În ultimii ani, a plouat cu dosare penale pentru îmbogățire ilicită. Un fost președinte, miniștri, deputați, judecători, procurori, alți demnitari de stat s-au trezit cu mascați la ușă în dosare în care sunt bănuiți că au averi exagerate. Perchezițiile au fost prezentate în presă ca un mare succes și o renaștere a justiție naționale. Dar, la distanța de câțiva ani de la pornire, majoritatea acestor dosare fie că s-au adunat în teanc pe mesele procurorilor, fie s-au înglodat în instanțele de judecată.  Am analizat evoluția câtorva zeci de dosare pornite pentru îmbogățire ilicită. În multe cazuri, cei vizați în anchete și-au văzut mai departe de viața lor pe picior larg, afișând lux și opulență. In ediția de astăzi a emisiunii, vă prezentăm cazurile a doi foști demnitari apropiați de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Primul personaj din anturajul fostului lider democrat care a ajuns să fie cercetat penal pentru îmbogățire ilicită este fostul deputat Constantin Țuțu. Procurorii îi impută o diferență de trei milioane și jumătate de lei între venituri și cheltuieli pentru perioada anilor 2014-2019, când a deținut mandatul de parlamentar. Dosarul de îmbogățire ilicită în care este învinuit Constantin Țuțu se află în instanță din toamna anului 2021. De atunci, s-a plimbat de la un magistrat la altul, iar pe fond nu s-a desfășurat nicio ședință de judecată.

Procesul pare să nu-l deranjeze pe fostul deputat democrat. În imaginile plasate pe rețelele sociale, acesta afișează o viață de lux. Conduce motociclete și mașini de clasa premium. Merge în vacanțe și se distrează cu activități ce provoacă adrenalină la maximum. Poartă haine și accesorii de brand exclusiviste de zeci de mii de euro.

Cel mai preferat brand al fostului politician este Billionaire, un brand italian de lux. Un tricou la acest producător costă cel puțin 500 de euro, iar o scurtă de iarnă  peste 3000 de euro. Fiind din colecții vechi nu am reușit să identificăm exact piesele vestimentare ale acestui brand purtate de Țuțu. 

Un video încărcat de Țuțu cu o săptămână în urmă pe o rețea de socializare ilustrează perfect luxul în care trăiește. Fostul deputat se află la volanul unui Ferrari care costă circa 150 de mii de euro. Este îmbrăcat din cap până în picioare în haine ale prestigioasei mărci Gucci. Chipiul pe care îl poartă Țuțu costă 340 de euro, pantalonii - 1240 de euro, tricoul - aproximativ 400 de euro, iar ghetele - 1500. Cea mai scumpă piesă este ceasul de marca Breguet - un brand de lux elvețian-francez. Accesoriul de pe mâna fostului politician  este confecționat din aur de 18 karate și costă peste 30 de mii de euro.

În total, doar în acest video, Țuțu poartă pe el haine și accesorii de peste  33 de mii de euro, sumă echivalentă cu salariul mediu al unui profesor pentru mai bine de șase ani! Împreună cu mașina, costul acestor bunuri depășește trei milioane și jumătate de lei.

Vă atragem atenția că prețurile la care Țuțu și-a cumpărat piesele vestimentare pot fi mult mai mari. Fiind din colecții mai vechi, noi le-am găsit în magazinele online la prețuri reduse.

Valoarea mașinilor, hainelor și accesoriilor afișate de Țuțu se ridică la sute de mii de euro. Surse de încredere ale Cutiei Negre susțin că mai multe dintre mașinile și motocicletele pe care le folosește Țuțu au fost cumpărate cu bani cash de către Nicolae Baciu, un apropiat al acestuia. Presa a scris anterior că Baciu ar locui în vecinătatea lui Țuțu, în cartierul de lux de pe strada Grenoble și ar fi implicat în contrabandă cu țigări.

Contactat de reporterul Cutiei Negre, Nicolae Baciu a refuzat să ofere comentarii despre bunurile achiziționate și relația pe care o are cu Țuțu.

Nicolae Baciu:  - Dvs poate ați încurcat. Nu vă dați seama unde sunați. Nu mă luați așa repede la întrebări că nu sunteți de la Procuratură. În primul rând vreau să aflu de unde aveți numărul meu de telefon și pe urmă o să continuăm discuția”

Reporter TV8:  – De la o persoană care vă cunoaște, nu o să-i dau numele acum.

Nicolae Baciu: – Am înțeles. Atunci nu avem despre ce vorbi. Vă rog să ștergeți numărul meu.

Opulența afișată în pozele lui Țuțu, nu a fost investigată de procurori. Oamenii legii au cercetat doar proveniența banilor investiți în construcția casei.

Aceasta este locuința lui Constantin Țuțu. Este situată în imediata apropiere a unui parc. Vila de 400 de metri pătrați este proiectată în stil hi-tech. Are în spate o curte frumos amenajată, cu gazon și arbuști decorativi în care a fost construită și o piscină. Când am realizat filmările, piscina era acoperită.

Despre luxul din interiorul casei putem să ne dăm seama din fotografiile postate de Țuțu pe rețelele sociale. De exemplu, scara surprinsă în mai multe imagini este una modernă, cu balustradă din sticlă și iluminare la fiecare treaptă. O astfel de scară interioară costă mii de euro.

Casa a fost contruită timp de un an

La Cadastru, imobilul de 400 de metri pătrați a fost evaluat la 2,7 milioane de lei. Pe piață, costul unei asemenea case este de 3 ori mai mare. De exemplu, pe un site specializat, o casă situată în orașul Codru, cu arhitectură similară, dar cu o suprafață mult mai mică și fără reparație interioară se vinde cu 8 milioane de lei.

Casa lui Țuțu, deși este una impunătoare, a fost construită în mai puțin de un an. Terenul de 6 ari a fost cumpărat  în iulie 2017, de la un consătean judecat anterior pentru contrabandă cu țigări. Iar în iunie 2018, casa a fost dată deja în exploatare.

Cartierul select în care și-a construit casa fostul deputat democrat Constantin Țuțu are acces interzis. Teritoriul a fost delimitat cu un gard și o poartă din fier. Din interior a ieșit un gardian care ne-a declarat că fostul deputat nu mai locuiește de mult timp aici. Din octombrie 2019, casa se află sub sechestru în dosarul pentru îmbogățire ilicită.

În toamna anului 2021, procurorii au trimis dosarul în instanța de judecată, dar până astăzi a bătut pasul pe loc. În ultimele patru luni, echipa Cutiei Negre a mers la mai multe ședințe de judecată în dosarul lui Țuțu. După una dintre acestea, fostul deputat a criticat acuzațiile procurorilor referitoare la construcția și valoarea casei.

Constantin Țuțu: - Procurorii din R. Moldova sunt specialiști în construcții, în vânzări, în cumpărări? Nu este normal. Eu am declarat cât costă casa mea și asta e tot.

Reporter TV8: – Dvs susțineți că a costat mult mai puțin construcția?

Constantin Țuțu: – Sigur că da. Am construit-o eu personal această casă. Eram implicat în procesul ăsta. Eu știu cât costă casa asta și eu am declarat.

Reporter TV8:  – Se încadrează în veniturile pe care le aveați?

Constantin Țuțu: -  Sigur că da.

Potrivit declarațiilor de avere pe care le-am analizat, în perioada 2017-2019, când și-a construit și amenajat casa, fostul deputat a avut venituri din salariu și vânzarea unor mașini de peste două milioane de lei. La care se adaugă 30 de mii de euro declarați ca donații și cadouri primite la evenimente de familie. 

Avocatul lui Țuțu acuză autoritățile că nu ar fi calculat corect diferența dintre venituri și cheltuieli și ar fi refuzat să facă o expertiză reală a casei. 

Ivan Ungureanu, avocat: „Noi am solicitat Procuraturii să dispună o expertiză să vedem noi diferența, deoarece ca bază absolut nu s-a luat nicio evaluare, nicio expertiză. S-a pus doar prețul care a considerat partea acuzării fără a avea un temei juridic în acest sens”.

De cealaltă parte, procurorul susține că evaluarea a fost făcută de Agenția de Recuperarea a Bunurilor Infracționale.

Elena Cazacov, procuror: „Deși de partea apărării se invocă faptul că nu a fost efectuată careva expertiză sau se invocă careva încălcări părții acuzării, că nu este expert și a înaintat astfel de diferențe, în cadrul urmăririi penale au fost făcute evaluările de către ARBI care și a constatat diferența respectivă”.

Slăbiciunea lui Țuțu pentru mașini de lux

În perioada în care a deținut mandatul de deputat, Constantin Țuțu a investit bani nu doar în casă, dar și în mașini de lux. Așa cum am arătat la început, acesta are o slăbiciune pentru autoturisme scumpe. Marca preferată este Mercedes de clasa S. A fost surprins cu un astfel de automobil în 2016, apoi cu altele două în 2017. Toate au purtat aceleași numere de înmatriculare personalizate, având inițialele numelui fostului parlamentar.

Ultimul Mercedes a fost declarat de Țuțu ca fiind cumpărat cu 80 de mii de euro. Dar în 2019, la demisia sa din Parlament, deputatul nota că a vândut mașina la un preț de trei ori mai mare - cu 4 milioane și jumătate de lei.

Două luni în urmă,  ANI a emis un act de constatare în privința averii lui Constantin Țuțu. Documentul arată că, în perioada în care a fost deputat, Țuțu a condus mai multe mașini scumpe cu drept de folosință gratuită. E vorba de alte trei Mercedesuri, o Skoda Kodiaq, un Audi Q7 și un Porche Cayenne.

Unul dintre aceste Mercedesuri aflate în folosință a ajuns subiect de știre,  după ce a fost scos la vânzare cu aproape 60 de mii de euro. Deși Țuțu nu s-a declarat niciodată proprietar al mașinii, în fotografii a fost surprinsă planșeta din față a autoturismului, personalizată cu numele fostului deputat.

Controlul recent al Autorității de Integritate a stabilit o avere nejustificată în valoare de 4,3 milioane de lei în cazul lui Constantin Țuțu. Actul de constatare a fost trimis în instanța de judecată pentru dispunerea încasării acestei sume în folosul statului.

Deocamdată, dosarul de la ANI nu a fost pus pe rol. În schimb cel al procurorilor privind îmbogățirea ilicită bate pasul pe loc de aproape doi ani. Mai multe ședințe au fost anulate, pentru că inculpatul nu s-a prezentat, sau apărarea a înaintat diferite solicitări.

Epopeea dosarului în instanța de judecată

Între timp, dosarul s-a plimbat de la un magistrat la altul. Inițial, i-a fost distribuit judecătorului Petru Păun. Apoi transmis pentru conexare judecătorului Ion Morozan care avea în procedură dosarul pentru trafic de influență în care este învinuit Țuțu. După ce Morozan s-a pensionat, o altă judecătoare a preluat cauza penală, dar a refuzat comasarea. Într-un final, dosarul pentru îmbogățire ilicită a revenit pe masa judecătorului Petru Păun.

La  ședința din 13 aprilie curent, la care a asistat și echipa Cutiei Negre, avocații lui Țuțu au solicitat încetarea procesului penal, invocând încălcări de procedură la etapa de urmărire penală și incompatibilitatea procurorului care a întocmit rechizitoriul. De cealaltă parte, Elena Cazacov acuză avocații de tergiversarea intenționată a procesului.

Elena Cazacov: „Pentru acuzare aceste cereri nu sunt noi. Aceste cereri sunt înaintate deja pe cercul doi. Ele au fost anterior invocate și la judecătorul precedent la care s-a aflat cauza penală și toate au fost soluționate. Deși suntem în ședința preliminară și au dreptul de a înainta astfel de cereri, considerăm însă un pic faptul că se folosesc nu chiar cu bună credință de drepturile lor. Se tergiversează, se invocă că nu au sufiecient timp pentru a le înainta, având încă 4 cereri care urmează să le înainteze. MUSCA După mine, poziția acuzării este o tactică intenționată în vederea extinderii examinării cauzei.

Avocații declară că acționează corect și nu au scopul de a tărăgăna procesul.

Ivan Ungureanu: „Având în vedere că suntem în alt complet de judecată, cauzele au fost conexate, acum suntem la faza ședințelor preliminare de susținere a cererilor noastre, de aceea partea apărării este îndreptățită să susțină toate cererile care le are în acest sens, inclusiv cererile care au fost depuse anterior și care din diferite motive nu au fost examinate și ele urmează a fi repetate în alt complet de judecată”.

La o ședință ulterioară din 21 aprilie, Constantin Țuțu a cerut instanței permisiunea să plece în România pentru investigații medicale. Judecătorul i-a acceptat solicitarea și a contramandat toate ședințele planificate până la data de 15 iunie. În aceeași zi, Țuțu a plasat pe o rețea de socializare un video în care apare alergând pe malul mării.

Dosarul fostului șef de la SIS

La 29 martie 2022, oamenii legii au făcut percheziții acasă la Vasile Botnari, un alt acolit al fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc. Procurorii îi atribuie lui Vasile Botnari o avere nejustificată de peste 28 de milioane de lei – bunuri imobile și mașini înregistrate fictiv pe numele unor rude apropiate sau persoane de încredere. Botnari a ocupat de-a lungul anilor mai multe funcții publice. A fost deputat, ministru și director al Serviciului de Informații și Securitate.

Această casă a familiei Botnari a rămas în afara verificării procurorilor, pentru că a fost cumpărată încă în anul 2009. Pe atunci, Vasile Botnari avea tot o funcție publică, fiind director al Agenției Transporturilor. Casa, situată în sectorul Telecentru, are o suprafață de 400 de metri pătrați și ocupă 6 ari de teren. La Cadastru este evaluată la peste 3 milioane de lei, un preț de cel puțin trei ori mai mic decât cel de piață. Bunurile au fost înscrise pe socrii săi.

În august 2016, pe când era ministru, Botnari a mai cumpărat 8 ari de teren cu două case, aflate chiar alături și iarăși le-a înregistrat pe socri. Între timp, a modernizat construcțiile. Astăzi, cele trei proprietăți sunt unite, au curte și intrare comună.

Soacra, judecată pentru complicitate la infracțiune

Prin aceste achiziții, Botnari i-a creat probleme și soacrei sale. Pensionara de 69 de ani este judecată pentru complicitate în dosarul de îmbogățire ilicită a lui Botnari. Potrivit procurorilor, între anii 2014-2019, soacra demnitarului a avut venituri de numai 300 de mii de lei, dar a cumpărat bunuri imobile de 19 milioane de lei.

Procurorii au stabilit și că fiica fostului demnitar, Anastasia Botnari, are în proprietate un apartament, un loc de parcare și o mașină cu o valoare de aproape 6 milioane de lei. În  perioada achizițiilor, aceasta nu a avut niciun venit și astfel oamenii legii bănuiesc că bunurile au fost cumpărate de Vasile Botnari. Toate au ajuns sub sechestru în vederea confiscării.

În timpul urmăririi penale, oamenii legii au identificat și mașini deținute de Vasile Botnari în valoare de peste 4 milioane de lei. Anterior, Botnari a fost surprins de mai multe ori la volanul unei mașini de lux de model Range Rover. Inclusiv, la întâlnirea de taină de la început de pandemie, la un hotel din capitală. 

Aceeași mașină am surprins-o parcată și în curtea casei fostului demnitar. Prețul unei asemenea autoturism este între 50 și 80 de mii de euro.

Am mers la o ședință de judecată ca să discutăm cu Vasile Botnari despre dosarul în care este învinuit de îmbogățire ilicită. Ședința a fost amânată din cauza unei alerte cu bombă, dar am reușit să-i adresăm câteva întrebări în timp ce fostul demnitar părăsea grăbit clădirea Judecătoriei Buiucani.

Reporter TV8: - Dosarul înaintat de procurori cum vi se pare, este la comandă?

Vasile Botnari:  – Nu știu dacă este la comandă sau nu, dar este o compunere pe temă liberă și în judecată voi demonstra că toți banii sunt legal dobândiți cu familia mea împreună.

Reporter TV8: - Nu vă recunoașteți vina în acest dosar?

Vasile Botnari:  - Nu.

Reporter TV8:  - Cum credeți, ce finalitatea va avea acest dosar și când?

Vasile Botnari: - Când voi demonstra că totul este legal.

2,8 milioane de lei, achitați de Botnari în dosarul profesorilor turci

În vara anului 2020, pe când era judecat în cunoscutul dosar privind expulzarea celor 7 profesori turci, fostul director SIS, Vasile Botnari, a achitat 380 de mii de lei pentru avionul charter arendat pentru transportarea profesorilor în Turcia și  alte 2,4 milioane de lei, prejudiciul pe care l-a plătit R. Moldova în urma condamnării la CEDO pe cazul profesorilor turci. Botnari a fost găsit vinovat în acest dosar, dar a scăpat de închisoare, fiind amendat cu 88 de mii de lei.

Reporter TV8: - Ați achitat avionul turcilor, din ce bani?

Vasile Botnari:  – Din banii mei.

Reporter TV8: – Cum i-ați câștigat?

Vasile Botnari: – Cinstit și legal. Din cont oficial i-am achitat.

Reporter TV8: - Declarațiile de avere corespund cu banii?

Vasile Botnari: – Sigur că da. Procuratura a verificat și s-a convins că e tot legal.

După perchezițiile din 29 martie 2022, Vasile Botnari a fost arestat în dosarul de îmbogățire ilicită. Însă peste 4 luni, a fost trecut în arest la domiciliu. Ancheta penală în privința fostului director SIS s-a desfășurat rapid. Peste jumătate de an, dosarul a ajuns în judecată, dar aici procesul se tărăgănează. În total, au fost programate 12 ședinte. Majoritatea au fost amânate sau întrerupte din diverse motive.

Dosarul lui Plahotniuc, împotmolit la Procuratură

În timp ce la Judecătoria Buiucani sunt judecați doi dintre foștii demnitari apropiați de Vladimir Plahotniuc, dosarul de îmbogățire ilicită al oligarhului s-a împotmolit la Procuratură. Averea dobândită de Plahotniuc pe care oamenii legii o consideră nejustificată depășește două miliarde de lei. Acesta este cel mai complex dosar de îmbogățire ilicită, fiind vorba de zeci de bunuri imobile și mobile cumpărate de Plahotniuc atât în R. Moldova, cât și în străinătate.

Cercetarea lui Vladimir Plahotniuc pentru îmbogățire ilicită s-a transformat într-o adevărată epopee cu multiple refuzuri de inițiere a dosarului și cu tergiversări constante. În 2018, Procuratura a respins denunțul depus de președinta PAS, Maia Sandu. În 2019 - o soartă similară a avut-o demersul  liderului Platformei DA, Andrei Năstase.

În iunie 2021, Serviciul de Informații și Securitate a trimis o sesizare la Procuratură  despre  averea fostului lider democrat. În baza demersului SIS, a fost inițiat un proces penal. Dar peste o lună, Procuratura condusă de Alexandr Stoianoglo l-a clasat. În noiembrie 2021, procurorul general interimar Dumitru Robu, a anulat ordonanța de refuz semnată de Stoianoglo și a dispus repornirea dosarului penal de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Învinuirea pentru îmbogățire ilicită i-a fost înaintată lui Plahotniuc în februarie 2022. De atunci, opinia publică nu a mai fost informată despre mersul anchetei.

Avere de 2,2 miliarde lei

La solicitarea Cutiei Negre, PCCOCS a precizat doar că în timpul urmăririi penale a fost constatată o diferență de 2,2 miliarde de lei între veniturile declarate de Plahotniuc și proprietățile dobândite de acesta. Alte informații a refuzat să ne ofere, făcând trimitere la secretul anchetei.

În sesizarea trimisă la Procuratură, Serviciul de Informații și Securitate a informat despre achizițiile făcute de Plahotniuc în străinătate, inclusiv în perioada în care a deținut mandatul de deputat. Fusese identificate 5 mașini, un iaht de lux și mai multe vile, costul cărora depășește 145 de milioane de euro.

Despre toate aceste bunuri jurnaliștii de la Rise Moldova au scris cu mult timp înainte. 

Vladimir Plahotniuc a dobândit proprietăți de sute de milioane de lei și pe teritoriul R. Moldova. Majoritatea le deține prin interpuși sau companii afiliate. Despre tranzacțiile cu cele mai scumpe imobile presa a scris de nenumărate ori.

Toate aceste proprietăți se află sub sechestrul procurorilor în dosarul numit generic „frauda bancară”. În această cauză, Vladimir Plahotniuc este acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Recent procurorii au anunțat că sunt gata să trimită dosarul în judecată.

La solicitarea Cutiei Negre, Procuratura Anticorupție a oferit cifre exacte cu privire la sechestrele aplicate pe averea lui Plahotniuc.

S-a pus interdicție pe 75 de încăperi locative și nelocative, 45 de terenuri pentru construcții, 15 unități de transport, 9 cote în capitalul social al unor companii, mijloace bănești din 4 conturi bancare și 3 creanțe.

Totodată, am aflat de la Procuratură  că niciuna dintre mașinile sechestrate nu a fost ridicată și plasată la vreo parcare specială în vederea ulterioarei confiscări.

„Mijloacele de transport pe care sunt aplicate sechestre  nu sunt transmise în administrarea ARBI, condiție de bază pentru inițierea procedurii de valorificare anticipată. O parte din acestea se află peste hotarele Republicii Moldova, iar Procuratura Anticorupție a formulat comisii rogatorii în acest sens. O altă parte dintre mașini sunt utilizate în procesul de producție”, a precizat Procuratura Anticorupție.

Șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin susține că se lucrează mult pe dosarele de îmbogățire ilicită, dar resursele Procuraturii sunt limitate și ar trebui concentrate pe cazurile de corupție mare.

Veronica Drăgălin: Vă pot spune din experiența pe care o avem că nu este simplu să demonstrezi, să faci o analiză complicată financiară despre modul de viață al persoanei, ce bunuri deține în Moldova și peste hotare, ce cheltuieli are. Noi, Procuratura Anticorupție, împreună cu CNA, împreună cu ARBI, lucrăm, dar iarăși avem surse limitate. Sunt doar câțiva oameni care lucrează la aceste cazuri. Din punctul meu de vedere, cred că am reușit să avem rezultate intermediare, pentru că noi am reușit să terminăm urmărirea penală, să ne asigurăm că avem suficiente probe, să le trimitem în judecată. Mai departe ce se întâmplă pe rol noi nu avem control cât de repede se desfășoară o judecată. Noi ca instituție, să reușim să avem așa fel de rezultate, pe așa feluri de cazuri de rezonanță, trebuie să putem să ne concentrăm resursele anume pe aceste cazuri. și nu pe cazuri de corupție de 500 de euro sau ceva mai simplu”.

În ediția de săptămâna viitoare vă povestim despre alți apropiați ai lui Plahotniuc, cercetați pentru îmbogățire ilicită. Vă vom invita într-o excursie virtuală la vila de poveste de pe malul Nistrului a fostului ministru de Interne, Alexandru Jizdan. Vila a fost amenajată în perioada în care Jizdan era anchetat penal.

Republica Moldova este o un stat sărac, dar cu oameni extrem de generoși cu partidele politice. Campania electorală pentru alegerile parlamentare a fost un soi de competiție între bugetari, pensionari și chiar șomeri la donații pentru diferiti concurenți. Partidul Nostru al lui Renato Usatîi a fost lider la donații primite de la pensionari și șomeri. Peste 60 de persoane au rupt din puținul pe care îl aveau pentru a ajuta formațiunea în alegeri. 

Echipa Cutia Neagră PLUS i-a căutat pe acești donatori generoși. Spre surprinderea noastră, mulți dintre ei au fugit de întrebări, iar alții s-au lansat în atacuri și amenințări la adresa echipei de filmare. Am întâlnit și mulți donatori care nu știau nici cu spatele despre sumele pe care le-ar fi vărsat în bugetul de campanie al partidului.

Am pornit în căutarea pensionarilor și șomerilor din lista de donatori ai Partidului Nostru din satul Hârbovăț, raionul Anenii Noi. Ne-a atras atenția un cuplu de bătrâni, Vera și Andrei Roșior. Cei doi, potrivit datelor CEC, au donat la mijloc de septembrie, 10 mii de lei pentru Partidul Nostru. Andrei Roșior, pe care l-am găsit acasă, nu știe însă nimic despre donațiile pe care le-ar fi făcut.

Discuție între Andrei Roșior și reporterul TV8:

-        Dați-mi un număr de telefon și când o să aflăm o să vă sun.

- Dar nu cunoașteți ce sumă ați donat?

– Nu pot să spun nimic, eu cu capul meu...

 – Nici soția nu cunoaște?

 – Ea încă e mai rău ca mine. Parcă am donat. Baba era acasă, eu nu știu.

 - Dar a venit cineva să ceară bani de la dvs?

 - Eu nu pot să spun asta, nu eram acasă. Eu mai mult pe la spital.

 - Ce pensie aveți dvs?

- Patru mii.

- Dar soția dvs.?

- Nu știu, ea la Bender primește.

- Iată pe listă figurați că ați donat 10 mii de lei? Este corect?

- Poate să fie așa. O să vină nepoata și o să mă lămurească.

- Nu cunoașteți absolut nimic?

- Nu pot să spun nimic.  

La scurt timp după ce ne-am îndepărtat de casa soților Roșior, am fost contactați telefonic de un bărbat, care s-a prezent drept nepot al acestora. El ne-a cerut insistent să nu mai umblăm prin sat în căutarea donatorilor Partidului Nostru.

 -   Vă rog frumos, nu umblați casă de la casă și căutați prostii. Acolo e tot legal. Buneii mei au donat bani la partid. Verificați mai departe, dacă au sau nu au bani. I-ați întrebat dacă au bani. Ce fel de vorbe-s astea? Dacă el a dat bani, înseamnă că e conștient că a dat banii.

-        Dumnealui ne-a spus că nu cunoaște.

– Înțelegeți că în fiecare zi vin de ăștia ca și dvs. Unul de la Partidul lui Șor vine, unul …

-        L-am întrebat  pe domnul dacă îi ajunge pensia pentru ca să doneze.  Iată dvs, având pensia maximum 3 mii de lei, v-ați permite să donați bani unui partid?

-        Eu cred că, dacă m-ar aranja partidul, aș da și 20 de mii. Toată suma aș da-o, numai ca să scăpăm de ăștia, de „hleghiile” astea d ela guvernare..

-         Dvs ați donat în numele bunelului?

 - Nu, eu n-am donat în numele buneilor. Buneii au donat cu mâna lor, cu semnătura lor. Nu le încâlciți.

- El nici măcar nu știa ce sumă a donat. A zis că mătincă mi-am pus semnătura.

- Dvs ați văzut din ce an e el? El am fost acum la dânsul și deseară el poate spune că eu nu am fost la dânsul. Atât! Timpul costă bani. La revedere!    

O altă gospodărie, alți doi pensionari, Gheorghe și Nina Catan, care au sponsorizat Partidul Nostru tot cu 10 mii de lei. Femeia a evitat să vorbească la cameră. A răspuns la câteva întrebări de după poartă.

Discuție între reporterul TV8 și Nina Catan:

-        Dvs cu soțul figurați pe o listă că ați fi donat bani.

-        Ce-i cu dânșii? Sunt sănătoși? Care partid, care bani donați? Nu am văzut și nu am auzit nimic. Nu am donat niciun bănuț de râs.

- Nici soțul dvs?

- De unde să luăm noi? Doamne ferește! Nu am avut niciodată în viață 10 mii de lei. De unde? Ce-i cu voi? Cu o pensie de 1500 de lei, de unde?

Nu ne-am îndepărtat prea mult că am primit un nou apel cu amenințări de la o persoană care s-a prezentat drept fiul soților Catan. Bărbatul, cel mai probabil, obținuse numărul de telefon de la nepotul de mai devreme al soților Roșior. 

– Dvs ați mers și ați vorbit cu două doamne. Ați intrat în ogradă.

- Noi nu am intrat în ogradă.

- Pentru așa ceva trebuie să aveți dosar și cred că o să-l aveți. O să vă dau în judecată. Vă spun. Ieri au fost aici și au întrebat o bucată de sat, dacă n-ați dat bani la Partidul Șor că o să vă aresteze și dvs veniți azi și îi întrebați dacă n-ați dat bani la Partidul Nostru.

– Eu m-am prezentat și am spus că suntem de la TV8.

- Ați trimis ieri Partidul Șor, adică v-ați prezentat ca de la Partidul Șor și i-ați băgat pe oameni în spărieți ca azi când o să veniți cu altă întrebare,  oamenii să vă spună că nu au donat. 

Din Hârbovăț am mers în satul vecin, Bulboaca. Aici o istorie similară. O pensionară care figurează în listă că ar fi donat, împreună cu soțul său, 10 mii de lei, declară că nu știe nimic despre asta.

Discuție între reporterul TV8 și Nadejda Miron:

- Dvs ați donat împreună cu soțul dvs?

- În ce partid?

- Sunteți pe lista Partidului Nostru ca și donator. Nu ați donat?

- Nimic! Eu nici nu știu.

- Suma pe care ați donat-o dvs este de 5 mii de lei.

- Doamne ferește!

- Împreună cu soțul dvs, la fel 5 mii de lei. Deci 10 mii de lei în total ați donat. Ce pensie aveți dvs?

- Trei mii.

- Și v-ați permite să donați o pensie și jumătate unui partid?

- Pot să donez pentru cineva drag, pentru cineva care are nevoie, numai nu pentru partid.

- Deci dvs nu ați făcut nicio donație?

- Nu, n-am făcut. Să donez eu trebuie chiar să semnez, să am banii aceștia, dar să fac eu așa ceva… Hai că o să ne lămurim noi cu asta. Eu nu pot să donez așa sumă că n-am de unde. Dar îmi pare bine că am aflat că poate să se gândească lumea că suntem chiar bogați. 

Sponsorii generoși din satele raionului Glodeni

Situații similare cu pensionari donatori am întâlnit și în alte raioane din țară. În satul Petrunea din Glodeni am găsit-o pe Maria Gușan. Aceasta, împreună cu soțul său Petru Gușan,  ar fi donat Partidului Nostru câte 5 mii de lei. Potrivit registrului donatorilor de la CEC, soții sunt și membri ai partidului pe care l-au sponsorizat. Maria Gușan a negat însă orice legătură cu formațiunea politică.

Discuție între reporterul TV8 și Maria Gușan:

-        Ați donat unui partid bani?

-         Nu. N-am donat la niciun partid și nici nu vreau să mă filmați.

-         N-ați fost la niciun partid?

-        - N-am fost nici la  un partid nicăieri.  

O altă casă din Petrunea, un alt donator pensionar. Ivan Gușan figurează în registru cu o donație de 7300 lei. La poartă ne-a întâlnit feciorul său, care însă a încercat să ne ducă pe o pistă greșită, afirmând că acolo nu locuiește Ion Gușan și nici nu știe cine e acesta.

Am continuat căutările pe ulițele satului Petrunea și am aflat că Anatolie Gușan, cu care tocmai vorbisem, ar fi membru activ al Partidului Nostru. Pensionarul  Ivan Gușan, pe care îl căutam, este tatăl său și locuiesc în aceeași gospodărie. Așa că ne-am întors la poarta familiei. De această dată, bărbatul a fost mai agresiv în discuții cu echipa Cutiei Negre.

Discuție între Anatolie Gușan și reporterul TV8:

-Care-i întrebarea, nu înțeleg eu.

 - Vreau să vă întreb dacă dvs sunteți membru al Partidului domnului Usatîi?

- Am fost cândva.

- Dvs ați donat bani partidului în campania electorală care a fost?

 - Cu ce scop mă întrebați?

- Pentru că este un subiect de interes public. Facem un material despre donații. 

- CEC-ul are toate listele, care și cine a donat. Vă duceți la dânșii și-i întrebați.

- Pe tatăl dvs îl cheamă Ivan? Dumnealui a donat bani  pentru acest partid anul acesta în campania electorală?

- Eu nu pot să răspund de alți oameni. 

- Dar când v-am zis despre Partidul Nostru, v-ați făcut de parcă nici nu cunoașteți despre el.

– Eu cunosc așa partid că există.

- Dar sunteți membru și în prezent la acest partid?

-  Asta e viața mea personală.

- Dar dl Ivan este acasă?

– Este.

-        Putem discuta cu el?

-        Nu.

-        De ce ?

-        El se simte rău și stă în pat.

-         Dumnealui a donat 7300 de lei în această campanie.

-         Eu nu pot să răspund de alți oameni. Fiecare răspunde de dânsul. Eu pot să donez cui vreau și cât vreau. Și matale la o zi de naștere pot să-ți transfer 200 de lei pentru o ciocolată. În țara noastră, cu guvernarea de azi, e greu de trăit. 

Tot în Petrunea locuiește un alt donator al Partidului Nostru, cu numele Nicolae Gușan. I-am găsit casa datorită unui banner pe care-l avea lângă gard și fusese utilizat într-o altă campanie electorală a partidului Nostru. Pensionarul a văzut echipa noastră de filmare și s-a ascuns după casă. L-am strigat de mai multe ori la poartă, dar nu a reacționat. La rugămintea noastră, s-a dus să-l cheme o vecină. Într-un final, Nicolae Gușan a ieșit la poartă, dar nu a fost prea vorbăreț.

Discuție între reporterul TV8 și Nicolae Gușan:

- Dvs ați donat bani în această campanie?

- Toate întrebările la CEC. Acolo e tot și eu nu pot să vă spun nimic.

- Dvs sunteți pensionar. Ce pensie aveți?

- Ce pensie am eu, n-ai tu. Treaba mea cu pensia mea.

- Dar v-ați permis din pensie să donați bani?

- Nu din pensie, asta-i treaba mea.

- Dar ați donat totuși bani?

- Da! 

După reacțiile neprietenoase ale donatorilor Partidului Nostru din Petrunea ne-am îndreptat în satul Danu din același raion. Și aici am găsit peste 10 sponsori generoși ai formațiunii lui Renato Usatîi. Prima donatoare pe care am întâlnit-o în localitate, Natalia Balaban, s-a declarat o susținătoare aprigă a Partidului Nostru. Femeia a indicat în Registrul donatorilor că e șomeră și a oferit în campanie 5 mii de lei.

Discuție între Natalia Balaban și reporterul TV8: 

- Am donat pentru că susțin Partidul Nostru. Am donat înainte de alegeri, nu mai țin minte data. Știu precis că 5 mii am donat. Eu am venit în satul ăsta străin. Bărbatul meu e de aici  și se ocupă cu agricultura. Noi foarte multe greutăți avem în agricultură și vrem ca măcar Usatîi să facă ceva pentru noi. Suntem tineri. Rămânem aici. Nu plecăm nicăieri, dar e greu, din an în an e mai greu. Chiar ne gândim să ne ducem peste hotare.

- Dacă nu lucrați, v-ați permis să donați această sumă?

- Păi, o dată la patru ani, cred că nu este așa o sumă mare.

Alți 10 sponsori de campanie din satul Danu ai Partidului Nostru sunt angajați SRL AAA-Map. Compania administrează o stână de oi și niște depozite agricole. Aceștia au donat bani cash, în aceeași zi, sume cuprinse între 6 și 15 mii de lei. Am mers la depozitele companiei de lângă sat, în speranța să putem discuta cu o parte dintre donatori. Nu i-am găsit însă acolo nici pe ei, nici administratorul firmei.

Faptul că am mers să-i căutăm și să discutăm cu sponsorii Partidului Nostru din Anenii Noi și Glodeni l-a deranjat vizibil pe liderul formațiunii Renato Usatîi. Acesta s-a lansat în acuzații la adresa reporterului de investigații în direct în timpul emisiunii Cutia Neagră, cu o săptămână înainte să publicăm investigația. 

Renato Usatîî: - Este ok să investigați, să mergeți la oameni să-i întrebați. Aveți acces la informații, de unde le-ați luat treaba voastră. E secretul sursei și tot așa. Dar modul în care au fost vizitați unii cetățeni din țară de echipa TV8 a fost tare urât. Să vii peste un om de 68 de ani, Dvs zâmbiți, dar omul stă pe pastile, deoarece ai voștri i-au speriat: „da` știți, pentru faptul că ați finanțat, puteți să aveți un dosar penal?

Mariana Rață:  - Cine, colegii mei au spus așa ceva despre dosare penale?

Renato Usatîî:  - Da, asta colegii dvs au vorbit așa ceva.

Mariana Rață:  - Asta dvs cineva v-a povestit sau aveți înregistrarea discuției? Dl Usatîi, telespectatorii noștri vor avea ocazia să- și facă părerea despre ce spuneți dvs exact săptămâna viitoare când apare investigația. 

Renato Usatîî: - Voi lucrați exact cum lucra Cavcaliuc cu Direcția 5, așa lucrați voi cu oamenii în țară. Nu se poate de venit la oameni să-i intimidați, pentru că voi vreți breaking news.

