11 septembrie 2022, ora 10:00

Că o fi 30 de lei sau mai mult, pe unii prețul la gaz nu-i afectează, practic, deloc. Mai mult, în sezonul cald, au zero pe facturi. Este performanța la care au ajuns puținii curajoși din țara noastră, care și-au instalat panouri solare pe casă. Unul dintre aceștia este și Dinu Bubulici din Chișinău. Bărbatul se laudă că resimte efectele crizei energetice mai puțin, totuși, recunoaște, că instalația l-a costat peste 3500 de euro, iar banii și-i va recupera în aproape șapte ani. I-a aflat întreaga poveste, jurnaliștii de la echipa Cu sens.

Dinu Bubulici locuiește în Chișinău, într-o casă eficientă energetic. În 2020 și-a instalat pe acoperiș panouri fotovoltaice, care îi asigură casa cu energie electrică. Mai mult, nu este conectat la rețeaua de gaz, pentru că energia produsă de panourile solare e suficientă pentru a o încălzi iarna. 

„Am 14 panouri. Ele în sumă generează momentan 5 kw/h când soarele este cel mai sus, anual circa 5.000 kw ore generează. Asta îmi acoperă cam jumătate din consumul meu în total. Luând în considerare că și încălzirea la mine este pe electricitate, am instalat câteva pompe de căldură”.

Astfel, pentru el efectele crizei energetice sunt resimțite mult mai puțin. Pentru încălzirea casei la sol de aproximativ 75 de metri pătrați, cel mai mult bărbatul a achitat pentru lumină 1100 de lei. Asta în plin sezon rece, susține el.

„Deja de la sfârșit de martie, aprilie încolo factura este foarte mică și pe timp de vară deja nu achităm nimic pentru lumină. Mulți consideră că investiția în panouri fotovoltaice este o investiție proastă pentru că ea se răscumpără în mulți ani. Dar pe de altă parte dacă să iei și inflația și toate chestiile acestea și costurile se măresc, deja devine în plusul tău”.

În total instalarea acestor panouri solare l-a costat aproape 3500 de euro. Bărbatul și-a făcut calculele și spune că peste doi ani va primi doar venit. Între timp, datele arată că doar 471 de moldoveni au acasă panouri fotovoltaice. Adică, cam 0,05% din numărul total de consumatori casnici de curent electric.

„În măsura, în care Republica Moldova depinde în proporție de 75 la sută de sursele energetice de import, o opțiune ar fi ca să ne acoperim acest consum din producerea energiei din surse proprii. Ceea ce practic este imposibil. De aceea și vă spuneam că opțiunea cea mai optimistă pentru noi ar fi 30-35 la sută până în anul 2025”.

Asta pentru că oamenii din sate nu cunosc despre astfel de tehnologii și nici măcar nu dispun de surse financiare pentru asta, susțin specialiștii din domeniu. Iar antreprenorii le instalează pentru a câștiga bani. Abia în acest an a fost simplificată prin lege procedura de instalare a panourilor solare. Chiar și așa, mai este nevoie de rectificări, susțin unii experți. 

„Este exagerat de scump pentru Republica Moldova. Eu consider că ar trebui să fie scos TVA-ul la devamare, din motiv că 20% TVA-ul care se achită pentru panourile fotovoltaice, plus la aceasta 20% pentru fractul, adică pentru transportul panourilor care constituie un container ne costă la 20 de mii de dolari”, a spus directorul executiv A.O. „Renașterea Rurală”, Vladimir Ursu.

La capitolul energie din surse regenerabile în UE primul loc îi aparține Austriei, unde circa 73 la sută din case au panouri solare. Urmează Suedia cu 66%, Danemarca cu 62%, Letonia cu 53% și Portugalia cu 52%.

19 ianuarie 2025, ora 22:45

Tiraspolul are o retorică tot mai agresivă față de Chișinău după revenirea lui Vadim Krasnoselski de la Moscova, a constatat vicepremierul pentru Reintegrare. Oleg Serebrian consideră că prin declanșarea crizei energetice, Moscova ar fi avut drept obiectiv inclusiv adâncirea diviziunilor între cele două maluri ale Nistrului și răcirea dialogului dintre Tiraspol și autoritățile constituționale. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS”.

