20 noiembrie 2022, ora 21:16

Petru Ciobanu este un adolescent care s-a născut la București, dar s-a stabilit la Chișinău. De la vârsta de 13 ani adună obiecte de istorie din oraș, astfel reușind să creeze un adevărat muzeu al Chișinăului. 

Tânărul spune că văzând cum sunt distruse obiectele de arhitectură din oraș a vrut să salveze măcar puține din cele rămase.

„Obiectivul meu a fost să  aduc istoria cât mai aproape de sufletul oamenilor și să o povestesc așa încât să fie cât mai pe înțelesul tuturor, să leg cumva o personalitate de un obiect, o țiglă de pe casă de o istorie, astfel încât să fie interesant. Mai ales pentru tineri experiența cu muzeele poate fi nu chiar atât de plăcută, să le fie plictisitor. Astfel am ajuns să colectăm prin toate conacele din Chișinău. Cele mai interesante exponate de acest gen fiind chiar această gură de ventilație, se afla într-un conac care acum, din păcate, a ajuns o veritabilă ruină. Este vorba de conacul familiei Climescu, în care în perioada sovietică a locuit primul secretar al Uniunii Sovietice, Leonid Brejnev”, a declarat fondatorul muzeului.

Tânărul susține că a înțeles și schemele prin care patrimoniul arhitectural este distrus pentru a ajunge pe mâna celor care vor să se îmbogățească.

„Majoritatea acestor obiecte fac parte din patrimoniul național, dar acestea este și unul dintre motivele din care ele ajung așa. În general casele vechi sunt destul de spațioase au și un teren în curte și un investitor care cumpără acest apartament, apartamentele care au fost împărțite pe vremea sovieticilor și apoi date la proprietari, cumpără tot apoi distruge și o face, să zicem așa, într-un mod mai creativ. Se scoate acoperișul apoi se lasă câțiva ani să se distrugă pentru că este un monument de arhitectură. Este un obiect de arhitectură și nu au voie să-l fărâme cu buldozerele, dar după ce este afectat suficient de calamitățile naturale, mai distruge câțiva pereți și spune că monumentul s-a distrus singur. Aceasta este suveica prin care sunt spălate aceste acte murdare”, susține Petru Ciobanu.

La acest muzeul aflat în intersecția străzilor Eminescu și Columna poate avea acces oricine, este intrare liberă.

„Noi vrem să promovăm cultura, partiotismul, ideile noastre naționale, vrem să promovăm mai mult valorile limbii noastre și a culturii noastre și poate să aducem în lumină unele fapte ale istoriei care sunt mai puțin cunoscute. Istoria mică a fiecărui obiect, a fiecărei case... Probabil nimeni care a trecut pe lângă această casă din centrul orașului a arhitectului Nicolae Mertz nici nu și-a închipuit ce istorie și ce drame stau în spatele acestor pereți, este ceea ce ne creează cumva nouă o identitate națională. Îi îndemn pe oameni să studieze istoria, să studieze istoria amănunțit pentru că acest lucru ne rezolvă multe dintre probleme, istoria având foarte multe pârghii. Vă îndemn să fiți mai atenți la multe detalii despre noi, despre țara noastră, despre poporul nostru, despre identitatea noastră”, ne îndeamnă noul protagonist al proiectului OPTimiștii.

02 decembrie 2024, ora 20:27

24 februarie 2022, ziua în care a început totul. Jurnaliștii din Republica Moldova își amintesc prima zi a invaziei rusești. Despre colaborarea cu colegii ucraineni, lupta împotriva propagandei ruse și confruntarea cu amenințările zilnice, vedeți în noul episod „Cronici în foc” cu Mariana Rață, Alina Radu și Mihai Isac. Află mai multe despre curajul din spatele reportajelor și provocările unei meserii pe frontul informațional.

,,Din primele zile ale războiului din Ucraina, TV8 a luat decizia să informeze publicul despre acest conflict. În primele două săptămâni de la începutul războiului de agresiune, TV8 a emis în regim de live practic câte 12 ore pe zi: știri și ediții speciale despre ce se întâmplă în Ucraina, pentru a informa și pentru a crea o opinie publică corectă despre situația de acolo. Cine este agresorul în acest război și cine este cel care se apără de o agresiune nedreaptă'', a zis cofondatoarea TV8, realizatoarea emisiunii «Cutia Neagră», Mariana Rață.

,,E o chestiune foarte complexă să relatezi despre un război, iar atunci când acest conflict a început, trebuie să recunoaștem cu toții că nu eram pregătiți. Știam că există războaie, dar niciodată nu am crezut că se va întâmpla un război chiar lângă noi. Atunci a trebuit să devenim imediat specialiști în problemele refugiaților, armamentului, atacurilor armate, pregătirii armatei. A fost un moment foarte dificil pentru toate redacțiile, pentru că relatăm despre un război care te poate afecta și pe tine personal, dar și pe familia ta'', a declarat jurnalista, directoarea «Ziarul de Gardă», Alina Radu.

