Indiferent de data la care este sărbătorit, Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători creștine pentru că ea celebrează nașterea lui Iisus. Diferența dintre Crăciunul sărbătorit pe data de 25 decembrie și cel pe rit vechi, sărbătorit pe data de 7 ianuarie, se datorează modului în care creștinii folosesc calendare diferite pentru a marca ziua sfântă.
În principiu, sărbătorirea Crăciunului pe rit vechi nu este cu mult mai diferită de sărbătorirea Crăciunului pe rit nou. Totuşi, există câteva tradiţii specifice. Se spune, printre altele, că este bine să se prepare 12 feluri diferite de mâncare, câte unul pentru fiecare apostol al Domnului.
De obicei, de pe masa de Crăciun nu lipsesc compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi. În funcţie de fiecare comunitate în parte, masa de Crăciun este completată cu preparate specifice.
Ce este calendarul iulian
Există informaţii conform cărora calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar încă dinainte de Hristos şi a funcţionat în forma iniţială până în Secolul XVI, când Papa Grigore al XIII-lea a decretat reforma calendarului.
Chiar şi aşa, calendarul iulian, despre care se spunea că ar avea nevoie de adăugarea unui număr mult prea mare de zile pentru a fi pus în acord cu anul astronomic, este folosit încontinuare de mai multe biserici naţionale ortodoxe.
În 1923, la Conferinţa interortodoxă de la Constantinopol, a fost propusă o nouă revizuire a calendarului, astfel obţinându-se forma utilizată în prezent de cele mai multe state ale lumii.
Tradiții și superstiții de Crăciunul pe stil vechi
Ca și în cazul Crăciunului sărbătorit pe 25 decembrie, în multe regiuni, pregătirile pentru Crăciun încep cu postul Crăciunului, care durează 40 de zile și se încheie pe 6 ianuarie. În această perioadă, credincioșii urmează un regim alimentar strict, abținându-se de la carne, lactate și alte produse de origine animală.
Crăciunul pe rit vechi nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și o ocazie de a crea și a păstra noi legături cu comunitatea. În multe sate și orașe, se organizează târguri și festivaluri, unde oamenii pot cumpăra produse tradiționale, mâncăruri specifice și cadouri. În plus, anumite tradiții sunt repsectate și în zilele de sărbătoarea de întreaga comunitate.
Pe 7 ianuarie 2025, atunci când este sărbătorit Crăciunul pe stil vechi, oamenii obișnuiesc să respecte mare parte din tradițiile pe care le respectă și românii care serbează Nașterea Domnului pe 25 decembrie. În plus, în Ajun de Crăciun pe rit vechi, creștinii participă la aprinderea badnjak-ului din curtea bisericii. Tradiția veche spunea că în dimineața de Ajun cel mai vârstnic bărbat din familie merge pe câmp și taie un trunchi de stejar, iar spre seară îi dă foc.
Credința este că arderea unui copac înseamnă arderea păcatelor și înălțarea spre Lumină și cei care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi fac asta în fiecare an, în Ajun de Crăciun, în curtea unei biserici. Este bine ca flăcările să fie cât mai mari și scânteile cât mai multe pentru ca Anul Nou să vină cu bogății.
Cine sărbătorește Crăciunul pe stil vechi
Cu toate că sărbătoarea Nașterii Domnului este celebrată pe stil nou de majoritatea creștinilor ortodocși de pretutindeni, există însă și anumite comunități și zone unde este încă respectată tradiția Crăciunului pe stil vechi. Acest obicei se păstrează în țări precum Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia, Bulgaria și Georgia, acolo unde sărbătoarea reflectă atașamentul față de calendarul iulian și tradițiile religioase străvechi. De asemenea, Patriarhia Ierusalimului și majoritatea mănăstirilor de pe Sfântul Munte Athos, cu excepția Mănăstirii Vatoped, continuă să folosească vechiul calendar iulian, marcând Sărbătorile de iarnă în conformitate cu noul calendar gregorian. Aceste biserici și comunități monahale „pe stil vechi” celebrează Crăciunul, Paștele și celelalte sărbători religioase conform calendarului iulian, păstrând în acest fel o tradiție care datează de secole. În România, Sărbătorile de iarnă conform ritului vechi, inclusiv Crăciunul, sunt prăznuite de mai multe minorităţi etnice, printre care sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii.