Pe lângă metodele tradiționale de procesare a deșeurilor, sunt și altele care, la prima vedere, pot părea ciudate și dezgustătoare pentru o bună parte din populație. Din necesitatea de a scăpa cumva de gunoiul de la propria fermă de prepelițe, un antreprenor din Ialoveni aplică o metodă mai neobișnuită. Folosește larvele de muscă în lupta cu găinațul și a avut succes.
Cu timpul, a descoperit și alte beneficii ce reies din acest proces. S-a învățat să producă humus ce poate fi utilizat ca îngrășământ natural, iar din larvele mature face făină, bogată în proteine, pentru hrana animalelor și a peștilor. Cel mai prețios produs este totuși uleiul, dar pe care nu are posibilitatea să-l extragă în cantități mari, pentru că nu are utilajele necesare.
În ultimii ani, se tot discută despre prelucrarea și reciclarea deșeurilor biodegradabile prin metode mai puțin obișnuite. În acest domeniu apar tot soiul de inovații. Unele, fără sorți de izbândă, ajung la coșul de gunoi, altele, în schimb, dau roadă și aduc beneficii atât pentru natură, cât și pentru autorii ideilor.
Un antreprenor din satul Malcoci, raionul Ialoveni, a decis să spargă tiparele și să încerce o metodă de prelucrare a deșeurilor pe care puțini s-ar aventura să o dezvolte. Ideea a reieșit din prima sa afacere. De ani buni, Ilia Guzic crește prepelițe, pentru carne și ouă. Peste un timp, a început să de gândească la soluții pentru a scăpa de găinaț și de alte resturi de la păsări cât mai eficient și cu puțini bani.
Așa a descoperit avantajele larvelor de muscă. Și nu a unei muște oarecare. Este vorba de o specie aparte, numită Soldatul Negru.
„Am făcut legătura cu niște parteneri din Rusia, iar ei mi-au spus că cea mai bună tehnologie este dezvoltată în China. Am fost acolo, am stat 7 zile, am însușit tehnologia, am primit reprezentanța în Moldova și România și acum noi facem școlarizare. Aici, în Malcoci, am făcut un laborator. Nu avem posibilitatea să facem acum o fabrică, pentru că e nevoie de spațiu mare”, spune Ilia Guzic.
Creșterea acestor larve de muscă nu necesită foarte mult efort. Trebuie îndeplinite doar câteva condiții esențiale, fără de care procesul de prelucrare a deșeurilor nu poate funcționa.
„Larva crește în 8 zile și în cel mult zece zile, ea prelucrează deșeurile. Noi am obținut un record, larva a crescut în 6 zile. Ceea ce înseamnă că aceste condiții de la noi sunt pe placul lor. Condițiile sunt simple, dar trebuie respectate”.
Antreprenorul a adus musca Soldatul negru din mai multe țări, apoi le înmulțește în propriul laborator: „Astea sunt muștele care depun ouă. O muscă depune până la 800 de ouă, dar trăiește foarte puțin, până la o lună. Locurile speciale unde depun ouă, le vedeți chiar de aici, iată în scândurelele acelea. Muștele care au ieșit din insectariu depun ouă în afară, nu e problemă. Temperatura în insectariu este de 27 de grade în acest moment, exact ceea ce le trebuie.
În incubator stau ouăle, iar a treia zi apare larva. Larva când apare, noi o hrănim cu tărâțe, iar în a 5-a zi trece în sala de creștere și începe să prelucreze deșeurile. Acolo o hrănim cu tot felul de resturi. Iată acum ne-a adus cineva un container de mere, o să le hrănim cu mere”.
Pe lângă faptul că antreprenorul a reușit să prelucreze deșeurile din fermă, din proces obține și alte produse care sunt la mare căutare pe piața din Moldova.
„Iată vedem ce face larva, s-a grămădit și deja se hrănește. Iată fix așa găsim în toate locurile, larva așa se hrănește. Noi vrem să arătăm că toate deșeurile, pentru muscă sunt comestibile. Aici avem larva care de-acuma este matură, se pregătește de a deveni muscă, dar larva care nu merge la reproducere, noi o uscăm și facem din ea făină. Iată, asta e făina care merge în hrana păsărilor, animalelor și îndeosebi la pești”, ne-a povestit antreprenorul.
Cel mai scump dintre produsele obținute de la larve este uleiul. Se extrage destul de greu, dar este considerat util în industria farmaceutică: „Are o concentrație care seamănă cu untura, are o culoare foarte frumoasă, dar nu l-am încercat, pentru că nu avem cantitate mare. Nu avem utilaje pentru a-l extrage. Acesta se folosește în industria farmaceutică, conține peste 20 de antibiotice naturale”.
Procesele din laboratorul lui Ilia Guzic atrag interesul oamenilor din Moldova și România, care vor să descopere tehnologia pentru a o aplica în fermele și activitățile lor: „Primul gând cu care vin aici, e acela de a face bani”.
Până să devină afacere, această îndeletnicire a întâlnit tot felul de piedici și blocaje. În Republica Moldova nu există o lege care să reglementeze creșterea insectelor în scopuri agricole, alimentare sau de altă natură.
„Orice business necesită autorizat. În cazul nostru am apelat cu scrisoare la ANSA, dânșii au reacționat foarte repede, au fost curioși și încântați de ce au văzut, dar nu există legislație și nu pot să ne autorizeze. Ne-au spus că până vom ajunge să creștem și să putem vinde, întrebarea dată va fi hotărâtă. Cu părere de rău, nu este hotărâtă nici în ziua de astăzi”, a menționat Ilia Guzic.
Sunt țări care folosesc larvele de muscă și în alimentația oamenilor. Cu toate astea, există o reticență majoră în rândul populației, față de consumul larvelor.
„Uitați-vă la mine, semăn a om, așa-i? Eu am crescut, eu am încercat-o, eu am mâncat-o, este foarte gustoasă. Ele sunt în toată lumea, de mult se consumă, probabil și noi consumăm ceva uleiuri, dar nu cunoaștem. Chiar în magazinele sportive se vinde proteina, totul e ok. Și la noi se vinde, dar nu este produsă în Moldova, este importată. Noi nu putem să producem în Moldova, pentru că nu există legislație”, a precizat antreprenorul.
O curiozitate este faptul că, deși produsele obținute din insecte pot fi comercializate în Republica Moldova, producerea lor în țară nu este reglementată de nicio lege. Așa că antreprenorul se conduce după acele reguli pe care le consideră necesare.
„Paradoxuri de genul ăsta sunt foarte multe. Noi am putea să producem mult aici în țară, dar rămânem cu legislația puțin în urmă. Noi putem să facem legi, dar nu întotdeauna putem avea un laborator care să controleze toate produsele care se fac. Eu ca producător pot să produc, dar nu am dreptul să le testez”.
Pentru că activează în cadrul unui laborator, iar cantitățile pe care le produce aici sunt mici, antreprenorul țintește acum spre fermele mari: „Beneficiile financiare sunt destul de mari pentru cei care au ferme și folosesc produsele obținute din prelucrarea deșeurilor și a larvelor și pentru cei care cresc aceste larve și comercializează produsele obținute. Acesta este scopul nostru, de școlarizare”.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae