28 martie 2022, ora 09:49

Școlile din Orhei, dar și autoritățile locale și cele raionale intră, de luni, 28 martie, în grevă japoneză. Anunțul a fost făcut pe site-ul Consiliului raional Orhei. A urmat apoi o acțiune de protest în fața clădirii Guvernului, acolo unde au fost prezenți funcționari locali și raionali, profesori, educatori și directori de instituții de învățământ. 

Aceștia se plâng că se confruntă cu probleme mari din cauza lipsei finanțelor, pe care le-au cheltuit deja pentru achitarea facturilor la energia termică. Totodată, autoritățile de la Orhei vorbesc și despre o criză a alimentelor în instituțiile de învățământ, în condițiile în care agenții economici nu ar mai fi în stare să livreze produse din cauza scumpirilor mari. Conducerea raionului a cerut suport din partea Guvernului. 

„Este imposibil să cumperi mâncare pentru copii, rugăm să luați act de cele auzite și spuse de noi azi, pe tru că merge într-iun colaps”, a spus Pavel Verejanu, primarul orașului orhei. 

Angajații din învățământ din acest raion și-au îndemnat colegii din toată țara să le urmeze exemplul și să intre în grevă japoneză, la rândul lor.

„Noi nu e ne încadrăm în bugetele pe care le avem”, a menționat directtoarea unui instituții de învățământ din raionul Orhei. 

Greva japoneză se face prin arborarea unei brasarde la brațul fiecărui salariat, fără a recurge la încetarea de facto a lucrului. Autoritățile de la Orhei susțin că vor renunța greva japoneză abia când le vor fi satisfăcute doleanțele.

La sfârșitul lunii februarie, reprezentanții Consiliului raional Orhei susțineau că toate școlile din raion au rămas fără banii acordați de Guvern pentru întreținere și riscă să intre în incapacitate de plată. În acest sens, a depus un demers oficial, adresat Ministerului Educației și Ministerului Finanțelor, în care cere autorităților ca, până la sfrâșitul acestei luni, să revizuiască bugetele și să aloce fonduri suplimentare.

În documentul elaborat de Direcția Educație a Consiliului Raional Orhei se menționează că instituțiile nu mai au bani pentru a putea activa, în condițiile în care gazul și energia termică s-au scumpit. 

Instituția făcea trimitere la o circulară emisă de Ministerul Educației, prin care școlile sunt atenționate să-și achite facturile până în data de 20 a lunii în curs și atrage atenția că, din cauza deficitului bugetar, acestea riscă să-și sisteze activitatea. 

În context, autoritățile din Orhei au cerut ministerelor de resort să identifice urgent bani suplimentari pentru acoperierea cheltuielilor. 

24 noiembrie 2024, ora 22:10

Deși Procuraturii Anticorupție (PA) i-au fost oferite toate pârghiile necesare pentru a da rezultate, efectul nu este la măsura așteptărilor, consideră ministra Justiției. Invitată la „Cutia Neagră PLUS”, Veronica Mihailov-Moraru a sugerat că PA nu și-a prioritizat corect activitatea și a subliniat că așteptarea principală a societății este să vadă rezultate concrete în combaterea corupției mari.

„Cred că din partea PA, unii din ei sau mă refer la conducere, probabil nu a fost o focusare pe priorități pentru a avea foarte clare obiectivele că pe anumite dosare trebuie neapărat să depunem maximum efort, fiindcă trebuie să recunoaștem cu regret, în spate, noi am avut și cazuri când atenția PA a fost pe alte segmente, ce ține de vetting sau discuții pe marginea sediului. Acestea nu erau impedimente ca ei să-și facă lucrul. Așteptarea majoră a societății era să avem o claritate, finalitate pe corupția mare, aici e marea așteptare să facă curățenie.

Noi avem PA responsabilă de corupția mare, finanțarea ilegală a partidelor, (...), plus la asta nu putem spune că avem niște sentințe de condamnare, fiindcă asta este pe aceste cazuri de corupție care ar fi creat acel sentiment de răspundere și de dreptate. Pe de o parte, legislația a fost modificată, s-au oferit pârghii și se vede că tot nu a fost eficient.”, a spus Veronica Mihailov-Moraru.

