08 iunie 2023, ora 12:50

Proiectul de lege care prevede amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi a fost aprobat joi, 8 iunie, de Parlamentul Republicii Moldova în prima lectură. Noua lege are ca scop crearea unui cadru normativ necesar pentru comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale (UAT) în vederea consolidării capacităților administrative ale autorităților publice locale și prestarea serviciilor publice de calitate și accesibile populației.

Votul a avut loc pe fundalul criticilor deputaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), care s-au arătat împotriva proiectului.

„Constituția arată foarte clar că organizarea administrativ-teritoriale a localităților se aprobă prin legi organice. Constituția interzice categoric modificarea organizării administrativ-teritoriale și hotarelor localităților prin hotărâre de Guvern oricât de tare ar dori acest lucru. 

Prin hotărâre de Guvern acest lucru este imposibil și neconstituțional. La fel Constituția stabilește clar și denumirea localităților”, a declarat de la tribuna Parlamentului deputatul socialist Vlad Batrîncea, președintele fracțiunii parlamentare Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS). 

Potrivit proiectului, amalgamarea voluntară presupune comasarea benevolă a două sau a mai multor unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi (satele/comunele și orașele/municipiile), în baza deciziilor consiliilor locale, cu respectarea unor condiții, principii și proceduri. 

Astfel, în condițiile de bază ale amalgamării voluntare se prevede că teritoriul unității administrativ-teritoriale amalgamate trebuie să fie continuu, iar numărul populației acesteia de minim 3000 de locuitori.

Potrivit notei informative a proiectului, numărul mediu de locuitori într-o UAT este de 2753, ceea ce plasează Republica Moldova printre cele mai fragmentate țări europene. 

„Experiența internațională arată că UAT cu mai puțin de 3000-5000 locuitori nu pot îndeplini responsabilități publice semnificative. Pentru UAT atât de fragmentate descentralizarea funcțională va crea costuri foarte mari”, se mai arată în proiect.

Totodată, este menționat că fragmentarea excesivă a țării din punct de vedere teritorial administrativ este subliniată și în recentul document de evaluare al Comisiei Europene privind cererea de aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, publicat pe 1 februarie 2023.

„Sunt disparități semnificative între urban și rural în furnizarea serviciilor de bază, a educației și a pieței forței de muncă, deoarece resursele sunt concentrate în capitală și în câteva orașe de mărime medie. Dezvoltarea și coeziunea regională sunt împiedicate de nevoia pentru reforma administrativ teritorială: 844 autorități publice locale rurale (86%) au mai puțin de 5000 de locuitori”, este arguamentat în nota informativă a proiectului.

Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030 prevede elaborarea, adoptarea și implementarea pe perioada 2023 – 2026 a unui proces coerent și bine organizat de amalgamare voluntară la nivelul I al administrației publice locale. 

Potrivit proiectului, la finalul anului 2026 se vor evalua rezultatele procesului de amalgamare voluntară și vor fi definite politicile cele mai eficiente de continuare a consolidării teritoriale la nivelul I al administrației publice locale, inclusiv trecerea la amalgamare normativă. 

Procesul de amalgamare voluntară va fi inițiat în baza unor decizii emise de consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi, adoptate cu votul majorității consilierilor locali aleși. Autoritățile administrației publice centrale vor oferi sprijin informațional, organizatoric și metodologic pentru realizarea amalgamării voluntare a UAT. 

De asemenea, statul va oferi sprijin financiar pentru localitățile care vor decide să se amalgameze. Acesta include alocări din bugetul de stat pentru dezvoltarea infrastructurii, suplinirea bugetelor locale pentru o perioadă de șapte ani, precum și alocarea altor stimulente financiare.

Documentul a fost elaborat de Cancelaria de Stat în cooperare cu partenerii de dezvoltare, fiind parte a Strategiei de Reformă a Administrației Publice pentru anii 2023 – 2030.

Tot joi, deputații au aprobat proiectul de lege care prevede modificarea mai multor legi în vederea asigurării coerenței cadrului normativ pentru realizarea proceselor de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale.

19 decembrie 2024, ora 17:28

Magistrații s-au întrunit pe 19 decembrie la Adunarea Generală a Judecătorilor. Aceștia au ales membrii în organele specializate ale CSM din rândul judecătorilor. Astfel, în Colegiul de selecție și evaluare a judecătorilor ajung trei bărbați, iar în Colegiul disciplinar - patru femei. Aceștia vor avea un mandat de 6 ani.

Judecătorii pentru Colegiul disciplinar (examinează cauzele disciplinare în privința judecătorilor și aplică sancțiuni, în cazul constatării abaterii): 

1. Lucia Bagrin, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani - 252 de voturi; 
2. Valentina Stratulat, Judecătoria Ungheni - 206 voturi; 
3. Natalia Bondarenco, Curtea de Apel Cahul - 184 de voturi; 
4. Lilia Potânga, Judecătoria Ungheni - 182 de voturi.

Pe lângă cei patru, colegiul mai include 3 reprezentanți ai societății civile, selectați prin concurs și numiți de Ministrul Justiției. 

Judecătorii pentru Colegiul de selecție și evaluare a judecătorilor (selectează candidații la funcția de judecător și le evaluează performanțele): 

1. Ion Talpa, Curtea de Apel Bălți - 168 de voturi; 
2. Petru Păun, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani - 139 de voturi; 
3. Adrian Cerbu, Judecătoria Criuleni - 116 voturi.

În afară de judecătorii desemnați astăzi, Colegiul pentru selecție și evaluare mai include 2 judecători selectați prin concurs și numiți de CSM și 4 reprezentanți ai societății civile, selectați la fel de CSM în urma unui concurs. 

UPDATE 12:37 Judecătorii au mers la vot pentru a alege membrii colegiilor disciplinar și de selecție și evaluare a magistraților.

UPDATE 11:00 Magistratul de la Judecătoria Ungheni, Constantin Chilian, prezintă un raport privind respectarea independenței financiare a judecătorilor. Acesta cere inclusiv eliminarea discriminării în salarizarea judecătorilor:

„Solicităm revenirea la prevederile legii anterioare privind ajustarea salariilor în funcție de salariul mediu realizat pe anul precedent, eliminând opțiunea autorităților responsabile din procesul de calcul al salariului judecătorilor”.

UPDATE 10:53 Judecătorii au votat ordinea de zi.

UPDATE 10:51 Președintele Asociației Judecătorilor, Victor Sandu, a cerut includerea pe ordinea de zi a unui proiect privind garantarea independenței financiare a judecătorilor. Propunerea a întrunit numărul necesar de voturi și, prin urmare, subiectul a fost inclus sub numărul unu pe agendă.

UPDATE 10:42 Judecătoarea de la Curtea de Apel Chișinău, Ruxanda Pulbere, a fost aleasă președinte al Adunării Generale a Judecătorilor, iar Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău a fost ales secretar al ședinței Adunării Generale.

UPDATE 10:31 „Formatul adunării de azi semnifică realizarea unui nou obiectiv - restabilirea autoadministrării judecătorești. Salut faptul că prin eforturile depuse de CSM între 2023-2024, astăzi avem admiși judecători noi care pot să-și exprime opțiunea la adunare. (...) Ne-am propus să schimbăm percepția gradului avansat de corupție în sectorul justiției, lipsa de încredere spre valori și obiective de aderare la UE cu o justiție independentă, responsabilă și eficientă. Sunt convinsă că am conștientizat împreună cele trei puteri în stat, rolul crucial al justiției în dezvoltarea societății, mediului de afaceri, atragerea investițiilor (...) Vă doresc să obțineți în carieră satisfacția muncii într-un sistem consolidat și dezvoltarea în mod susținut a abilităților dumneavoastră”, a declarat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, în debutul ședinței Adunării Generale a Judecătorilor.

UPDATE 10:20 „Este un moment fundamental pentru a consolida autoadministrarea judecătorească și a stabili direcții clare în activitatea sistemului judiciar pe viitor. Unul din punctele importante care sunt incluse în agendă este alegerea noilor membri în colegiile disciplinare, de evaluare și selecție a judecătorilor. Colegii pe care urmează să-i alegem vor avea o misiune deosebit de importantă. Ei trebuie să asigure atât transparența, echitatea, cât și procedurile de responsabilizare a judecătorilor”, a spus Sergiu Caraman.

UPDATE 10:11 Adunarea Generală a Judecătorilor este deliberativă. Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, a deschis Adunarea Generală comunicând prezența a 307 judecători, din cei 365 de judecători în funcție.

Precizăm că anterior, la Adunarea Generală a Judecătorilor din 1 martie 2024, CSM a prezentat raportul privind organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc în anul 2023, iar Aliona Miron, de la Curtea Supremă de Justiție, a fost aleasă membru al CSM.