constituționale care justifică dizolvarea Parlamentului.”

Astfel, având undă verde de la Curtea Constituțională, Maia Sandu dizolvă legislativul și declară alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie. După desfășuararea scrutinului, puterea ajunge în mâinile partidului PAS, care a obținut peste 52,5 la sută din voturi. În Parlament, ajunge și blocul Comuniștilor și Socialiștilor, dar și partidul Șor.

Noua conjunctură politică a făcut ca mai mulți politicieni și afaceriști, cu dosarele penale, să fugă din țară. Printre ei este Gheorghe Cavcaliuc, Veaceslav Platon, Vladimir Andronachi sau Constantin Botnari. Alții și-au dat demisia, după eșecul înregistrat la alegeri.

„Eu nu mă țin de nicio funcție, am mers tot timpul cu capul sus.”

La sfârșitul lunii iulie, Natalia Gavrilița a devenit premierul Republicii Moldova, după ce cabinetul de miniștri a fost votat de majoritatea parlamentară, constituită din deputații PAS.

„Dragi colegi, este prima ședință. Sper să fie de bun augur.”

Învestirea noului Guvern a pus capăt guvernului interimar condus de Aureliu Ciocoi. Diplomatul însă nu a rămas fără funcție. Recent, a fost numit ambasador în Germania. La o sută de zile, din Guvern a plecat vicepremierul pentru Reintegrare, funcția fiind și acum vacantă. Vacantă a rămas funcția de Avocat al Poporului, după demisia Nataliei Moloșag, dar și directorul Centrului Anticorupție, după ce a fost dat afară Ruslan Flocea. Mai multe instituții importante au conduceri noi. Este vorba de agențiile de stat, Compania Teleradio Moldova și Consiliul Audiovizualului. Procuratura Generală este condusă de un interimar, din cauza că Alexandr Stoianolgo a fost reținut și cercetat penal, la fel și adjuncții săi. Și în Parlament au avut loc schimbări. Igor Dodon a renunțat la mandat, dar și la funcția de lider al socialiștilor. Pe final de an, fostul său coleg de partid, Ion Ceban, a anunțat că lansează o mișcare politică.

23 septembrie 2023, ora 22:00

Scandalul brățărilor electronice de monitorizare încă nu s-a stins. Andrei Iavorschi, cel care era directorul Inspectoratului Național de Probațiune în perioada în care au fost procurate echipamentele de supraveghere, explică de ce a câștigat același agent economic la toate cele cinci licitații. Potrivit lui, oferta făcută de compania Infoexpres a fost cea mai avantajoasă atât din punct de vedere financiar, cât și al securității. 

Calculele lui Iavorschi arată că pentru întreținerea unei brățări electronice, Inspectoratul Național de Probațiune cheltuie în jur de 40 de bani per zi, de zeci de ori mai puțin decât ar fi fost în cazul altor oferte. Iar despre sesizarea Ministerului Justiției privind posibila trucare a licitațiilor, spune că procuratura s-a expus anterior. 

„Unde este marea și marea eroare? În primul rând, Consiliul Europei și alte structuri cu care colaborează INP niciodată nu au elaborat nici caiete de sarcini, nici condiții tehnice, mai ales obligatorii”. 

Reacția lui Andrei Iavorschi, cel care se afla la conducerea Inspectoratului Național de Probațiune în perioada celor cinci licitații, vine după o analiză critică, efectuată de Agenția de Guvernare Eficientă și Responsabilă. În raportul publicat la începutul lunii septembrie, se menționa că pentru a moderniza sistemul de monitorizare electronică, inspectoratul a beneficiat de asistența unor experți internaționali. În comun cu specialiștii locali, au participat la elaborarea specificațiilor tehnice, astfel încât să corespundă standardelor internaționale. Însă, au constatat monitorii, când s-a ajuns la demararea procedurilor de achiziție, o bună parte dintre aceste specificații au dispărut. 

„Au fost excluse documente ce atestă conformitatea acestor dispozitive. Am fost mirați inițial apoi am ajuns la unele suspiciuni că a fost făcut pentru a favoriza un anumit agent economic”, a spus monitorul AGER, Olga Diaconu.

Pe de altă parte, Andrei Iavorschi afirmă că grupul de lucru a luat în calcul opinia experților internaționali, dar cu anumite excepții. 

„În 2018, când a fost elaborat caietul de sarcini și transmis, au fost importate din studiile respective, unele din condițiile tehnice, ca și recomandare, evident”. 

Unele recomandări, formulate de experții străini, au fost excluse pentru că nu erau în concordanță cu legislația națională, dar și pentru că depășeau bugetul de care dispunea inspectoratul pentru a procura și moderniza sistemul de monitorizare.

