Apa este una din resursele strategice ale unui stat și influențează decisiv dezvoltarea economică, sănătatea și standardul de viață al cetățenilor. Astfel, apa este considerată un bun public și poate fi exploatată numai după niște reguli stricte. Republica Moldova se situează în rândul țărilor foarte sărace în resurse acvatice. Fiecare moldovean dispune de o cantitate anuală de circa 500 de metri cubi de apă, mult sub media europeană.

Un raport al Curții de Conturi din 2021 surprinde mai multe încălcări admise la gestionarea lacurilor și a terenurilor din preajma acestora. În complicitate tacită cu autoritățile locale, mai multe zone de protecție a lacurilor au ajuns în timp moșii ale unor oameni de afaceri. Aceștia au pus mâna pe pământ, ocolind legea. Iar acum îl exploatează fără să se țină cont de cele mai elementare standarde de mediu. Noii proprietari și-au ridicat pe malul lacurilor afaceri sau case de locuit, care pun în pericol mediul ambiant. 

Schema este simplă. Mai întâi, aceștia își construiesc pe terenul statului bunuri imobile. Mai apoi, obțin prin judecată dreptul de proprietate asupra clădirilor. În ultima etapă, proprietarii clădirilor cer de la primărie să li se ofere teren aferent construcției. Conform legislației, autoritățile publice locale nu au dreptul să îi refuze și sunt obligate să vândă terenuri din preajma lacurilor la  preț normativ.

Expertul de mediu Valeriu Cazac spune că în domeniul gestionării lacurilor și râurilor din Republica Moldova este un mare haos. Chiar dacă legislația moldovenească de mediu este destul bună, aceasta nu este aplicată: 

„Este legea 440 privind zonele riverane și zonele de protecție a râurilor, a bazinelor acvatice și iată aici avem cele mai mari încălcări a legislației, iar multe râuri nu mai au zonele acestea de protecție. Unii gospodari, care s-au găsit mai cu inițiativă, mai cu bani și cu proiecte de a dezvolta zone de agrement și de a-și construi o casă pe acest lac, au mers pe o cale care pare a fi legală, cu acordul administrației publice locale. Este procedura simplă, prin care se schimbă destinația teritoriului și ne trezim peste o bucată de timp că are acolo cineva o vilă sau s-a construit un restaurant, o zonă de agrement”.     

Cutia Neagră Plus a depistat mai multe terenuri din zona de protecție a lacurilor care au ajuns în timp proprietate privată. Stăpânii terenurilor au ridicat aici afaceri prospere sau case de odihnă. 

În centrul orașului Hîncești, în apropiere de Hanul lui Manuc, pe o suprafață de 30 de hectare se întinde lacul Hîncești. Lacul din localitate și mai multe terenuri din preajmă au intrat în posesia unor oficiali locali și oameni din anturajul actualului primar Alexandru Botnari.

Spre exemplu, lacul este dat în arendă de mai bine de 24 de ani unei companii care aparține unui ales local din Hâncești. Pentru exploatarea iazului, firma plătește 9500 de lei pe an. Cutia NEAGRĂ PLUS a descoperit că în alte localități, pentru lacuri cu suprafață asemănătoare, primăriile obțin venituri din arendă de peste 100 de mii de lei pe an. 

Alexandru Botnari, primarul municipiului Hîncești, recunoaște că plata pentru arendă este una mică, dar primăria nu poate face nimic deoarece contractul de arendă a fost semnat acum 23 de ani, când el nu era în funcție: 

„Vreau să vă spun că atunci când am venit în funcția de primar iazul era deja dat în arendă. Nu știu câți ani în urmă, am luptat ca să ducem tratative, să modificăm prin decizia Consiliului plata arendei, era 3000 de lei, pe an. Vă imaginați! În centrul orașului”, spune Alexandru Botnari. 

Contractul cu chilipir de arendă a lacului l-a obținut firma Brunap Grup SRL. Fondator și administrator al companiei este Aurel Biriucov, consilier local în Hîncești de mai mulți ani. Aceeași companie a intrat și în posesia unui teren de 37 de ari de pe malul lacului. Alesul local a ridicat aici un complex de agrement, cu restaurant, terase, loc de joacă pentru copii, foișor, loc pentru grătar și chiar o punte pentru pescuit. 

