06 octombrie 2022, ora 09:51

Diana Isakova, fiica senatorului rus Eduard Isakov, politician pro-Kremlin, a fugit în străinătate, după ce tatăl ei a spus că „nu mai este fiica lui” pentru că aceasta a împărțit pliante anti-război. La sfârșitul lunii august, îngrijorată de siguranța sa, Diana a plecat din Rusia în Georgia. Dezvăluirile au fost făcute în cadrul unui interviu pentru jurnalistă rusă Xenia Sobciak.  

Diana Isakova a împărțit pliante anti-război în Soci, unde locuia de cinci ani. Aceasta a fost reținută, însă a reușit să fugă în Georgia.

„Când tata a aflat că am fost reținută a venit la mine ca să vadă dacă regret sau nu cele făcute... Când a venit, a văzut că nu-mi pare rău, la acel moment eu am reușit să-mi fac un scut pentru convingerile și necesitățile mele, că părerea mea contează în această situație și eu consider acest război lipsit de moralitate. Eu m-am pronunțat împotriva războiului și nu am făcut nimic rău. Este lipsit de moralitate să-mi cer scuze pentru că m-am manifestat împotriva războiului. Totodată, i-am spus că îmi pare rău că trebuie să treacă prin aceste situații, dar nu am putut să procedez în alt mod”, a spus Isakova.

Senatorul i-ar fi spus că are trei zile ca să-și strângă lucrurile și să plece de acasă, deoarece i-a insultat președintele, prin urmare, nu-i mai este fiică. Întrebată dacă menține comunicarea cu familia, Diana a spus că a primit doar niște mesaje de la bunica, după interviul anterior, pentru o redacție rusă.

„Mi-a scris ceva de genul schimbă-ți numele de familie”, a povestit Diana Isakova.

„Cu mama, mai vorbim, dar ea este un om indecis ea ba mă susține, ba nu. Nu îmi este ușor să interacționez cu ea”, a mai spus tânăra.

Anterior Eduard Isakov a ieșit cu declarații despre fiica sa în care afirma că fiica sa ar avea probleme psihice. Diana a relatat că acum, în Georgia, este un soi de incomoditate când zici că ești din Rusia. „Îndată încerc să vorbesc despre atitudinea mea (n.r față de război) ca să nu apară neînțelegeri”.

15 decembrie 2024, ora 14:00

Propaganda rusă continuă să acuze statele europene, inclusiv România, de promovarea fascismului, folosind evenimente locale reinterpretate pentru a susține aceste narațiuni. De la comemorări istorice la declarații oficiale, astfel de mesaje manipulative urmăresc rescrierea percepției publice și alimentarea tensiunilor internaționale. Cazurile au fost analizate în cadrul emisiunii „Alo, TV8”.

„Simpatizanții de extremă dreaptă sub tutela autorităților europene. De ce politicienii din Vest îi apără pe fasciști? Banderizarea Europei. Cum ucrainenii radicali au obținut puterea în Vest. În Europa și-au uitat cu desăvârșire istoria. Și în principiu, cu așa chestii mici totul și începe. De ce Europa renaște nazismul?”, se spune într-un film documentar rus.

„În Europa înflorește fascismul”, „La conducerea Ucrainei se află fasciști”, „În Republica Moldova fascismul devine tot evident”. Aceste acuzații absurde se enumeră prin narațiunile propagandistice favorite ale Federației Ruse, care nu ratează nicio ocazie de a incrimina unui stat promovarea fascismului.

„Astăzi, mai actual ca niciodată, devine imperativ să contracarăm dictatura sub toate formele ei. Noi vedem nu doar un neonazism, noi vedem un nazism direct care acaparează tot mai multe țări din Europa”, a declarat ministrul de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov. 

În lunga listă a țărilor acuzate de Moscova se enumeră și  România. Recent în țara vecină a avut loc un nou scandal legat de comemorarea liderului mișcării legionare Corneliu Zelea Codreanu. Conform presei românești, în data de 30 noiembrie, un grup de 70 de persoane s-au adunat la Tâncăbești să-l comemoreze pe Codreanu cu o slujbă religioasă, cântece legionare și salutul nazist. 

De fapt, legislația României interzice simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi  promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii şi omenirii. Poliția s-a autosesizat pe acest caz și au fost deschise două dosare penale. Și biserica ortodoxă română a demarat o anchetă internă referitor la preotul care a oficializat slujba religioasă. Liderul mișcării legionare a fost comemorat și de europarlamentara Diana Șoșoacă, împreună cu câțiva membri ai partidului de extremă dreapta SOS România.

„În noaptea aceasta, domnule procuror general, vă invit în pădurea de la  Tâncăbești, unde împreună cu mine, să aprindeți o lumânarea în memoria celui mai mare patriot al mișcării de eliberare națională, Corneliu Zelea Codreanu”, a menționat președinta partidului S.O.S. România, Diana Șoșoacă.

În pofida reacțiilor rapide a autorităților de la București, mai multe canale de știri și telegram au preluat imaginile apărute în spațiul public și au promovat narativul că în România se glorifică fascismul. Unele din acestea nici nu au schimbat conținutul textului, iar despre reacția autorităților nimeni nici nu a pomenit. La răspândirea acestei propagande au participat și reprezentanții partidului Renaștere, care au distribuit postarea pe canalele lor de telegram. Un alt caz în care Kremlinul a acuzat România de fascism a avut loc în vară acestui an.

„Glorificarea nazismului continuă în Europa. Un bust al unui colaborator nazist a fost ridicat în România. În acest fel, Bucureștiul a decis să îl comemoreze pe generalul George Manoliu, care a participat la atacul asupra Uniunii Sovietice”, menționa moderatorului unei emisiuni televizate din Belarus. 

O săptămână mai târziu după inaugurarea bustului, purtătoarea de cuvânt a ministerului afacerilor externe al Federației Ruse, Maria Zaharova a venit cu o declarație: „Condamnăm cu fermitate dezvelirea bustului colaboratorului lui Hitler. Acest pas vizează, în esență, glorificarea nazismului și rescrierea istoriei... Presupunem că dezvelirea bustului cu „crucea lui Hitler”, cu câteva zile înainte de aniversarea începutului Marelui Război pentru Apărarea Patriei nu a fost aleasă în mod întâmplător”.

Dezvelirea bustului a avut loc în data de 15 iunie, când comuna Farcașa aniversa 250 de ani de la ridicarea bisericii vechi din sat și nu are nici o legătură cu atacul asupra Uniunii Sovietice. Cât despre generalul Gheorghe Manoliu, băștinaș al județului Neamț, acesta a fost un militar de carieră. S-a remarcat prin vitejie la lupta de la Oituz în 1917 și a participat activ la modernizarea armatei române în perioada interbelică. 

Deși a participat la operațiunile militare împotriva URSS, Maria Zaharova nu amintește faptul că Manoliu a luptat și împotriva Germaniei naziste din august 1944. Acesta nu a deținut funcții politice, doar executa ordinele militare. În documentele „Procesului Comunismului” putem găsi următoarea caracterizare a generalului: „Cunoscut pentru omenia sa (a hrănit copiii şi bătrânii înfometaţi ruşi, la cazanul trupei)”.