,,Una dintre marile probleme din media, pe care am observat-o și în Moldova, și în România, este faptul că, înainte de război, un jurnalist putea fi specializat atât pe subiecte sociale, cât și pe economice, adică era multifuncțional. După invazia pe scară largă, mulți jurnaliști din Republica Moldova, în colaborare cu jurnaliști din România sau alte țări, au mers în zona de conflict, fie în capitala Kiev, fie în alte regiuni afectate de război'',a spus jurnalistul TVR Moldova, Mihai Isac.

,,Redacțiile nu au fost niciodată pregătite să-și trimită reporterii la un război. Suntem într-o țară săracă și, atunci când trimiți un reporter la război, trebuie să-i oferi toate garanțiile și asigurările necesare. Discutam cu managerii din redacții mari din lume - un reporter pe care îl vedem noi la ecran în zonele de război are în jurul său o mare echipă care nu se vede, dar care se ocupă de securitatea lui în orice moment. Noi nu putem asigura acest lucru. În primele zile de război, am primit un mic suport sub forma unor căști sau veste antiglonț, dar asta nu este suficient ca să trimiți un jurnalist la război. În redacție am adoptat tactica de a ne informa de la colegii noștri din Ucraina, pe care îi cunoaștem și care sunt buni profesioniști, în loc să trimitem reporteri fără garanția că nu li se va întâmpla nimic rău'' ,a zis jurnalista, directoarea «Ziarul de Gardă», Alina Radu.

,,TV8, din prima zi a războiului, are o echipă de jurnaliști speciali care reflectă războiul din țara vecină, chiar de pe teren – Viorica Tătaru și Andrei Captarenco. Nu doar asta facem, încercăm să luăm legătura cu mai mulți jurnaliști din Ucraina, care să ne relateze atât despre subiecte direct legate de război, cât și despre efectele indirecte ale acestuia. Ce am sesizat noi – o deschidere mare din partea jurnaliștilor, experților și oficialilor din Ucraina. Comunicau cu noi, participau la emisiuni, oferind interviuri. Totuși, am întâmpinat dificultăți în cazurile în care am transmis solicitări oficiale de informații. Sunt cereri de informații care nici până astăzi nu au primit răspuns sau răspunsuri incomplete, ori răspunsuri în care ni s-a spus că nu pot să ne ofere informații. Astfel, observăm două fețe ale monedei: pe de o parte, deschiderea pentru a ne povesti și a ne ajuta să transmitem informații despre război; pe de altă parte, dificultăți în obținerea de răspunsuri la solicitările oficiale'', a menționat cofondatoarea TV8, realizatoarea emisiunii «Cutia Neagră», Mariana Rață.

,,Suntem conștienți că, într-un război, nu poți obține foarte multe informații sau, de multe ori, poți să nu obții deloc informațiile căutate. De exemplu, am încercat să documentăm situația copiilor care au fost răpiți din Ucraina și transferați în Federația Rusă. Unii dintre acești copii erau cetățeni moldoveni, deoarece părinții lor se aflau la acel moment în Ucraina. A fost foarte dificil, deoarece nu poți documenta nimic în Federația Rusă, iar Ucraina are informații foarte limitate despre acești copii și cetățenii răpiți. De asemenea, deseori nu putem documenta efectele războiului asupra Republicii Moldova. Cad drone, cad fragmente explozive, iar autoritățile nu reușesc să se descurce foarte bine cu aceste informații si  din Ucraina e la fel de complicat sa le obtii, mai ales ca aceste epave de drone vin de la drone rusesti'', a spus jurnalista, directoarea «Ziarul de Gardă», Alina Radu.

,,Au fost probleme de comunicare, deoarece jurnaliștii din România nu cunosc limba rusă. Din câte știu, au fost dificultăți și în organizarea plecărilor unor jurnaliști din Occident, care aveau contacte în Republica Moldova sau Ucraina. Cunoașterea limitată a limbii engleze de către unii oficiali ucraineni a provocat inițial o serie de neînțelegeri, dar aceste probleme au fost rezolvate pe parcurs'' , a constatat jurnalistul TVR Moldova, Mihai Isac.

,,Ne-am dat seama că, în principiu, obținerea unor răspunsuri la solicitările de informații nu este o problemă în Ucraina. Accesul la informații este asigurat mai rapid decât în Republica Moldova, chiar dacă Ucraina este în stare de război. Probabil sunt foarte încărcați cu solicitări sau prioritățile sunt structurate diferit, răspunzând întâi jurnaliștilor locali din Ucraina, apoi celor străini, vocile carora sunt auzite in spatiu mai mare, impactul  acestor institutii  media sunt cu  mult mai mare. Moldova fiind o țară mică, impactul materialelor noastre nu acoperă un public de milioane de persoane, iar aceasta poate fi o problemă legată de prioritizare'',a precizat cofondatoarea TV8, realizatoarea emisiunii «Cutia Neagră», Mariana Rață.

,,Ar fi util să se organizeze mai multe vizite pentru jurnaliști, nu doar pentru traininguri în zone sigure. Este important să se permită jurnaliștilor să caute subiecte direct în Ucraina, pentru că există foarte multe povești relevante acolo. Acest lucru ar putea integra mai bine spațiul informațional occidental așa cum ar trebui să fie'', a concluzionat jurnalistul TVR Moldova, Mihai Isac.