Biriucov a operat după o schemă clasică. În octombrie 1999 a înființat compania Brunap Grup SRL. La o lună de la înființare, a obținut autorizația de construcție, iar la 6 zile distanță a fost eliberat deja și actul de recepție finală a lucrărilor. Peste o lună, Biriucov înregistrează la Cadastru drepturile de proprietate asupra construcției. Peste zece ani, firma ridică alte 4 construcții pe același teren. Și abia un an în urmă, compania, în calitate de proprietar al celor 5 construcții, obține în de la Primăria Hîncești 37 de ari teren aferent clădirilor. Contactat de Cutia Neagră Plus, Biriucov spune că a obținut terenul, respectând legislația: 

„Iazul este în arendă din 99-2000. Se plătește arenda, totul este în regulă. Terenul s-a procurat în baza deciziei judecătorești, trecut prin Consiliu, adică totul este oficial. Acesta este pământ aferent. Eu am construcției, construcțiile sunt făcute în baza autorizațiilor din 1999 și în 2010 iarăși sunt alte construcții, tot autorizate. Trecute prin toate instanțele, totul este legitim. - Dumneavoastră știți că există legea apelor și mai există Legea cu privire la protecția zonelor riverane, care spune că fiecare corp de apă, în cazul dat lacul, are nevoie de o zonă de protecție, ori construcția dumneavoastră este chiar în buza lacului. -  Zona de protecție a lacului este drumul, la mine construcțiile sunt în partea de sus a drumului”.

Datele de la Cadastru îl contrazic însă pe Biuriucov. Cei 37 de ari se află în zona de protecție a iazului.

Pe celălalt mal al lacului, tot în zona de protecție, se întinde un complex hotelier de patru stele. Raiax Hotel pune la dispoziția clienților săi camere de lux, un restaurant și chiar o piscină în aer liber. Complexul hotelier se află pe două loturi de teren cu suprafața de 33 de ari. În ultimii 20 de ani, pământul și clădirile de pe el au trecut din mână în mână, pornind de la doi vechi parteneri de afaceri ai primarului Alexandru Botnari care au vândut bunurile unui cetățean din Israel, iar peste ani le-au cumpărat din nou,  la o licitație organizată de o bancă. 

Actualii proprietari au mai cumpărat în 2021 încă 12 ari de pământ alături, unde au construit piscina. Inițial, compania a solicitat 3 ari în arendă, iar în timpul ședinței, consilierii au decis să-l vândă.

ALEXANDRU BOTNARI, primarul municipiului Hîncești:

„Că cineva, undeva se împroprietărește, eu ce treabă am? Da, azi, foștii mei parteneri de business sunt proprietari. Acolo pe parcurs s-a construit un hotel - ca zonă turistică, ceea ce privește legea, lângă parc, nu este încălcare. Când s-a construit bazinul respectiv, nu încăpea în parametri și trebuia să pună gard de protecție, să amenajeze malul. Era necesar, ca să facă bazinul după dimensiunile, investiția, proiectul pe care îl aveau, încă vreo 3-4 sote (nr. ari) în chirie, categoric nu în vânzare. Acuma, decizia de procurare a terenului aferent a fost luată la aceeași ședință, printr-un proiect de decizie, la aceeași dată. N-am inițiat eu, în baza cererii. - Dar nu trebuia prin licitație să fie înstrăinat? -  Aferent nu. - El tot a fost vândut ca și teren aferent? - La bazinul acvatic da - Ceea ce face ca prețul de vânzare să fie mult mai mic?” 

Astăzi municipiul Hîncești riscă să piardă alte terenuri din zona de protecție a lacului. Asta deoarece în 2018, urmare a unei licitații, Primăria Hîncești a oferit în arendă pentru 25 de ani alte 4 loturi de pe malul lacului.

 Această decizie deschide o portiță pentru ca arendașii să poată privatiza terenul în timp.

 ALEXANDRU BOTNARI, primar municipiul Hîncești:

„Care este posibilitatea, ca peste o bucată de timp, cei care au luat în arendă să-și construiască acolo diferite construcții: terase, restaurante, să vină să dea în judecată primăria și să obțină pământul ca și teren aferent? după aceeași schemă care este deja verificată - Legislația care era acum 20 de ani era într-un fel, multe lucruri s-au schimbat și sunt puncte care astăzi sunt mult mai stricte. Nu este atât de simplu! Riscul este, dumneavoastră aveți dreptate. În orice caz cât am fost eu primar, lucrul acesta nu o fost.”

