10 februarie 2023, ora 15:36

Guvernul condus de Natalia Gavrilița a plecat în demisie după un an și jumătate de la învestirea din 6 august 2021. Parlamentul Republicii Moldova a votat garnitura guvernamentală și programul electoral cu 61 de voturi „pentru”.  În cele 18 luni la guvernare, Executivul a suportat mai multe modificări, cinci miniștri fiind înlocuiți cu alții. 

Guvernul Gavrilița a fost format din 13 ministere, în loc de 9, așa cum era pe timpul premierilor precedenți. De la învestire, au avut loc mai multe remanieri guvernamentale. Șirul demisiilor a început cu vicepremierul pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, la circa trei luni de la învestire. Acesta a fost înlocuit de Oleg Serebrian. A urmat ministrul Agriculturii, Viorel Gherciu, care a fost succedat de Vladimir Bolea, ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, a cărei fotoliu l-a ocupat Rodica Iordanov.

A patra demisie a fost a ministrului Economiei, Sergiu Gaibu, locul căruia a fost luat de Dumitru Alaiba. Ultimul care a plecat din Guvernul condus de Natalia Gavrilița a fost ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a cărui funcție a ocupat-o ulterior Alexei Buzu.

Cabinetul de miniștri a avut de confruntat o serie de crize, printre care valul de COVID-19, criza energetică, consecințele războiului Rusiei în Ucraina și situația economică a Republicii Moldova, care s-a degradat constant de la începutul invaziei ruse în țara vecină. Pe timpul Guvernului Gavrilița, Republica Moldova a obținut statut de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. 

Natalia Gavrilița a fost deseori criticată pentru unele exprimări, de exemplu, atunci când a încercat să explice cauza creșterii prețurilor: „Creșterea prețurilor are așa o caracteristică: Dacă toată lumea se așteaptă că ele vor crește, atunci ele, într-adevăr vor crește”. 

Răspunsul a generat un val de critici pe rețelele sociale după ce un tânăr a surprins-o pe prim-ministră în magazin și a luat-o la întrebări, ironizând-o.

Ce va urma

Potrivit legislației, după anunțarea demisiei, Cabinetul de miniștri va fi în exercițiu până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern. În această perioadă, Guvernul va îndeplini doar funcții de administrare a treburilor publice și nu poate lua decizii ce țin de politica externă sau veni cu inițiative legislative. 

Între timp, președintele țării este obligat să inițieze consultări cu fracțiunile parlamentare, pentru formarea unui nou Guvern. După consultarea deputaților, președintele desemnează un candidat pentru funcția de premier și, în termen de 15 zile de la desemnare, candidatul cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate al Guvernului și prezintă lista întreagă a Cabinetului de miniștri.

Termenul limită pentru învestirea noului Cabinet de miniștri este de trei luni. Dacă în această perioadă nu este votat Guvernul, Parlamentul este dizolvat și se anunță alegeri parlamentare anticipate.

27 decembrie 2024, ora 20:08

Este de datoria Republicii Moldova să folosească oportunitatea pe care i-o oferă istoria astăzi și să avanseze pe calea integrării în Uniunea Europeană. Opinia a fost exprimată de vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, în cadrul ediției de vineri, 27 decembrie a emisiunii „Moldova Gândește LIVE” de la TV8. Gherasimov susține că în următorii cel puțin 5 ani, până când expiră actualul mandat al Comisiei Europene, ne putem bucura de deschidere din partea UE, așa că ar trebui să valorificăm această oportunitate. 

„În 2035 nu știm dacă va fi suficientă deschidere a statelor membre. Există foarte multe variabile necunoscute. Toți vedem acest spațiu geopolitic extrem de încărcat de multiple provocări care nu ne afectează doar pe nou dar și cetățenii UE. Astăzi este cert că în următorii 4-5 ani noi vedem această fereastră de deschidere la dispoziția noastră. Depinde doar de noi dacă putem să o valorificăm sau nu. Însă nu putem ști ce ne va aduce viitorul peste încă un ciclu politic fie în cadrul UE, fie al statelor membre ale UE ”, a declarat Cristina Gherasimov. 

Vicepremierul pentru Integrare Europeană a mai explicat că anul 2030, considerat de mulți anul în care Republica Moldova ar putea adera la UE, este de fapt, un an de referință, în care țara noastră și-a propus să fie gata pentru aderare. 

„2030 are o încărcătură simbolică. Asta nu înseamnă că noi vom deveni stat membru în 2030, pentru că este nevoie și de acel vot politic a 27 de state membre ale UE, însă nu putem vorbi de un vot politic până nu suntem noi pregătiți pe intern. De asta, 2030 este data de aderare pe care noi ne-am setat-o pe intern. Această dată depinde cât de repede ne mobilizăm, cât de repede reușim să pregătim economia ca să devenim un stat la fel de competitiv, la fel de puternic ca și orice alt stat membru astăzi al UE”, a menționat Cristina Gherasimov.