Ministra a mai menționat că, în cadrul Consiliului Suprem de Securitate (CSS), s-a discutat necesitatea unei analize pentru a identifica vulnerabilitățile instituționale:

„S-a pus în discuție și în cadrul CSS necesitatea de a pune în discuții cele întâmplate pentru a înțelege unde au fost vulnerabilitățile. Că e vorba de incapacitatea instituțiilor de a preveni și de a lua măsuri necesare, că e vorba de neglijență, rea credință sau e despre altceva. Nu este o concluzie definitivă. Opiniile pot fi diferite, dar cred că opinia majorității totuși arată că ceva nu funcționează bine. Ne uităm după rezultatele așteptate”.

Ministra Justiției a precizat că PA a beneficiat de sprijin din partea Guvernului și a Parlamentului:

„Procuraturii Anticorupție i-au fost oferite toate pârghiile, poate nu pe deplin cum s-a dorit, dar cel puțin toate pârghiile necesare ca să dea rezultate și, respectiv, să-și îndeplinească atribuțiile.

Guvernul a avut acel angajament de a oferi bugetul separat pentru PA. Bugetul separat a fost acordat la începutul anului curent, dar înțeleg că asta cumva a luat prin surprindere, pentru că nu au fost pregătiți ce ține de gestionarea bugetului. După care, Guvernul și Parlamentul au avut obligația, ca urmare a delimitării competențelor, să ofere personal suplimentar. Împreună cu PA, noi am analizat, am făcut și impact financiar, s-au dat 54 de unități de personal, pentru ca PA să-și poată detașa, a avea personal ce ține de ofițeri de investigație, ofițeri de urmărire penală și a angaja specialiști de care avem nevoie. Lucrul acesta s-a întâmplat în februarie anul trecut. Nu știu din care considerente, ulterior, am înțeles că nu a fost aprobată într-un final structura, organigrama nemijlocit ca procuratura să-și facă angajările. Am înțeles că ulterior a fost legat de faptul că la nivel de Procuratura Generală, odată ce a fost adoptată harta judiciară, se dorea să se meargă la pachet.

Din sursele care le-au dat colegii de la PA, ei au spus că au în jur de 13 ofițeri de urmărire penală și 10 sau 12 ofițeri de investigație. Chiar și cu aceștia, oare nu putem face destule urmăriri penale?”

Întrebată despre o posibilă desființare a Procuraturii Anticorupție, Mihailov-Moraru a respins ideea, declarând că preferă să se concentreze pe îmbunătățirea activității instituției:

„Eu personal, până la moment, nu am luat în calcul o asemenea opțiune, mă concentrez să vedem cum eficientizăm activitatea procuraturii. Este foarte ușor să distrugi, dar este mult mai greu să construiești, fiindcă atunci când construiești, provocările apar mai ales când sunt și interese meschine. Poate este mai bine să avem o altă abordare, mai proactivă, fiindcă noi încă nu avem acea maturitate de a comunica și de a găsi soluții proactive. Trebuie să avem o evaluare temeinică și să vedem soluțiile cele mai puțin intruzive și eficiente pe termen scurt și pe termen lung”.

Ministra a mai menționat că nu a participat la discuții privind o eventuală plecare sau demisie a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin: „Nu cunosc dacă sunt careva planuri în acest sens”.

TV8.md amintește că acum două săptămâni, președinta Maia Sandu a sugerat anumite schimbări la Procuratura Anticorupție, declarând că în activitatea instituției s-a înregistrat un eșec total. În replică, Procuratura Anticorupție a dat vina pe mai multe lipsuri, cum ar fi un sediu corespunzător și deficitul acut de cadre. 

Ulterior, și premierul Dorin Recean a criticat activitatea managementului instituției. Acesta a mai spus că explicațiile Procuraturii Anticorupție cu privire la sediu și lipsa acută de personal nu justifică lipsa rezultatelor. 

Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că instituția a avut tot sprijinul necondiționat atât legislativ, cât și politic pentru a duce la capăt dosarele de corupție, însă eforturile nu au dat rezultatelor așteptate. Grosu sugerează că șefa de la anticorupție, Veronica Dragalin ar trebui demisă, însă decizia îi aparține Consiliului Superior al Procurorilor.