Unul dintre cei 4 arendași este chiar fiul primarului de Hîncești, Alexandru Botnari. Alexandru Botnari junior a fost de-a lungul timpului vizat în mai multe anchete jurnalistice. 

Un al arendaș este Lică Ion, fiul consilierului democrat Lică Gheorghe. Printre arendași apare din nou numele lui Aurel Biriucov.

ALEXANDRU BOTNARI, primar municipiul Hîncești:

„- Cum se face că toți cei care au luat în arendă sunt legați de administrația publică locală - Eu am să fac copie la monitorul oficial, la anunțurile care au fost și lista participanților care au participat la licitație, care au depus cerere și au participat la licitație. Nu dirijează Primăria - cineva poate, cineva nu. Ea este publică. Ceea ce ține de feciorul meu, eu de multe ori am spus, vrea să se dezvolte și el, vrea să fie agent economic, dar din păcate, din cauza că tatăl său e primar, numai probleme are.”

Această licitație a fost subiectul unei anchete a Autorității Naționale de Integritate. Atunci, ANI a constatat că Alexandru Botnari a  încălcat regimul juridic  al conflictelor de interese prin încheierea contractului de arendă din zona de agrement cu propriul fiu. 

Aproape după același scenariu s-a făcut cu moșie pe malul lacului din Orhei și fiul unui fost ales local din oraș. Spre deosebire de proprietarii restaurantelor și a complexelor de agrement de pe malul lacului din Hîncești, boierul din Orhei a ocupat și folosește terenul de pe malul iazului în mod abuziv.  

Centrul orașului Orhei. În imediata apropiere de Orhei Land, pe malul lacului împrejmuit de codri, se ridică câteva clădiri împrejmuite cu gard înalt. Moșia aparține lui Maxim Jantovan, fiul lui Victor Jantovan, un fost consilier local din Orhei. Maxim Jantovan a moștenit proprietatea de la bunica sa, Alexandra, care cu 24 de ani în urmă a cumpărat o casă de pe terenul imprejmuit de la o asociație a sindicatelor. Ultima intrase în posesia clădirii cu doar o lună și jumătate mai devreme. Iar ulterior, familia Jantovan a început să ridice pe același teritoriu o altă clădire, încă nefinalizată.

Curtea de Conturi avertizează că cei care au permis înregistrarea construcțiilor au încălcat Codul Funciar, care interzice construcțiile pe malul iazurilor. Contactat de Cutia Neagră Plus, Victor Jantovan menționează că el a cumpărat o clădire gata ridicată, pe care doar a reconstruit-o.

VICTOR JANTOVAN, om de afaceri din Orhei:

„Noi am recunostruit-o, am amenzajat-o. Noi nu am ieșit pe altă fâșie de pământ care nu ne aparținea nouă. Cume ele au fost, așa și au rămas, doar au fost îmbunătățite și reparate. Tot ce s-a făcut, asta e o încăpere mică pentru pază. Ea este undeva trei pe trei, așa o încăpere mică la o poartă. - Dumneavoastră în ce scop folosiți construcțiile? - Noi o folosim ca o casă de vară, noi mai mult vara acolo ne aflăm - Casă de odihnă. - Da, casă de odihnă. _ dumneavoastră intenționați să procurați acest pământ în calitate de teren aferent? - Noi! Știți! Eu ca fost consilier al orașului Orhei, cunosc foarte bine legislația legislația, și înțeleg că zona de protecție trebuie să fie liberă. Dar zona care se află în spatele clădirii, nu știu cui aparține, deoarece delimitarea nu este făcută. Noi am încercat cândva acolo să facem o bază de odihnă, să folosim pădurea, dar nu s-o primit, era și cu finanțele cam greu.” 

Obținerea dreptului de proprietate asupra celor două clădiri, deschide drumul pentru alte înstrăinări. Maxim Jantovan ar putea solicita mai departe dreptul de a privatiza cei 22 de ari pe care se află construcțiile. La moment, terenul imprejmuit aparține Agenției Apele Moldovei, iar familia Jantovan nu plătește niciun leu pentru arendă.