Nu cred că a fost vreun ministru al Sănătății care să nu se fi bătut cu pumnul în piept că, anume în mandatul lui, spitalele din țară vor fi modernizate. La câte promisiuni au fost făcute și dacă erau să fie duse la bun sfârșit, urma să avem acum instituții medicale performante și dotate, așa cum le vedem prin filmele occidentale. Am găsit și noi un spital, la Criuleni, care tot poate deveni un bun platou de filmare, dar mai degrabă pentru o producție de groază. Cu pereți crăpați, cu uși și podele învechite și cu toalete insalubre. Revoltător este că până acum o săptămână, aici erau tratați pacienții cu boli infecțioase, iar printre ei erau și copii, unii încă bebeluși. Vorbesc la timpul trecut, pentru că secția s-a mutat în altă parte, după un ultimatum primit de la ministra Sănătății. Dar, condițiile de aici sunt total opuse cu cele din restul secțiilor. Prin intermediul unei organizații elvețiene, fondată de doi medici, spitalul a fost renovat în proporție de 60 la sută. Cum au ajuns străinii să salveze spitalul raional Criuleni, se arată într-un reportaj marca "Moldova gândește" de la TV8.
Situat în spatele spitalului, parcă dosit de ochii lumii și separat în totalitate de celelalte clădiri, blocul unde erau tratate persoanele cu boli infecțioase e un decor ideal pentru a filma scene de groază. Revoltă stârnește, mai ales, blocurile sanitare, unde timpul parcă s-a oprit în anii 80-90. Nici ferestrele termopan, schimbate cu câțiva ani în urmă, nu diluează din frustrare. Și când te gândești că aici ajungeau și copii mici, mulți cu toxiinfecții alimentare, valul de indignare se amplifică.
Deși, la prima vedere, pare mai aproape de civilizație, folosită pentru angajații secției tot arată deplorabil. Iar aici suntem în salonul unde erau tratați doar pacienții cu tuberculoză. Aveau și ieșire separată, dar care era încuiată când am dat să o verificăm.
Directorul interimar al spitalului recunoaște că în bloc este dezastru, iar condițiile - cele mai rele din instituția medicală.
Dar crede că nu doar în acest spital este așa. Poată că s-ar fi agitat mai mult, dacă spitalul nu ar fi trecut acreditarea anuală.
„- De ce era folosită această secție deși arăta așa cum arată acum?
- Să vă întreb de ce arată multe alte secții în toată Moldova?”.
„Noi am primit certificat de acreditare, din 2021, a întregului spital, fără condiționalități. Oricum duceam tratative cu Consiliul raional să renovăm secția în 2023”, a declarat directorul interimar, SR Criuleni, Serghei Halipli.
De o săptămână, pacienții, angajații și întreaga secție au fost mutați, temporar, într-un alt bloc - la traumatologie. S-a întâmplat după un ultimatum dat de ministra Sănătății, care a făcut o vizită neanunțată și s-a arătat șocată de cele văzute. Erau două soluții: să fie închisă secția ori să fie mutată.
De rând cu pacienții, se bucură de condițiile decente de muncă și șefa secției. Aliona Novacovschi a revenit la conducerea secției din vara aceasta. Doar după ce a primit asigurări de conducerea instituției medicale că în secția veche vor fi făcute reparații.
„Am venit aici vara, după ce s-a schimbat conducerea. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să elaborăm un plan al noii secții care să corespundă standardelor. În perioada de Covid, noi nu tratam acolo pacienții pentru că era de nepermis pentru că nu respecta niciun standard. Planul l-am expediat Consiliului Raional, l-a aprobat, dar pentru că pe anul 2022 bugetul fusese deja repartizat, a fost lăsat pentru anul 2023. Oricum, reparațiile erau să fie, dar deocamdată ne bucurăm de aceste condiții minunate”, a menționat șefa secției Boli infecțioase, SR Criuleni, Aliona Novacovschi.
Reparații vor fi, dar nu se știe, deocamdată, de câte milioane este nevoie pentru a renova blocul.
„- Nu putem estima, trebuie să vină devizierul.
- De ce au fost puse geamuri?
- Era de vreo 5 ani în urma.
- Cred că arătau și mai groaznic, dacă le-au schimbat primele”, a vorbit directorul interimar, SR Criuleni, Serghei Halipli.
Deseori, pacienții care se tratau în blocul insalubru se plângeau pe condițiile mizere din saloane
„- Era incomod, dar ființa umană este obișnuiește cu toate. Noi, ca angajați, aproape că nu atrăgeam atenția. Problema este că...
- Dar cred că erau plângeri?
