Actorii și circumstanțele care au condus la amplificarea crizei carburanților din iunie 2022, soldată cu atingerea celor mai mari prețuri la motorină și benzină în istoria Republicii Moldova.
Republica Moldova a devenit victima propriilor decizii cu privire la importul de combustibili. După ce, ani la rând, autoritățile de la Chișinău au investit într-o întreprindere de stat responsabilă de verificarea calității carburanților, în 2017 au scos-o la privatizare. Noii proprietari au devenit statul turc și doi oameni de afaceri din Republica Moldova.
Instituția se numește Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială și Certificare și are sarcina să verifice calitatea benzinei și motorinei direct în vamă. Altfel spus, combustibilii ajung pe teritoriul Republicii Moldova doar după ce compania prelevă probe și efectuează teste de laborator.
În vara anului 2022, când, în plin război în Ucraina, benzinăriile au afișat prețuri record în istoria Moldovei, autoritățile și-au amintit de această companie și s-au văzut nevoite să intervină. Soluția găsită de Comisia pentru Situații Excepționale a fost să anuleze controlul la frontieră al calității carburanților produși în UE.
Prin urmare, Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială și Certificare a rămas fără dreptul de a preleva probe și de a efectua teste de laborator, servicii care îi aduceau companiei, în ultimii ani, un venit anual de circa 5 milioane de lei.
Cu toate acestea, compania cu capital majoritar turcesc a fost acuzată că a continuat să verifice ilegal la frontieră carburanții importați în Republica Moldova. Mai mult, firma a fost învinuită că și-a arogat dreptul să verifice și documentele importatorilor de produse petroliere.
La rândul lor, proprietarii Centrului tehnic acuză autoritățile moldovenești că au anulat controlul calității produselor petroliere în interesul celor mai mari importatori – Lukoil Moldova, Petrom Moldova și Rompetrol Moldova – despre care spun că ar urmări evitarea oricărei verificări exercitate de o entitate independentă.
Disensiunile dintre autoritățile moldovenești și compania cu capital majoritar turcesc s-au desfășurat în timp ce la vama moldo-română se formau cozi de autocisterne, iar benzinăriile înregistrau deficit de carburanți.
Moldova, victima propriei legislații
Republica Moldova importă din România, stat membru al UE, peste 99% din necesarul de benzină și circa 80% din cel de motorină.
În urma invaziei declanșate de Federația Rusă în februarie 2022, Ucraina și-a închis porturile la Marea Neagră. Drept urmare, fluxurile comerciale ucrainene au fost reorientate pe cale terestră. Astfel, punctele de trecere a frontierei moldo-române, care asigură tranzitul camioanelor, inclusiv spre Ucraina, au intrat în blocaj. Un alt factor care a amplificat situația nefastă la graniță a fost legislația moldovenească. Mai exact - Regulamentul privind modul de transportare a produselor petroliere importate pe cale auto.
Conform unei hotărâri de guvern din 2002, autocisternele care transportă carburanți au dreptul să intre pe teritoriul Republicii Moldova doar prin patru puncte de trecere a frontierei: trei la hotar cu Ucraina – Tudora-Starokazacie, Otaci–Moghiliov–Podolski și Pervomaisk–Cuciurgan – și doar unul la graniță cu România – Leuşeni-Albița.
Prin urmare, în condițiile în care produsele petroliere erau importate din România, autocisternele aveau permisiunea să treacă doar prin Vama Leușeni. În iunie 2022, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să permită importul produselor petroliere și prin alte trei puncte de trecere a frontierei moldo-române – Giurgiulești-Galați, Cahul-Oancea, Sculeni-Sculeni.
Această decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale a nemulțumit reprezentanții firmei cu capital majoritar turcesc. Directorul companiei, Serghei Mihalciuc, consideră că această măsură a fost una dintre primele lovituri aplicate afacerii sale, sub pretextul războiului de la frontieră.
„Iată acolo nu trebuie luate probe. Așa ne-au spus [reprezentanții Comisiei pentru Situații Excepționale – Cutia Neagră]”, a spus Mihalciuc. „Pe cine favorizează această decizie, spuneți-mi vă rog? După același principiu, și ANSA trebuia să renunțe la controale, deoarece și produsele alimentare se importă cu tirurile. Să importăm așa, fără control.”
La rândul său, Ministerul Economiei a învinuit Centrul tehnic de faptul că și-a arogat funcții de inspectare. Iar în decembrie 2022, Guvernul a emis și o hotărâre prin care a stabilit ca produsele petroliere importate din UE să nu mai fie supuse controlului de către Centrul tehnic.
Legiferarea prevederii a fost necesară din cauză că decizia similară luată de Comisia pentru Situații Excepționale în vara lui 2022 ar urma să nu mai fie valabilă după expirarea perioadei stării de urgență.
Unul dintre cei mai mari contribuabili, nepasibil pentru privatizare
Întreprinderea de stat Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială și Certificare a fost declarată, în 2011, nepasibilă pentru privatizare, iar în 2014 a făcut parte din lista marilor contribuabili la bugetul de stat. După ce guvernul i-a crescut constant capitalul social și a făcut investiții în infrastructura companiei, pe 23 aprilie 2018, întreprinderea a fost privatizată de Intertehtest SRL, pentru 27 de milioane de lei.
Conform datelor Biroului Național de Statistică, doar în 2021 compania a înregistrat vânzări totale de 27,9 milioane de lei, mai mari cu 10 milioane decât în momentul privatizării.
Pachetul majoritar de 55% din acțiunile companiei Intertehtest SRL aparțin astăzi unei întreprinderi din Turcia - ICAS.
ICAS este o instituție subordonată Instituției de Standardizare din Turcia, care operează pentru a crește cota de participație a Turciei pe piața internațională de evaluare a conformității, în special în statele turcice. Afară de Republica Moldova, ICAS a mai intrat pe piața din Azerbaidjan și a încercat să o facă și în Kârgâzstan.
Pachetul minoritar de 45% în cadrul Intertehtest aparține cetățenilor moldoveni Serghei Mihalciuc și Gheorghi Efteni.
Agenția Proprietății Publice a organizat două concursuri de privatizare pentru Centrul tehnic. Primul a avut loc spre finele anului 2017, dar a eșuat.
„Acest concurs [primul – Cutia Neagră] a fost anulat din cauze pe care noi nu le știm”, a spus Mihalciuc. „Mai târziu, a fost organizat un alt concurs. A fost revăzut prețul, a fost mărit cu șapte milioane și întreprinderea a fost din nou expusă la privatizare. Noi am făcut împreună cu consilierii economici ai Ambasadei Republicii Turce. Bine, noi am semnat contractul, de fapt, noi am fost înșelați.”
„A ieșit moldovenește”
Faptul că Centrul tehnic a ajuns în proprietatea Intertehtest, în opinia lui Serghei Mihalciuc, nu a fost pe placul unor oameni apropiați de guvernarea de atunci a democraților controlată de Vladimir Plahotniuc.
„În 2018, a fost expusă la privatizare Întreprinderea de Stat CTSIC”, a detaliat managerul Intertehtest. „Aceasta este aceeași activitate pe care o are Instituția de Standardizare din Turcia. Le-am propus să participăm împreună și să achiziționăm acest obiectiv. Cum se spune la noi, a ieșit moldovenește. Există oameni cărora nu le-a plăcut acest lucru, altcineva nu a vrut acest lucru... bețe în roate. […] Guvernarea de atunci. Cineva o pregătea pentru el.”
Una dintre persoanele responsabile în acea perioadă de negocierile cu partenerii turci a fost Octavian Calmâc, fost viceprim-ministru, ministru al Economiei (2016-2017). El a calificat acuzațiile lui Serghei Mihalciuc drept „ciudate”.
„Fiind ministru, am fost la baza promovării ideii privatizării acestei întreprinderi, care a avut loc după mandatul meu, la începutul lui 2018, dacă nu mă înșel”, a spus el. „Tot ce s-a întâmplat după 2018, chiar nu am monitorizat evoluțiile acestui sector și nici acestui business. Și niciodată nu am avut niciun interes.”
„Mai puternic, mai bun”
După preluarea Centrului tehnic împreună cu statul turc, Serghei Mihalciuc este acuzat de un fost angajat al companiei că ar monopoliza domeniului infrastructurii calității.
Mihalciuc mai figurează ca fondator la Metronlab SRL, o companie specializată în verificarea sistemelor de măsurare a cantităţii produselor petroliere vândute la pompă.
În perioada 2014-2022, printre acționarii Metronlab s-a numărat și Igor Belicov, beneficiar efectiv al Combuservice SRL, o companie specializată în proiectarea, construcţia, repararea şi întreţinerea benzinăriilor.
Serghei Mihalciuc a calificat aceste acuzații drept „o prostie” și a spus că, în domeniul infrastructurii calității, există mai mulți jucători pe piață.
„Din momentul deschiderii companiei în domeniul metrologiei, eu și dl Belicov am colaborat în aceeași direcție – calibrarea rezervoarelor”, a precizat el. „Aceasta este doar o parte. În prezent, Metronlab și Tehnolab Service nu sunt monopoliste. Pentru că există concurenți, inclusiv în persoana întreprinderii de stat, CMAC, și alte companii de stat. Sarcina mea este să fiu mai puternic, mai bun.”
Cutia Neagră a solicitat Consiliului Concurenței să se pronunțe asupra faptului dacă structura acționariatului în cadrul Metronlab ar fi prejudiciat competiția pe piața carburanților.
Consiliul Concureței a comunicat pentru Cutia Neagră că Serghei Mihalciuc și Igor Belicov, precum și companiile lor, nu sunt vizate în investigațiile autorității.
„Situația în care unele persoane se regăsesc în calitate de acționari, beneficiari și/sau asociați ai uneia sau mai multe întreprinderi, în sine, nu constituie o încălcare a legislației concurențiale”, se menționează într-un răspuns al instituției. „Pe moment, informațiile prezentate Consiliului Concurenței nu sunt suficiente pentru a formula și expune concluziile asupra impactului pe care l-au avut relațiile dintre aceste companii.”
Privatizarea Centrului tehnic s-a făcut în timpul regimului Plahotniuc, când între Republica Moldova și Turcia au avut loc o serie de afaceri controversate – de la cele de infrastructură – Chișinău Arena sau reparații de drumuri – la achiziționarea de ambulanțe, precum și repararea clădirii Administrației Prezidențiale de la Chișinău, vandalizată în timpul protestelor din aprilie 2009.
Relațiile moldo-turce din acea perioadă au culminat pe 6 septembrie 2018 cu o operațiune de extrădare ilegală a șase profesori turci de la o rețea privată de licee apropiată clericului Fethullah Gulen, un adversar politic al liderului autoritar de la Ankara, Recep Erdogan. Pentru această extrădare, Republica Moldova a și fost condamnată de CEDO.
Fostul ministru al Economiei din aceeași perioadă, Octavian Calmâc, a respins orice conexiune între afacerile moldo-turcești menționate mai sus și privatizarea Centrului tehnic de către compania cu capital majoritar turcesc Intertehtest.
„Nu, nu au nicio legătură, nici cu beau monde-ul de la acea vreme și nici cu tot ce a urmat”, a ironizat el. „Așa cum am zis, după o colaborare de trei ani de zile, poate mai mult, era logic ca turcii, cunoscând evoluțiile și tendințele de pe piața Republicii Moldova, să aibă o prezență comercială aici.”
Instituțiile care s-au pronunțat împotrivă
Deși Comisia pentru Situații Excepționale a decis pe 28 iunie 2022 să anuleze controlul calității carburanților la frontieră, Ministerul Economiei a solicitat în paralel avizul Ministerului Mediului, Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor, precum și al Asociației Businessului European despre impactul unei hotărâri similare emise guvern.
Toate cele trei instituții s-au pronunțat împotriva unei asemenea hotărâri, invocând trecerea la un control precar care va lovi în consumatori.
Pe 10 iunie 2022, Ministerul Economiei a inițiat consultări cu principalii importatori de carburanți și instituțiile de stat responsabile pentru a discuta modificările pe care intenționa să le facă la legislația cu privire la importul motorinei și benzinei.
Executivul a invocat trei probleme pentru anularea controlului calității produselor petroliere la frontieră -
• Lipsa unei proceduri de recunoaștere a documentelor care confirmă calitatea produselor petroliere importate direct de producătorii din statele-membre ale UE.
• Costurile mari pentru procedura de inspecție a calității benzinei și motorinei importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.
• Nivelul scăzut de depistare a neconformității produselor petroliere importate și puse la dispoziție pe piață cu cerințele specificațiilor tehnice în cadrul procedurii de inspecție.
Serghei Mihalciuc a calificat aceste modificări legislative nimic altceva decât o altă lovitură la adresa investițiilor sale și ale statului turc, precum și în infrastructura calității din Republica Moldova. „Combustibilii nu doar că nu s-au ieftinit, ci s-au scumpit”, a remarcat el.
Centrul tehnic s-a pronunțat împotriva modificărilor propuse de Guvern. Principalele argumente ale companiei au fost că măsura nu va reduce prețul combustibililor la pompă, iar odată cu anularea controlului va crește pericolul introducerii pe piață a carburanților de calitate proastă.
Drept argument, compania cu capital majoritar turcesc a invocat că, în perioada 2019-2021, au fost depistate mai multe partide de motorină de calitate neconformă.
În realitate, este vorba de circa 14 mii de tone de motorină provenite din CSI, dintr-un total de 2,38 de milioane de tone de carburanți comercializați în Moldova în aceasta perioadă, ceea ce prezintă doar circa 0,6% din total.
Ministerul Economiei a menționat în proiectul de hotărâre cu privire la noul mecanism de verificare a calității carburanților că Centrul tehnic nu a informat instituțiile de resort despre volumul de carburanți neconformi în 2019-2021.
De partea cealaltă, Serghei Mihalciuc a invocat o campanie de denigrare declanșată la adresa Centrului tehnic și lipsa de comunicare care a marcat toată această perioadă.
„Statul avea întregul peisaj despre ce fel de carburanți se importa în realitate în Moldova. Și statistică, totul era”, a spus el „Și când le-am arătat totul celor de Ministerul Economiei, când era Gaibu, a urmat întrebarea: De ce nu ne-ați dat mai înainte toate astea? Și de ce nu ne-ați întrebat?”
„A mai face niște bani”
Totuși, pe 28 iunie 2022, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să permită importul de carburanți și prin alte puncte de trecere a frontierei moldo-române, precum și a anulat controlul calității carburanților din Uniunea Europeană, importul acestora fiind posibil doar cu prezentarea declarației de conformitate şi a raportului de inspecţie eliberat de un laborator acreditat în UE.
Această decizie a fost a luată, potrivit directorului în Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Eugen Carpov, pentru a fluidiza traficul la frontieră și pentru a scăpa de cozile imense.
„La inițiativa Guvernului și a ANRE-ului și subiectul respectiv a fost abordat în cadrul Comisiei pentru Situații Excepționale și numărul posturilor vamale prin care se face importul produselor petroliere a fost majorat”, a spus Eugen Carpov. „Acum, asta se poate face prin toate punctele de trecere a frontierei. Mă refer la frontiera cu România, pentru că de acolo vin în mare parte produsele petroliere. Acum noi importăm 100% de benzină și în jur de 80 la sută de motorină din România.”
Doar că, în pofida anulării controlului calității carburanților din UE, Centrul tehnic a fost acuzat că, timp de cel puțin patru luni, din 28 iunie și până pe 25 octombrie 2022, că a ignorat dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale.
„După această ședință a CSE, noi am avut solicitări din partea unor companii care au remarcat faptul că continuă prelevarea probelor”, a spus Carpov. „Ne-am adresat și Ministerului Economiei și acestui centru. Am primit explicații că interpretarea punctului respectiv din decizia CSE nu a fost explicită. Am revenit într-o comunicare cu Ministerul Economiei și s-a venit cu o interpretare foarte exactă – excluderea prelevării probelor de pe partidele de produse petroliere care vin din România sau alte state ale UE.”
„88,3% de produsele petroliere nu vor fi inspectate”
Printre companiile nemulțumite de acțiunile Centrului tehnic a fost unul dintre cei trei mari jucători de pe piața combustibililor – Rompetrol Moldova. Fosta directoare financiară a Rompetrol, Mariana Durleșteanu, a salutat decizia Comisiei pentru Situații Excepționale și a suspectat Centrul tehnic de tergiversarea respectării deciziei, cu scopul de „a mai face niște bani”.
„Niciun produs nu este fără certificare, care corespunde cerințelor UE. Acționarul kazah a investit foarte mulți bani. Nu am dreptul să spun cifra, dar anume ca să sporească capacitatea de producere de la trei milioane de tone de țiței la cinci și, în plus, ca toate produsele fabricate să corespundă cerințelor UE”, spune Mariana Durleșteanu. „Acum când s-a introdus cerința aceasta a fost din partea Republicii Moldova, deci, cum a nimerit compania ceea nu pot să vă spun, căci nu eram în Moldova. Dacă au scos-o, chiar ne bucură, pentru că nu era cazul.”
Managerul Intertehtest, Serghei Mihalciuc, a declarat că știe despre reclamația Rompetrol Moldova și a spus că astfel de plângeri au fost depuse și de ceilalți mari importatori.
„Trebuie să înțelegeți că interesul lor, al marilor importatori, este să nu existe niciun control suplimentar. Dar, ca să știți, noi, nici măcar o probă nu am luat-o fără cererea lor”, a spus el.
În paralel cu aceste acuzații reciproce, dezbaterea pe marginea hotărârii guvernului privind importul de carburanți a continuat. Nici Ministerul Mediului nu a susținut modificările propuse de Ministerul Economiei, care au condus la eliminarea Centrului tehnic de la controlul calității carburanților europeni. Instituția a pledat pentru menținerea controlului, „pentru asigurarea calității produselor ce intră în țară”.
La rândul său, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor a subliniat că scoaterea controlului calității la frontieră nu va duce la reducerea prețului la produsele petroliere. Inspectoratul a mai remarcat că modificările propuse de Ministerul Economiei „nu vor asigura un just echilibru între libera circulație a mărfurilor și protecția consumatorilor”.
Împotriva ridicării controlului carburanților la frontieră s-a pronunțat și Asociația Businessului European. Aceasta și-a argumentat poziția prin faptul că eliminarea controlului va prejudicia protecția consumatorului. „88,3% de produsele petroliere importate în Republica Moldova nu vor fi inspectate și statul nu va deține un mecanism efectiv de protejare a consumatorului”, a remarcat Asociația.
Iar controlul calității carburanților, susține Asociația, aduce plus valoare prin încasarea impozitelor de la Centrul tehnic în valoare de peste 30 de milioane de lei doar pentru anul 2021, și prin contribuțiile pentru asigurări medicale și sociale în valoare de aproape 3,8 milioane de lei.
Momentul de tensiune
Serghei Mihalciuc insistă pe necesitatea controlului calității la vamă, deoarece carburanții importați din statele UE sunt oricum produși în țări precum Rusia, Kazahstan sau Georgia.
„Acum conjuctura este următoarea: 90% se importă din România. Ok… Înainte Belarus transporta, Ucraina transporta, Turcia transporta, Kazahstan, Georgia [până la război]”, a spus directorul Intertehtest SRL, Serghei Mihalciuc. „Dar ce înseamnă cele 90%? Nimeni nu intră în esența acestui subiect. Combustibilul este la fel din Rusia, Kazahstan, Georgia prin Kazmunaygaz, prin rafinăria lor din Batumi... Turcia transportă carburanți. Și aceste state nu sunt ale Uniunii Europene, dar documentele sunt emise în UE.”
Tensiunea dintre Centrul tehnic și autorități a culminat la sfârșitul lui octombrie 2022. Ca urmare a reclamațiilor venite din partea importatorilor și a ANRE, Ministerul Economiei a emis o notă în care a acuzat Centrul tehnic că și-a arogat de sine stătător prerogativa de a verifica corectitudinea documentelor de calitate care însoțesc loturile de produse petroliere originare din țările UE.
„Controlul privind corespunderea benzinei și motorinei specificațiilor tehnice, precum și respectarea actelor normative referitoare la acestea, se realizează în cadrul controalelor de stat planificate sau inopinate”, se menționează în decizia Ministerul Economiei. „În același timp, controlul calității produselor petroliere originare din țările membre UE, importate în condițiile Dispoziției CSE din 28 iunie 2022, se efectuează la etapă comercializării cu amănuntul.”
În cele din urmă, pe 14 decembrie 2022, Guvernul a emis o hotărâre prin care susține că a simplificat procedura de import al benzinei și motorinei. În cazul importului direct de la producătorii din statele membre ale UE, sunt recunoscute documentele prin care se confirmă calitatea produselor petroliere, prelevarea probelor pe teritoriul vamal al Republicii Moldova nemaifiind obligatorie.
