28 martie 2022, ora 09:49

Școlile din Orhei, dar și autoritățile locale și cele raionale intră, de luni, 28 martie, în grevă japoneză. Anunțul a fost făcut pe site-ul Consiliului raional Orhei. A urmat apoi o acțiune de protest în fața clădirii Guvernului, acolo unde au fost prezenți funcționari locali și raionali, profesori, educatori și directori de instituții de învățământ. 

Aceștia se plâng că se confruntă cu probleme mari din cauza lipsei finanțelor, pe care le-au cheltuit deja pentru achitarea facturilor la energia termică. Totodată, autoritățile de la Orhei vorbesc și despre o criză a alimentelor în instituțiile de învățământ, în condițiile în care agenții economici nu ar mai fi în stare să livreze produse din cauza scumpirilor mari. Conducerea raionului a cerut suport din partea Guvernului. 

„Este imposibil să cumperi mâncare pentru copii, rugăm să luați act de cele auzite și spuse de noi azi, pe tru că merge într-iun colaps”, a spus Pavel Verejanu, primarul orașului orhei. 

Angajații din învățământ din acest raion și-au îndemnat colegii din toată țara să le urmeze exemplul și să intre în grevă japoneză, la rândul lor.

„Noi nu e ne încadrăm în bugetele pe care le avem”, a menționat directtoarea unui instituții de învățământ din raionul Orhei. 

Greva japoneză se face prin arborarea unei brasarde la brațul fiecărui salariat, fără a recurge la încetarea de facto a lucrului. Autoritățile de la Orhei susțin că vor renunța greva japoneză abia când le vor fi satisfăcute doleanțele.

La sfârșitul lunii februarie, reprezentanții Consiliului raional Orhei susțineau că toate școlile din raion au rămas fără banii acordați de Guvern pentru întreținere și riscă să intre în incapacitate de plată. În acest sens, a depus un demers oficial, adresat Ministerului Educației și Ministerului Finanțelor, în care cere autorităților ca, până la sfrâșitul acestei luni, să revizuiască bugetele și să aloce fonduri suplimentare.

În documentul elaborat de Direcția Educație a Consiliului Raional Orhei se menționează că instituțiile nu mai au bani pentru a putea activa, în condițiile în care gazul și energia termică s-au scumpit. 

Instituția făcea trimitere la o circulară emisă de Ministerul Educației, prin care școlile sunt atenționate să-și achite facturile până în data de 20 a lunii în curs și atrage atenția că, din cauza deficitului bugetar, acestea riscă să-și sisteze activitatea. 

În context, autoritățile din Orhei au cerut ministerelor de resort să identifice urgent bani suplimentari pentru acoperierea cheltuielilor. 

15 ianuarie 2025, ora 14:15

Astăzi se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu. Cu această ocazie, la bustul său de pe „Aleea Clasicilor” au fost depuse flori și organizate recitaluri de poezii. Eminescu ne-a învățat să ne iubim neamul și să nu uităm rădăcinile, ne-au spus mai mulți oameni veniți să-l omagieze pe „Luceafărul poeziei românești”.

Eminescu a fost „puterea de unificare a întregului neam”, spune profesorul Ion Teleman, prezent la bustul poetului. Acesta i-a dedicat lui Eminescu un catren: „El n-adună bun cu bun,/ Fiii neamului străbun/ Cu al lui vers plin de povață, Neamul să-ntregim ne-nvață”.

„Suntem români și punctum” este „cel mai profund și cel mai înălțător vers al lui Mihai Eminescu” pentru un bărbat venit să-l omagieze. În acest vers încape toată opera poetului, crede acesta.

O fostă profesoară din raionul Orhei, Valentina Romanciuc, ne-a recitat un vers din opera sa preferată a lui Eminescu: „Cum nu vii tu, Țepeș Doamne,/ Ca punând mâna pe ei,/ Să-i împarți în două cete/ În smintiți și în mișei”.

Femeia a menționat că „lirica lui de dragoste, lirica lui protestatoare a fost importantă pentru societatea în care a trăit el, și cred că este actuală și pentru societatea în care noi viețuim”: 

„Ne-a deschis porțile în cultura neamului nostru și românesc. El ne-a deschis porțile ca noi să știm, să fim, să iubim: țara, să iubim limba, să iubim neamul”, spune pensionarul Nicolae, care a recitat și o poezie.

Mihai Eminescu amintește prin versurile lui să nu ne uităm rădăcinile, a spus Bogdan Voevuțki.

„Eminescu ne unește, în aceste momente, la Academia de Științe a Moldovei și Academia Română. Ne-am adunat, astăzi pentru a omagia figura emblematică a culturii noastre naționale, pe Mihai Eminescu, poetul, gânditorul și simbolul identității românești. Cu prilejul aniversării a 175 de ani de la nașterea sa, aducem un omagiu nu doar unui mare scriitor, ci și unui spirit care continuă să lumineze conștiința națională pe ambele maluri ale Prutului. La mulți ani culturii românești, la mulți ani spiritului eminescian!”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Și pentru că odată cu ziua nașterii marelui poet, Mihai Eminescu, marcăm și Ziua Culturii, ministrul a adresat mesaj pentru toți oamenii de cultură:

„Ne închinăm în fața celor care, prin talentul, dăruirea și munca lor, duc mai departe moștenirea culturală a poporului nostru. Este ziua în care celebrăm nu doar valorile artistice, literare și intelectuale care ne definesc ca națiune, ci și oamenii care le creează, le păstrează și le promovează.

Vă mulțumesc, dragi oameni de cultură, pentru misiunea nobilă pe care o îndepliniți cu pasiune și profesionalism. Prin arta, literatura, muzica, teatrul, cinematografia și toate celelalte forme de expresie creativă, oferiți inspirație, sens și frumusețe vieții noastre. Munca dumneavoastră este esențială nu doar pentru a păstra vie tradiția, ci și pentru a modela viitorul nostru cultural”.