Vicepremierul pentru Reintegrare a subliniat că escaladarea tensiunilor a fost evidentă încă din luna decembrie, când a devenit clar că tranzitul prin Ucraina va fi imposibil, iar reacțiile nervoase din partea Tiraspolului au crescut.

„Acum vedem, după această vizită la Moscova, că atacurile la adresa Chișinăului s-au întețit. Au atins cote cumva fără precedent, pentru că devin atacuri la persoană foarte des. Este ceea ce observăm în ultimul timp, iar atacurile la persoană de fapt duc într-o singură direcție - la imposibilitatea ca acești oameni să se mai vadă, să-și spună anumite lucruri și să se să restabilească un dialog. E o creștere, o sporire a neîncrederii între Chișinău și Tiraspol”, a declarat Oleg Serebrian.

Vicepremierul a subliniat că Moscova ar profita de criza energetică pentru a demonstra regiunii transnistrene că, fără acordul Rusiei, apropierea de Chișinău este imposibilă:

„Mă gândesc dacă nu cumva anume acesta este scopul sau unul din scopurile pe care l-a urmărit Moscova. De cele mai dese ori, pe malul drept, comentatorii politici pe bună dreptate au spus că această criză energetică are drept scop destabilizarea situației politice din țară înainte de alegerile din 2025 alegerile parlamentare. Mă întreb dacă printre scopurile urmărite de Moscova, țintite de Gazprom, în aceste zile nu este și producerea unei breșe sau adâncirea breșei existente dintre Chișinău și Tiraspol. 

Au fost prea multe lucruri în ultima vreme care arătau posibilitatea unei apropieri a regiunii transnistrene de Chișinău, înțelegeri la care Moscova nu mai participa. Depărtarea, războiul din Ucraina, faptul că nu mai există o comunicare directă dintre Moscova și Tiraspol de niciun fel, lipsa rotației militarilor și așa mai departe, întărea probabil la Moscova temerea că regiunea transnistreană devine din ce în ce mai independentă față de ei, nu înseamnă că mai dependentă de Chișinău neapărat, dar mai independentă față de deciziile lor. (...) Nu este un secret că Moscova n-a privit cu ochi buni înțelegerile care au existat în aceste luni, în acești ani, între Chișinău și Moscova, mai cu seamă în domeniul energetic”.

Serebrian crede că rezultatul alegerilor din 2025 și faptul că 30% dintre transnistreni au votat pentru integrarea europeană a fost un semn al schimbărilor în regiune, care îngrijorează Moscova:

„Cred că un factor care a influențat destul de mult optica Moscovei, dar poate undeva și optica unora de la Tiraspol, au fost alegerile din toamna anului 2025, cât n-ar fi de surprinzător. Faptul că 30% din cei din regiunea transnistreană au votat pentru parcursul european, mai mult nu decât în UTA Găgăuzia și alte raioane (...) a trezit anumite întrebări și anume cum se face că populația acestei regiuni, ruptă, izolată informațional de restul Republicii Moldova, o regiune în care funcționează un aparat propagandistic foarte bine controlat, și totuși atâta lume a votat în favoarea ideii europene. Deci asta înseamnă că sunt niște mutații, niște schimbări care trebuie curmate. 

Deci cred că și acest lucru a jucat un anumit rol în încercarea de a schimba un pic optica populației. A existat temerea că poate că lumea începe să creadă că deja nu mai este necesară Federația Rusă, că este mai necesară o cooperare cu Chișinăul, Kievul, cu Bruxelles-ul, cifrele pe care le dădeam în permanență despre procentul exporturilor, importurilor către Uniunea Europeană, asta, de asemenea, e un element”.

Precizăm că de la începutul crizei energetice din stânga Nistrului, autoritățile de la Chișinău au venit cu soluții concrete pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu energie. Unele propuneri au fost refuzate, iar altele au rămas fără răspuns. Iar recent, Tiraspolul a zis nu și întâlnirii în format 1+1 la Chișinău. Reuniunea era dedicată crizei energetice și acordării ajutoarelor umanitare în stânga Nistrului. Chișinăul a subliniat faptul că delegația de la Tiraspol nu era supusă niciunui risc în cazul unei deplasări în capitala Moldovei. Iar în caz de necesitate, reuniunea putea avea loc online.