„Studiul este bazat pe practica europeană. Hostingul poate fi în orice altă parte, pe când la noi nu se prea permite. Și de aceea, studiul este bazat pe locațiunea serviciilor. Și când am luat ca și bază tehnică, adică ne-am inspirat din acest studiu, partea financiară nu doar că nu era rentabilă, ci era net peste sursele bugetare disponibile la acel moment, dar și la acest moment. Dacă să raportăm la cei circa 5700 de subiecți care au fost monitorizați în această perioadă, cheltuielile ar constitui 0, 47 de bani per zi. Dacă să ne raportăm la studiul cu recomandări atunci cheltuielile ar constitui 3,2 euro per zi”. 

Toate cele cinci achiziții de procurare a echipamentelor de monitorizare au fost câștigate de unul și același agent economic - Infoexpres. În perioada anilor 2019 - 2021, compania a încheiat contracte cu INP, cu o valoare aproximativă de 4,5 milioane de lei. 

„- Dumneavoastră știați ceva despre compania Infoexpres până să câștige licitația? - Nu. - Nicio relație? - Nu. Am cunoscut despre ea atunci când am făcut studiile de necesar în 2018, pentru a cunoaște ce este pe piață. - Mai exista ceva similar pe piață în acea perioadă? - Nu am identificat, importatori - da. Erau. Noi le-am dat și sarcina la importatori. Problema lor era că ei aduceau în acea perioadă doar monoblocuri, cu sarcină limitată”. 

Dispozitivele achiziționate de la compania Infoexpres diferă, cel puțin la aspectul fizic, de brățările autorizate în Uniunea Europeană, care seamănă mai degrabă cu niște ceasuri, doar că fixate la picior. Curios este faptul că inspectoratul a cerut, în caietul de sarcini, ca dispozitivele să nu acopere mai mult de 50 la sută din suprafața pielii. Această condiție, spun monitorii de la Ager, nu se regăsea în specificațiile tehnice inițiale și a fost introdusă pentru a favoriza Infoexpres. Și asta pentru că brățările propuse de această companie aveau benzi mult mai subțiri. 

„Studiile anilor precedenți despre brățările de cauciuc, monobloc, ceea ce vedem noi în filme, ele au 2 probleme. De igienă: a purtat unul 3 luni de zile brățara, devin transmițătoare etc. Dacă erau acele tipuri, atunci chiar era să avem reclamații și nu doar de la politicieni. Asta ce ține de suprafața de acoperire. Se adaugă și cheltuielile de schimbare a brățărilor. La o brațară calitativă este de la 15, 20 de euro. Astea deja sunt cheltuieli ascunse. Erai obligat să ai în stoc și cureaua. De fapt, suntem mulțumiți de tipul trakerelor care sunt astăzi la moment. Că ele nu sunt friendly, casual sau nu au cristale ori nu sunt roz, asta da. Nu putem oferi așa ceva. Sunt cum sunt, mă refer la aspectul fizic. Dar la siguranță nu le putem reproșa ceva”. 

Analiza făcută de Ager a fost expediată Ministerului Justiției, care, la rândul său, a sesizat Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție, pentru a analiza legalitatea desfășurării celor cinci licitații. În replică, Andrei Iavorschi susține că anterior procurorii s-au expus deja pe marginea acestui caz. 

„Sesizările respective au fost depuse și în 2022. Un an și jumate în urmă. Și jumate de an în urmă. Și ele au fost deja clasate. Legislația națională spune clar: tu nu poți ancheta de două ori același aspect, chiar dacă apar circumstanțe noi, chiar dacă o anumită persoană, nu dau nume, vrea asta. Scopul - pot doar să-l intuiesc. Interese financiare ale unui persoane sau ale unui grup de persoane. Pentru că în discuțiile pe care le-am avut, inclusiv cu persoane implicate în acest proces, am înțeles că interesul există și că se dorește anume „locațiunea”. Vă explic de ce. Din locațiune este mai ușor să faci cotă parte cu persoana care ți-a făcut lobby. E mai ușor cu „otkatul” din locațiune”.

Anterior, și conducerea companiei Infoexpres a negat că achizițiile nu au fost aranjate și că Infoexpres nu a fost privilegiată în tot acest proces. În perioada 2019- 2021, la balanța Inspectoratului Național de Probațiune se aflau circa 900 de dispozitive de monitorizare electronică. Dintre acestea, peste 160 au fost distruse de persoanele care le purtau. În stoc, gata oricând să fie aplicate, se află 155 de dispozitive. 

Reporter: Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan