07 iunie 2023, ora 19:01

Lacul Beleu, unul dintre cele mai mari lacuri naturale din țară, riscă să dispară înghițit de nămol. Dacă acum te fascinează cu frumusețea sa, în verile secetoase acesta se transformă într-o băltoacă, în mijlocul unui teren arid. Lacul, care face parte din rezervația științifică Prutul de Jos, seacă de la un an la altul. Reprezentanții ariei protejate încearcă din răsputeri să caute soluții, dar deocamdată fără succes.

Cel mai mare lac natural din Moldova, Lacul Beleu, se află în lunca Prutului, în zona localității Slobozia Mare, raionul Cahul. În baza acestuia a fost creată rezervația naturală „Prutul de Jos”, un adevărat colţ de rai la sudul Moldovei. Primăvara, dar și în verile bogate în precipitații, aici găsești peisaje de nedescris, cu o vegetație luxuriantă și cu multe specii de păsări și animale incluse în Cartea Roşie. 

Problema e că toată această frumusețe riscă să piară din cauza secetei și a procesului de colmatare. 

„Am început să batem alarma încă de anul trecut, formând grupuri de lucru, inclusiv cu specialiști de la diferite ministere, ministerul Mediului, Agenția Moldsilva, apele Moldovei. Am încercat în primul rând să ridicăm problema, apoi să venim în teren să identificăm problema, să vedem care ar fi cauzele.. S-a făcut un plan de acțiuni, urmează să se găsească soluții”, a menționat șefa secției Științe, Rezervația Prutul de Jos, Viorica Paladi.

Lacul Beleu are lățimea de 2 kilometri și lungimea de 5 kilometri. Dacă acum câteva decenii aici se întâlneau 27 de specii de pești și 228 de specii pe păsări, multe dintre ele nu mai sunt văzute, din cauza stării de degradare în care ajunge rezervația în anii secetoși. 

„Anul trecut am avut o situație critică într-adevăr, mai bine din jumătate din suprafața apei era retrasă. Era o situație critică care a influențat asupra speciilor prezente atunci. Mult au avut de suferit păsările acvatice care nu au avut condiții, chiar și mamiferele nu au avut hrană”.

Acum, însă, Lacul Beleu este în cea mai frumoasă perioadă. Astfel că cei care vor să se simtă ca în Delta Dunării, dar fără să plece din țară, pot merge să-l viziteze. 

„Printre păsările pe care le întâlnim sunt lebăda de vară, egretele, piciorongii sunt specii care nu chiar toată lumea le cunoaște, stârcul galben, țigănușii, lopătarii”.

Valoarea universala a lacurilor Prutului de Jos, Beleu și Manta, amplasate în cursul inferior al râului Prut, a fost recunoscută de Conventia Ramsar, un tratat interguvernamental sub egida UNESCO. 

15 ianuarie 2025, ora 19:10

Revenit aseară de la Moscova, liderul separatist Vadim Krasnoselski a anunțat glorios că Rusia va relua în scurt timp livrările de gaze către regiunea transnistreană. După cum anticipa și Chișinăul, Gazprom va livra în stânga Nistrului volume reduse, astfel încât centrala de la Cuciurgan să nu aibă suficientă materie primă ca să producă energie electrică și pentru dreapta Nistrului. Premierul Dorin Recean a calificat acest scenariu drept previzibil, precizând că Rusia a sacrificat regiunea, ca acum să se declare salvatoare. 

Fără a preciza de când mai exact, Krasnoselski anunță că Rusia va oferi volumele de gaz necesare doar pentru necesitățile locuitorilor și a întreprinderilor din regiunea transnistreană, sub formă de ajutor umanitar, adică gratuit. Presa din stânga Nistrului scrie că de gaz și de energie electrică, la același preț ca și pentru locuitorii regiunii, vor beneficia și cele 12 localități din zona de securitate, controlate de Chișinău, dar racordate la rețelele de pe malul stâng. Premierul Recean a reacționat astăzi la anunțul Tiraspolului. 

„ Era absolut totul previzibil, inclusiv această declarație, Rusia a creat o problemă, a sacrificat și a ținut în întuneric, a ținut ostatici cetățenii Republicii Moldova din stânga Nistrului și iată acum se dă salvatoare a situației. Totul este absolut previzibil și obiectivul lor este să ne pună pe noi cap în cap cu cetățenii din stânga Nistrului”, a declarat premierul Republicii Moldova, Dorin Recean.

Recean susține că rușii pregătesc regiunea transnistreană pentru un scenariu de destabilizare a situației din întreaga țară. 

„ Ca și obiectiv final este o administrație pro-rusă aici la Chișinău și cu această administrație prorusă va fi facilitată creșterea prezenței militare în stânga Nistrului și iată de acolo se începe utilizarea acestei capacități militare pentru agresiuni atât împotriva Ucrainei, dar chiar și a României”, menționat premierul Republicii Moldova, Dorin Recean.

De ce n-a fost blocată vizita lui Krasnoselski la Moscova

Premierul a dat de înțeles că autoritățile ar fi putut bloca vizita lui Krasnoselski la Moscova, dar s-a acționat fiind luate în calcul interesele cetățenilor din regiune. 

„Avem un cadru de reglementare a conflictului din stânga Nistrului și îl respectăm. Dar, cel mai important, luăm deciziile care sunt necesare. La această etapă, ca să ne asigurăm ca genocidul care se întâmplă din perspectiva secolului 21, când cetățenii nu au câte 9 ore pe zi electricitate, acces apă potabilă, la încălzire, noi avem datoria să facem ce este necesar ca acești cetățeni să iasă din această criză”, a declarat Recean.

Planul decuplării Tiraspolului de la gazul Rusiei

Guvernul anunță că, pe termen mediu, Republica Moldova va accepta gazul rusesc pentru regiunea transnistreană, însă va depune eforturi pentru ca stânga Nistrului să fie decuplată în totalitate din septembrie 2026 când va expira contractul actual cu Gazprom.

„Regiunea transnistreană trebuie decuplată, învățată să fie decuplată de la acest gaz zis umanitar și să trăiască după reguli economice ale unei piețe libere. Acesta va fi un pas și în direcția integrării europene. Avem la dispoziție un an și jumătate pentru a găsi alte soluții, alte surse de furnizare pentru malul stâng”, a punctat vicepremier pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

Dialog în format „1+1”, amânat?

Înainte de anunțul lui Krasnoselski, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian spunea că vineri urma să aibă loc o nouă ședință în format „1+1” la care să fie discutate problemele de ordin umanitar din regiune. Acum nu se știe dacă aceasta se va mai desfășura. Nici Tiraspolul nu vrea să vină la Chișinău pentru a participa la aceasta, invocând motive de securitate și nici Chișinăul nu vrea să meargă la Tiraspol. 

„Noi le-am propus să vină la oficiul OSCE la Chișinău pentru că e clar că nu îi paște niciun fel de pericol, suntem deschiși, am văzut toate gesturile făcute de Chișinău în ultimele zile. Dacă insistă pe faptul că nu vor să vină la Chișinău atunci facem o reuniune în format online. Nu e problemă, noi discutăm online și cu Bruxelles-ul și cu alți parteneri”, a subliniat vicepremier pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

Până la întâi ianuarie regiunea transnistreană primea zilnic 5,7 milioane de metri cubi de gaz, un volum suficient pentru toate necesitățile malului stâng, dar și pentru ca Centrala de la Cuciurgan să producă energie electrică pe care să o livreze malului drept.