Majoritatea creștinilor ortodocși sărbătoresc astăzi, 7 ianuarie, Crăciunul pe stil vechi – cea mai mare și așteptată sărbătoare de iarnă. În această zi este celebrată nașterea lui Iisus Hristos.
Crăciunul pentru creștinii ortodocși de rit vechi este sarbatorit pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile fata de calendarul oficial. Biserica Ortodoxa Romana a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.
Calendarul iulian si gregorian
Înainte de Hristos existau doua sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor – care era mai corect, dar nici el perfect – de 365 zile, altul, al romanilor, care era de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferența de timp de zece zile intre aceste doua sisteme, si chiar intre fiecare dintre ele si calendarul solar.
După aceasta constatare, s-a simțit nevoia de îndreptare a lor si a punerii lor in acord cu calendarul ceresc. Astfel, împăratul roman Iuliu Cezar, in anul 46 i.Hr., adopta sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit “calendarul iulian”. Acest calendar a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 15 secole. Si tot de calendarul iulian s-au servit si Sfinții Părinți la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Pastilor.
Deoarece intre calculul calendarului iulian de 365 de zile si 6 ore si cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute si 46 secunde rezulta anual o diferență de 11 minute si 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferența de trei zile (cu cat a rămas in urma calendarul iulian).
Astfel ca, in vremea Sinodului I Ecumenic, echinocțiul de primăvara se afla la 21 martie in loc de 24 martie, cat a fost in anul 46 i.Hr., când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare in calcularea datei Paștilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocțiul de primăvara.
Specialiștii astronomi au constatat ca, și după aceea, din 123 in 123 de ani echinocțiul de primăvara retrogradează cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, învățații vremii – în Răsărit ca si in Apus – au sesizat faptul si au propus conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.
La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reforma, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit “gregorian” sau “stilul nou”.
DIMENSIUNE TEXTAaAa
În fiecare an, pe 6 și 7 ianuarie, milioane de creștini ortodocși din întreaga lume sărbătoresc Crăciunul, la aproape trei săptămâni după ce mulți oameni din Occident au sărbătorit deja și au început Anul Nou.
Pentru țări precum Rusia, Georgia, Armenia, Armenia, Belarus, Serbia, Egipt, Etiopia și Kazahstan, 6 ianuarie este Ajunul Crăciunului.
În România, Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi. Astfel, pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, dar şi pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep în 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi.
Diferența se datorează modului în care creștinii catolici și ortodocși folosesc calendare diferite pentru a marca ziua sfântă.
Diferența dintre calendarul gregorian și calendarul iulian
Introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582, calendarul gregorian este cel mai răspândit calendar civil din lume și acesta este cel pe care creștinii catolici îl folosesc pentru a sărbători Crăciunul la 25 decembrie.
Calendarul a fost propus inițial pentru a schimba data Paștelui, astfel încât acesta să cadă întotdeauna aproape de echinocțiul de primăvară.
Biserica Ortodoxă Greacă din Grecia, Cipru și Bulgaria a adoptat calendarul gregorian în 1923. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924
Ortodocșii din Ierusalim sărbătoresc, de asemenea, Crăciunul după calendarul gregorian.
Pentru creștinii din calendarul gregorian, 6 ianuarie marchează Boboteaza sau ziua Epifaniei - ziua în care se sărbătorește revelarea lui Dumnezeu în formă umană sub forma lui Iisus. Este, de asemenea, ziua în care cei trei magi, urmărind o stea pe cerul nopții din deșert, au apărut în Betleem alături de Iisus după nașterea sa.
România și calendarul gregorian
În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, cele mai multe Biserici Ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian. Cu toate acestea, data Sfintelor Paşti se calculează tot pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu, de aici provenind neconcordanţa cu data Paştelui din Biserica Catolică.
Biserica noastră, făcând parte din rândul Bisericilor Ortodoxe, a adoptat calendarul gregorian după Consfătuirea de la Constantinopol din 1923, care a hotărât suprimarea diferenţei de 13 zile. Calendarul iulian îndreptat la Consfătuirea de la Constantinopol avea să devină mai corect decât cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecţi, adăugând o zi în plus, din patru în patru ani, lunii februarie, care va avea 29 de zile în loc de 28.
Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat - Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, care se numesc "pe stil vechi", pentru că prăznuiesc Sfintele Paşti şi toate sărbătorile după vechiul calendar (adică după "stilul vechi").
Ce tradiții se respectă în ajunul și ziua Crăciunului pe rit vechi
Începând cu data de 6 ianuarie, creștinii ortodocși din Europa de Est postesc în mod tradițional până la apariția primei stele pe cerul nopții care simbolizează nașterea lui Iisus.
Este tradițional să saluți prietenii și familia cu "Hristos s-a născut!" și să răspunzi cu "Slavă Lui!".
Masa din Ajunul Crăciunului este, în mod tradițional, fără carne și fără alcool. De obicei, este alcătuită din 12 feluri de mâncare care simbolizează cei 12 apostoli.
Un fel tradițional este „kutia": un fel de mâncare rece, asemănătoare unui terci, făcută din grâu integral, semințe de mac, stafide, nuci și miere. Restul mesei variază, dar include în mod frecvent pește prăjit și supă de sfeclă roșie preparată cu bulion de legume, fasole și varză.
Ziua de Crăciun pe rit vechi, din 7 ianuarie, începe cu o vizită la biserică. Unii creștini ortodocși preferă să meargă la o slujbă la miezul nopții în Ajunul Crăciunului.
Prânzul din ziua de Crăciun cuprinde o varietate de feluri de mâncare, având ca piesă centrală o friptură de porc de lapte sau de gâscă.
Spre deosebire de Crăciunul catolic, în tradiția ortodoxă nu se obișnuiește să se ofere cadouri. Creștinii ortodocși de rit vechi obișnuiesc să împartă cadouri pe 19 decembrie, de Sfântul Nicolae, sau în ajunul Anului Nou - 31 decembrie.
Multe țări creștine ortodoxe folosesc calendarul gregorian în viața de zi cu zi, dar adesea revin la calendarul iulian pentru sărbătorile lor sfinte.
Anul Nou, conform calendarului iulian, este pe 13-14 ianuarie, iar ziua Epifaniei, sărbătorită pe 6 ianuarie, este celebrată de creștinii ortodocși de rit vechi pe 19 ianuarie.
În ziua Epifaniei, în țările care au adoptat calendarul gregorian, inclusiv România, preoții aruncă adesea cruciulițe în râuri sau lacuri în care credincioșii se scufundă apoi pentru a le recupera.
În Ucraina, perioada dintre 6 și 19 ianuarie este perioada în care se desfășoară „Vertep" - un spectacol de teatru de păpuși de stradă care este o variantă a piesei Nașterii.
„Vertep" este însoțit de cântece și dansuri și are legături cu tradițiile precreștine. În ultimii ani, a devenit din ce în ce mai popular printre copii să organizeze spectacole de „Vertep" și să strângă sume mici de bani.
