11 decembrie 2022, ora 10:30

Elena Pintilei este director general al Bibliotecii Naționale de peste șapte ani. În pofida numeroaselor crize cu care ne confruntăm a reușit să rămână plină de lumină și cu ferma încredere în faptul că instituția va deveni pe an ce trece din ce în ce mai prietenoasă cititorilor. 

Legătura aparte cu lumea cărții a început mult mai curând, iar Biblioteca Națională a fost primul loc de muncă, la care a revenit după o scurtă pauză. Împreună descoperim personalitatea Elenei Pintilei în noua ediție OPTimiștii.

„De baștină sunt din Basarabia românească, regiunea Odesa de astăzi, un sat românesc unde am făcut școala medie, unde îmi este casa părintească și rudele apropiate. Începând cu 1985 am venit să-mi fac studiile la facultatea de Biblioteconomie la Universitatea de Stat din Moldova. Începând cu luna august 1989 am fost repartizată, conform distribuției din acea vreme, pe atunci la Biblioteca de Stat „Nadejda Krupskaia”. Pe parcursul anilor am făcut și facultatea de Drept, am lucrat în alt domeniu, ca începând cu anul 2010 să revin aici în diferite posturi și din 2015 ocup funcția de director.

Biblioteca Națională fiind primul loc de muncă a ocupat mereu o parte mare din inima mea. Aici am făcut cunoștință cu cele mai rare cărți din țară, aici, împreună cu colegii, am contribuit la dezvoltarea unor servicii, dar și resurse. Și, desigur, un factor important este dragostea pe care o port față de intelectualii acestei țări, o parte din ei s-au format în această instituție. 

Venirea mea aici a coincis și cu perioada renașterii naționale. Împreună cu colegii, în anii 1990, am fost implicați în transferarea cărții din limba română din depozitul de limbi străine. Am creat atunci prima sală de literatură în limba română. Munceam cot la cot cu nume notorii din mediul științific, pentru a aduce în ochii cititorilor istoria noastră adevărată”, ne-a relatat protagonista noastră.

Elena Pintilei spune că toate crizele care ne-au năvălit nu fac decât să formeze reziliență față de acestea: „Ne fac să devenim mai responsabili. Aceasta mă determină ca împreună cu echipa să creez o reziliență față de aceste crize și să încercăm să monitorizăm corect tot ce se întâmplă în jurul nostru”.

Întrebată despre care a fost cea mai complicată perioadă pentru bibliotecă spune că a fost cea a anilor `90:

„Cred că cea mai complicată perioadă a bibliotecii a fost în anii 1990 când trebuia să se transforme dintr-o instituție republicană de stat a unei Republicii Sovietice Socialiste în una Națională. Este vorba de regândirea modelului acestei biblioteci, regândirea spațiilor, colecțiilor, dar și funcțiilor pe care trebuie să fie într-o țară independentă. Aici drept model au venit țările cu o democrație foarte dezvoltată”.

16 mai 2024, ora 18:37

Scandalurile recente pe marginea reformării sistemului de justiție au ajuns și la urechile fostului ministru de Externe, Nicu Popescu. Într-o postare pe Facebook, Popescu admite că situația este cu adevărat complicată, însă susține că e mult prea devreme să se facă bilanțul.

„E mare diferența dintre impas și eșec. Situația din justiție este una anormală și problematică, iar rezolvarea acesteia va necesită timp și eforturi susținute – tot așa cum s-a întâmplat în majoritatea statelor în proces de aderare la UE, și chiar cu unele care se află deja în interiorul UE.

În UE toți știau și știu în continuare, că acest proces va fi unul lung și cu obstacole. Contează capacitatea și voința de a continua inclusiv atunci când rezultatele sunt insuficiente, iar obstacolele insurmontabile”, a scris ex-ministrul de Externe. 

Nicu Popescu a mai subliniat că problemele din sectorul justiției ne afectează atât în plan interne, cât și în plan extern. Totodată, fostul ministru spune că ar trebui să fim conștienți că reforma justiției nu este niciodată un proces simplu sau rapid, ori liniar.

Popescu a adus exemplul României, care a fost supusă monitorizării pentru reformele sale judiciare timp de 15 ani după ce a devenit membră a UE în 2007. 

„Procesul de reformare a justiției a durat aproape două decenii acolo. Și în alte țări, cum ar fi Albania, reformele judiciare sunt încă în curs de desfășurare după aproape un deceniu și progresează cu greu, dar înaintează. Slovacia, Ungaria, Polonia – deja fiind în UE - toate au experimentat dificultăți legate de reforma justiției în interacțiunea lor cu Comisia Europeană. Este important să înțelegem că nu puteam aștepta că Moldova să implementeze reforma într-un mod mai rapid și mai simplu decât aceste țări”, a mai menționat Nicu Popescu. 

Precizările lui Nicu Popescu vin în contextul în care reforma din sistemul justiției este dur criticată, iar marți, 14 mai, a luat amploare un nou scandal. Judecătoarea Tatiana Răducanu și-a anunțat plecarea din funcția de membru al celor două comisii ce evaluează integritatea judecătorilor și procurorilor, în urma unor acuzații de legături cu Veaceslav Platon și avocatul Aureliu Colenco, care apără interesele lui Ilan Șor. Scandalul a izbucnit după ce în presă a apărut o scrisoare în care șefa Procuraturii Anticorupție informează despre faptul că Tatiana Răducanu ar avea o relație cu persoane controversate.

PA a descoperit, într-un telefon, sute de mesaje din 2014, în care Platon și Colenco discută despre relația pe care o au cu Tatiana Răducanu. Într-un mesaj, Colenco îl convingea pe Platon că Răducanu „100% ar fi omul lor”. Procuratura Anticorupție susține că există suspiciuni că Veaceslav Platon și Ilan Șor și-ar fi dorit să infiltreze o persoană pe care o pot controla în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor. 

TV8 l-a abordat atât pe Veaceslav Platon, cât și pe Aureliu Colenco. Ambii spun că nu țin minte să fi discutat despre Tatiana Răducanu. 

„Eu nu țin minte ca eu să duc careva discuții cu doamna Răducanu în privința la careva lucruri, dar eu pot să vă spun așa că aceea că Platon influențează comisia Pre-Vetting, eu am auzit despre asta, dar asta nu este prin intermediul Tatianei Răducanu. Fiind în sistemul judecătoresc, am un deosebit respect față de persoana dată și e posibil să ne fi văzut în 2013, dar de zece ani nu ne-am văzut și discutat cu ea, dar spun că este o persoană foarte onestă”, a spus avocatul lui Șor.

„Referitor la mesaje pot spune că domnul Colenco niciodată nu scrie mesaje sms, avem doar discuții audio. - Dar în discuții audio ați vorbit despre Tatiana Răducanu?- A fost cu zece ani în urmă, în această perioadă am fost în așa furtuni am nimerit, sincer și pe unii oameni i-am uitat, poate au fost, poate nu, sincer vă spun, nu țin minte”, ne-a spus Platon.

De cealaltă parte, în cererea sa de demisie expediată Parlamentului, Tatiana Răducanu susține că acuzațiile invocate în scrisoarea Procuraturii Anticorupție sunt false și nu corespund realității.