„În cazul în care produsele petroliere esențiale sunt originare din țări terțe, este obligatorie obținerea unui raport de inspecție de la instituții de profil recunoscute de către autoritatea abilitată din Republica Moldova”, se menționează în hotărârea Ministerului Economiei.
„Controlul de stat asupra respectării specificațiilor tehnice pentru combustibilii principali plasați pe piață se va efectua de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecția Consumatorilor.”
Într-o notă adresată Ministerului Economiei, Centrul Tehnic a plonjat în acuzații grave la adresa UE. „Se consideră greșit că fără controlul calității produselor petroliere importate în Republica Moldova din UE vor fi de calitate înaltă. Nu trebuie uitat că ei pentru noi sunt UE, dar noi pentru dânșii - țară a treia. Țările UE au cu țările din lumea a treia alte relații și responsabilități. Din experiența noastră, avem multe dovezi când lipsa controlului duce la importuri de produse petroliere neconforme, de calitate scăzută, nu mai zicem de produse contrafăcute”.
„Privații s-au mișcat mai repede”
Potrivit secretarului de stat Vadim Gumene, controlul calității carburanților la frontieră nu a asigurat, până la decizia Comisiei pentru Situații Excepționale din 28 iunie 2022, livrarea unor produse petroliere de calitate la pompă.
„În primul rând, faptul că la frontieră se preleva probe și erau conforme nu garanta în niciun fel sau în puțină măsură faptul că de la frontieră până la benzinărie nu intervenea ceva care nu afecta calitatea produselor petroliere”, a spus Gumene.
„Și noi știm că intervenea. Cu siguranță, aveam o degradare a produselor petroliere, întrucât pe lanț nu era verificat. Consumatorul final nu avea nicio certitudine că produsul care a fost importat nu a suferit modificări. Din acest motiv, dacă o să citiți atent hotărârea de guvern, noi am introdus mai multe norme anume pentru a proteja consumatorii, și punem accentul pe verificarea produselor petroliere la pompă.”
În același timp, reprezentantul Ministerului Economiei a calificat acuzațiile proprietarilor Centrului tehnic drept niște aberații pe care nu vrea să le comenteze.
„Eu cred că am fost suficient de explicit ce am urmărit noi. Mai mult, aceasta se încadrează în normele din UE”, a declarat Gumene. „Toate țările recunosc certificatele emise în UE, emise de laboratoarele acreditate pentru produsele originare. Nu este nimic ieșit din comun. Eu nu văd aici unde este un interes urmărit și nu vreau să comentez aberațiile la adresa ministerului sau a mea personal.”
Pe de altă parte, fostul ministru al Economiei, Octavian Calmâc, a relatat că mutarea controlului calității de la frontieră la stațiile PECO a fost un plan de acțiuni demarat de autorități încă în 2019.
„Există două abordări în domeniul calității produselor petroliere. Una – măsură la frontieră, cea pe care noi am avut-o”, a spus Calmâc. „În UE și în alte state dezvoltate, ca să asigure dreptul consumatorului la un produs calitativ, statul efectuează supravegherea pieței asupra calității acestor produse la stațiile PECO. De fapt, ceea ce s-a propus și s-a introdus prin legislație acum doi ani de zile, dacă nu greșesc, a fost această schimbare de atitudine și de abordare - de la măsura de la frontieră la controlul la stațiile PECO.”
Rivalitatea dintre stat și Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială și Certificare, în opinia lui Octavian Calmâc, se explică prin concurența instituțiilor responsabile de infrastructura calității și actorul privat din acest domeniu.
Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială și Certificare a fost vândut, a precizat fostul ministru, pentru că statul a format altă instituție - Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare.
„Și a apărut un organ de certificare de stat unde statul era fondator și acolo s-au băgat, dacă nu greșesc, câteva milioane de la Banca Mondială pentru asistență tehnică”, a spus Octavian Calmâc. „L-am reutilat, am băgat foarte multe resurse financiare, în speranța că ei se vor dezvolta și vor stimula competiția între sectorul privat și sectorul public. Din păcate, privații s-au mișcat mai repede după privatizare și au preluat foarte multe domenii.”
Autori: Ilie Gulca
Această anchetă a fost realizată în colaborare cu Rise Moldova.