Cum se poate apăra Moldova dacă rachetele, precum cea care a explodat la Naslavcea sau cele trei care au pătrus ilegal ceva mai devreme în zona de nord a țării, intră iarăși în spațiul aerian al țării? Probabil, răspunsul este „nicicum”. Deși avem capacitatea de a le intercepta, ne spune fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, nu avem cu ce să le distrugem. Pe de altă parte, tot el a fost cel care în 2016, a permis ca trei din cele patru complexe de rachete antiaeriene să fie vândute unei firme britanice, dar cu administrator ucrainean. De la actualul ministru al Apărării, Anatolie Nosatîi, aflăm că avem un sistem de apărare antiaerian, dar că este învechit și foarte departe de provocările militare actuale. Îl contrazice președinta Maia Sandu, care este și Comandantul Suprem al Forțelor Armate. „Republica Moldova nu are astăzi un sistem de apărare antiaeriană”, a declarat șefa statului, în fața sătenilor din Naslavcea, unde a întreprins o vizită acum două zile.
Trei complexe au fost vândute în 2016
Tranzacția prin care cele trei sisteme de rachetă antiaeriene au fost vândute unei companii britanice, dar administrată de un ucrainean, a fost descrisă, pe îndelete, în publicația Ziarul de Gardă. Jurnalistul care a lucrat la anchetă, Victor Moșneaga, a descris licitația ca fiind una dubioasă și asta pentru că anunțul fusese elaborat în română, deși autoritățile își doreau să fie o licitație internațională. După o tentativă eșuată, în februarie 2016 sistemele militare au fost vândute contra unei sume de 660 de mii de dolari. „Probabil cineva a fost favorizat, probabil cineva și-a dorit foarte tare acele rachete antiaeriene, le-a văzut înainte si s-a convins ca nu erau atât de uzate așa precum ziceau autoritățile in acel moment. Spun asta pentru ca după ce au cumpărat acele rachete, compania britanică propunea un asemenea tip de sisteme la un preț de câteva ori mai mare decât au procurat din Republica Moldova”, spune jurnalistul.
În timp ce documenta modul în care cele trei complexe de rachete antiaeriene au fost scoase la licitație, oameni care activau în sistemul de apărare susțineau că ministerul face o greșeală, prin vânzarea sistemelor: „Puteau fi puse în funcțiune pe bani mult mai puțini decât afirmau autoritățile de atunci. Am rămas dezgoliți pentru că să cumperi sistem nou e nevoie de mult mai mulți bani decât era nevoie ca să-l repui pe acela în funcțiune”, mai consideră Victor.
În acea perioadă, la conducerea ministerului Apărării se afla Anatolie Șalaru, numit în funcție din partea Partidului Liberal. În cadrul unei emisiuni de la TV8, de acum trei săptămâni, acesta a încercat să justifice necesitatea vânzării complexelor. A declarat că era vorba de trei sisteme antiaeriene de model S 125, care fuseseră scoase din uz de mai multă vreme. Pentru modernizarea lor era nevoie de circa 11 milioane de euro, o unitate. „Sunt sisteme pentru protejarea trupelor. Am întrebat care este rolul lor? Pentru că nu pot fi dirijate, dar și raza de acțiune este de 18 km. Dacă o lansezi de la Durlești, se oprește la Botanica.”, explica momentul fostul ministru al Apărării.
Chiar și așa, licitația și tranzacția s-au lăsat cu dosar penal. Pe 31 martie 2016, Centrul Național Anticorupție a pornit o urmărire penală pentru exces de putere, dar nu a identificat, la prima etapă, vreo persoană suspectă. Nu s-a întâmplat acest lucru nici după doi ani distanță. Am trimis și noi o solicitare de informație la Procuratura Anticorupție, ca să aflăm cu ce s-a finalizat acest dosar, dar încă nu am primit un răspuns. Pentru acea tranzacție, dar și pentru altele de acest fel, deputații socialiști de atunci au depus moțiune simplă de cenzură pe numele lui Șalaru. Printre ei figura și Igor Dodon, căruia i-am cerut un comentariu: „Au fost depistate mai multe scheme ilegale de vindere a mărfurilor cu dublă destinație care erau în arsenalul ministerului Apărării și de care trebuie să se ocupe procurorii.”
Din spusele lui Șalaru, de-a lungul anilor, în armată nu s-au investit bani pentru modernizarea ei, iar puținii pe care îi primea de la bugetul de stat - circa 0,3 la sută din PIB - se duceau pentru salariile militarilor, uniforme și alimentația soldaților.
Avem sau nu un sistem de apărare antiaeriană?
A fost sau nu depistată racheta care a survolat spațiul Moldovei, deasupra satului Naslavcea? Au fost sau depistate rachetele anterioare care au violat spațiul țării, prin raioanele Florești și Soroca, pe 10 octombrie? De la fostul ministru al Apărării, Șalaru, aflăm că Republica Moldova poate detecta rachetele, dar nu are cu ce să le doboare: „Avem la Aviația Civilă radare ultramodernă, care au depistat aceste rachete si radarele din România le-au depistat și le-au urmărit și au știut unde se duc.”
Iar actualul ministru al Apărării, Anatolie Nosatîi, afirmă că țara noastră deține un sistem de apărare antiaeriană, dar este unul depășit de timp. „Sistemul de apărare național este învechit, fizic și moral, care nu răspunde la pericolele care sunt acum reieșind din folosirea rachetelor noi, folosirea armamentului și munițiilor mult mai performante decât acele rachete care au fost produse în anii 70 ai secolului trecut.”, declară Nosatîi.
Pe când Maia Sandu, care este și Comandantul Suprem al Forțelor Armate, a declarat că nu avem un sistem de apărare antiaeriană.
Și, în timp ce sub coastă se duc lupte grele, iar spațiul aerian al țării este amenințat în fiecare zi, autoritățile se gândesc să modernizeze armata. Dar și acest lucru presupune bani mulți, dar și timp.
UE a oferit 40 de milioane de euro pentru armată
În luna iulie, Consiliul Uniunii Europene a decis să ofere Republicii Moldova o asistență financiară de 40 de milioane de euro, în beneficiul Forțelor Armate. Potrivit publicației Moldstreet, țara noastră are unul dintre cele mai modeste bugete destinate apărării din regiune, dar și din lume. Armenia, care este o țară asemănătoare ca număr de populație și PIB, alocă de 10 ori mai multe resurse financiare pentru acest domeniu.
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagine și montaj de Vlad Glinjan
