13 decembrie 2022, ora 11:02

Spitalele raionale ar putea fi subordonate Ministerului Sănătății din Republica Moldova. Declarația a fost făcută de ministra Sănătății, Ala Nemerenco, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun. 

Ministra Sănătății a menționat că această inițiativă trebuie implementată cât mai urgent, astfel încât toate spitalele raionale să activeze într-o infrastructură modernă. 

„Este foarte important cât mai urgent să începem și să continuăm modernizarea tuturor spitalelor din Republica Moldova. Cei din spitalele raionale activează într-o infrastructură învechită cu rețele inginerești vechi care sunt absolut toate sunt fără ventilare. La moment se atestă o lipsă de echipamente esențiale nemaivorbind de echipamente performante. Ca rezultat avem o calitate joasă a serviciilor medicale oferite  care duce la lipsa cadrelor medicale, deci pleacă cei care muncesc și nu doresc să se încadreze absolvenții tineri.

Ceea ce își propune Paramentul vine de fapt să susțin eficientizarea managementului spitalelor care a devenit în ultimul timp defectuoasă și are aspecte de influențe politice. Noi ne dorim depolitizarea sistemului de sănătate...() Consiliile raionale sunt obligate să investească în infrastructura spitalelor, însă cu regret astăzi făcute de APL sunt derizorii. Este o descreștere a investițiilor făcute în toate spitalele raionale, dacă în 2015 s-au investit din toate consiliile raionale pe toate țara aproximativ 87 de milioane de lei în infrastructură, însă cu fiecare an această sumă a scăzut”, a menționat Ala Nemerenco. 

Ministra a precizat că în urma acestei inițiative „Ministerul Sănătății nu are planuri să închidă niciun spital, iar la finalizarea acestui proces, niciun lucrător nu va fi disponibilizat, nu vor suferi schimbări pe interior. Se efectuează doar transferul rolului de fondator de la autoritatea publică locală, care nu are capacitățile necesare pentru dezvoltare spitalelor la Ministerul Sănătății”.

Proiectul de lege a fost înregistrat luni 12 decembrie și urmează să fie votat joi, 15 decembrie, în cadrul ședinței Parlamentului în prima lectură. 

27 martie 2023, ora 11:23

În data de 27 martie sărbătorim Ziua Unirii Basarabiei cu România. Anul acesta se împlinesc 105 ani de la ziua care a marcat istoria țării noastre, iar cu această ocazie, europarlamentarul român, Eugen Tomac, care susține că data 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român, a venit cu un mesaj către toți basarabenii și românii.

Pe contul său de Facebook, Tomac a descris în detalii despre evenimentele care au marcat istoria Basarabiei de-a lungul ultimilor 100 de ani.

„Atunci, după 106 ani de ocupaţie ţaristă, Basarabia a revenit în graniţele ei fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. Rusia nu a uitat și a căutat continuu să se răzbune pe românii din Basarabia pentru faptul că au ales să se unească cu Țara-Mamă, România. Așa a înființat, în 1924, în cadrul Ucrainei, o Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) cu scopul de a provoca continuu România.

În 1939, prin Pactul secret Ribbentrop-Molotov s-a înțeles cu naziștii pentru anexarea Basarabiei.

În 1940, la 26 iunie, Kremlinul a dat un ultimatum Regelui Carol al II-lea prin care a cerut ca Basarabia și Nordul Bucovinei (care nu era parte a înțelegerii cu Hitler) să fie cedate URSS.

Moscova invoca în ultimatumul dat României că majoritatea populației din Basarabia este formată din ucraineni. Scopul acestui fals era, de fapt, să inducă în eroare opinia publică internațională. Iar mai apoi, să cedeze sudul și nordul Basarabiei, precum și Nordul Bucovinei Ucrainei.

După anexare, în acest ținut a început un proces inuman de deznaționalizare. Cuvântul român a fost interzis, limba română interzisă, iar oamenii politici, funcționarii din administrație, preoții, profesorii, scriitorii, jurnaliștii care nu s-au refugiat în România au fost executați sau deportați in Siberia.

Din 1944 până în acest an “limba moldovenească” a reprezentat arma lingvistică prin care Rusia a dorit să mențină influența politică asupra românilor basarabeni”, a scris Tomac în postare.

Europarlamentarul a lăudat decizia Parlamentului de la Chișinău pentru decizia „firească” de a elimina complet sintagma „limba moldovenească” și de a o înlocui, atât în Constituție, cât și în toate legile din țara noastră, adaptate în ultimii 30 de ani, cu limba română.

În prezent, peste 50% din populația Republicii Moldova deține și cetățenia română.

„Apropierea de România a devenit o necesitate și o opțiune pe care nimeni nu are dreptul să o pună sub semnul întrebării”, susține Tomac, care a mai menționat că unirea, e calea cea mai sigură și mai scurtă pentru ca cetățenii de peste Prut să fie în siguranță alături de toată Uniunea Europeană.

„La mulți ani, dragi români din Basarabia!”, a conchis Eugen Tomac.