-Da, erau tot timpul. Din păcate, în toată republica, secțiile de boli infecțioase sunt lăsate la urmă”, a menționat șefa secției Boli infecțioase, SR Criuleni, Aliona Novacovschi.
Blocul era un fel de Cenușăreasă, dacă e să ne exprimăm în limbaj de basm. Pentru că, aproape toate celelalte secții au fost renovate. Însă, mai mult pe banii partenerilor elvețieni. Mai exact, este vorba de un grup de medici care au călcat pragul acestui spital în anul 2009 și, fără să stea mult pe gânduri, au decis să investească în el. Pentru asta, au creat o asociație prin care au colectat și mai colectează bani ca să modernizeze spitalul. Au dus la bun sfârșit o mulțime de proiecte. Cu ajutorul medicilor din Elveția, s-a schimbat la față și farmacia spitalului.
Prima investiție a fost în secția Chirurgie, își amintește actualul director interimar, care tot este chirurg de profesie.
„- Noi nu posedam laparascopie. Ne-au făcut și oportunitatea de a avea și laparascopie. E folosită acum de mai multe secții, inclusiv în ginecologie.
- Cât au reușit să schimbe, de-a lungul anilor, din spital? Să-l renoveze, dacă vorbim de procente. 80%?
- 80 nu, dar 60-70% - da”, a declarat directorul interimar, SR Criuleni, Serghei Halipli.
Directorul s-a grăbit să adauge că și prin intermediul consiliului raional, care este fondatorul instituției, au fost reparate câteva secții, de-a lungul anilor. Nu este clar cum au decis medicii străini să ajute anume acest spital, dar este cert că decizia lor a fost una salvatoare și a îmbunătățit condițiile oferite pacienților din cele două raioane - Criuleni și Dubăsari.
„- S-au investit 3, 8 milioane de euro, din 2009.
- Cum i-ati cucerit?
- Ei ne-au ales pe noi.
- Poate că erau condițiile mai rele?
- Nu cred. Era anul 2009, condițiile erau peste tot aceleași. Ei au un intermediar în Moldova, care e din Dubăsari. Lea zis hai să vă arăt și spitalul din Criuleni”.
În biroul directorului spitalului stă la loc de cinste și un album cu proiectele finanțate de partenerii elvețieni. Cartea a fost tipărită în 2017, dar de atunci colaborarea a continuat.
Și la momentul de față sunt în desfășurare două proiecte. De regulă, proiectele sunt realizate de o companie fondată de elvețieni, care oferă și mentenanța lucrărilor. Iată ce spune inițiatorul acestei acțiuni, doctorul chirurg Beat Wicky, despre colaborarea cu spitalul raional Criuleni.
„Aceasta este clinica Andreas Cham din orașul Zug. Aici lucrează Beat Wicky, chirurg visceral, alături de colegul său, doctorul Karl Heinz Lehmann, care este acuma la pensie”.
„Proiectul este în Moldova, într-un oraș mic, Criuleni. Spital acolo este destinat pentru pentru 100 mii de locuitori. Scopul proiectului este să îmbunătățim situația foarte dezolantă din sistemul serviciilor medicale”, a declarat doctorul chirurg, orașul Zug, Elveția, Beat Wicky.
Se deplasează la Criuleni de patru-cinci ori pe an pentru a asigura suportul tehnic, profesional și medical.
„La începutul proiectului, cu patru ani înainte, am definit un șir de priorități: să îmbunătățim condițiile de igienă printr-o spălătorie nouă și printr-un aparat de sterilizare nou. Am făcut o sală nouă pentru operații cu aparataj de sterilizare. Am renovat secția cu paturi. Ne-am concentrat sa schimbăm aparatu radiologic. Era vechi, încă din epoca sovietică și nu oferea o protecție contra iradierii”.
Potrivit legislației naționale, spitalele sunt fondate fie de Ministerul Sănătății, fie de autoritățile publice locale de nivel doi, cum ar fi consiliile raionale ori municipiile. Instituțiile medicale primesc bani din mai multe surse:
- fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală;
- surse bugetare;
- surse de la fondator;
- din prestarea serviciilor contra plată;
- din arenda echipamentelor;
- din donații etc.
O analiză a publicației economice Moldstreet a arătat că în 2022 pentru modernizarea spitalelor din țară au fost prevăzute în jur de 1,5 miliarde de lei. Alarmant este că, timp de jumătate de an, au fost cheltuite doar 34 de milioane de lei. Solicitată atunci să explice situația creată, ministra Sănătății a declarat că în majoritatea spitalelor au loc lucrări de reconstrucție, iar procedurile de licitație sunt foarte lungi.