Mariana Rață: - Oamenii când fac donații pentru un partid își asumă că numele lor o să apară într-o listă, că s-ar putea să vină niște jurnaliști să-i întrebe.

Renato Usatîî: - Eu vorbesc despre comportament. Nu este o problemă că întreabă. Jurnaliștii trebuie să întrebe. Modul în care ei întreabă, cu așa-numite sperietori și săgeți că vedeți că puteți să aveți probleme,

Mariana Rață: - Nu cred, dar dacă dvs aveți o înregistrare audio, eu cu mare drag o voi asculta.

Trei șomeri din Chișinău cu donații de 44950 lei 

În lista donatorilor pentru Partidul Nostru ne-au atras atenția și trei șomeri din Chișinău. Aceștia au donat câte aproape 45 de mii de lei și au indicat că banii provin din vânzare de mașini sau imobile. Am încercat să-i găsim, dar nu ne-a reușit.

Ghenadie Dochitcu a indicat în actele de la CEC că are domiciliul într-un bloc de pe strada Muncești. Bărbatul,  însă, nu a indicat numărul apartamentului. Am stat de vorbă cu câțiva oameni care locuiesc acolo, însă nimeni nu-l cunoaște pe sponsorul lui Usatîi.     

Serghei Ilicov a avut aceeași tactică. Acesta a evitat să indice în acte numărul apartamentului în care ar avea domiciliu. Am fost la blocul situat pe strada Nicolae Costin, dar nu l-am găsit.      

Din apartamentul situat pe strada Valea Trandafirilor, indicat drept domiciliu de Sergiu Moisei, un alt sponsor al formațiunii lui Usatîi, ne-a răspuns o femeie care stă acolo în chirie. Aceasta nu-l cunoaște pe Moisei. Actele consultate ulterior de reporterul Cutiei Negre arată că apartamentul a fost în proprietatea lui Moisei, dar l-a vândut cu patru ani în urmă.

Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, crede că legislația ce vizează sponsorizarea campaniei electorale este bună, dar are pe alocuri câteva carențe de care se folosesc politicienii pentru a-și finanța campania din surse netransparente.

„Din punctul meu de vedere, noul Cod Electoral și prevederile acestuia, în special capitolul 5, care este destinat finanțării campaniilor electorale și a grupurilor de inițiative, este bine elaborat și eu cred că este suficient ca să asigure transparența în campania electorală. Dar legea conține anumite carențe. Dacă ne uităm la statistici, vedem că 80% din cheltuielile pe care le declară partidele, sau chiar mai mult, vin de la bugetul de stat.  Deci, în țara noastră, oamenii nu sunt foarte pregătiți să susțină partidele politice. Atunci o parte din partide recurg la metodele la care v-ați referit cu donatori fictivi și așa mai departe. Nu trebuie să ne facem iluzii.

Noi ne amintim, de exemplu, campania din 2010, când la Partidul Comuniștilor, care guvernase până atunci, s-a descoperit că oameni care nu au domiciliu, oameni foarte săraci ar fi donat 200 de mii de lei Partidului Comuniștilor. Au mers colegii voștri jurnaliști, s-au întâlnit cu familia respectivă, oamenii au strâns din numeri și au spus că nu au așa bani. Noi nu avem cu ce trăi, nu avem unde trăi. Ce a urmat după asta? A urmat înregistrarea în Parlament a unui proiect de lege și autor a fost renumitul nostru compatriot Vlad Plahotniuc, care propunea ca finanțarea să fie liberalizată, iar oamenii care dispun de resurse financiare să poată dona partidelor milioane de lei. Atunci legea nu a fost adoptată. Dimpotrivă, în 2019, după ce la guvernare a venit blocul ACUM împreună cu Partidul Socialiștilor, au fost introduse modificări în legislația electorală care prevede dimpotrivă scăderea pragului de donații până la câteva salarii minime, tocmai pentru a nu permite ca așa numiți saci de bani să finanțeze campaniile electorale.

11 angajați la grădiniță, sponsorii Partidului Nostru

Chiar dacă municipiul Bălți este considerat orașul de suflet al lui Renato Usatii, cea mai bună mobilizare în susținerea financiară a Partidului Nostru  la parlamentare a fost în orasul Glodeni. Primară a localității este Stela Onuță, membră a partidului, aleasă deputată. Din respect pentru ea, în Glodeni, pentru Partidul Nostru au donat bani de la angajații primăriei, până la bucătărese din grădiniță.  

Cea mai mare mobilizare a fost la grădinița Nr.4 unde 11 angajați au adunat peste 85 de mii de lei pentru formațiunea lui Renato Usatîi. În listă am găsit bucătărese, care au donat peste 5 mii de lei fiecare, o asistentă medicală și un paznic cu donații de 9 mii de lei. O educatoare a vărsat în contul de campanie 10500 lei, iar directoarea grădiniței – 15 mii de lei. Toate donațiile au fost făcute cu bani cash și în aceeași zi, pe 8 septembrie.

Pe teritoriul grădiniței nu am putut intra. Poarta era încuiată cu lacăt, pentru a limita accesul străinilor în instituție. A ieșit însă directoarea să afle de ce îi căutăm și ne-a oferit explicații ce vizează donațiile.

Discuție între Elvira Scobioală și reportera TV8:

-        Am susținut Partidul Nostru pentru că doamna primar ne ajută și e alături de noi întotdeauna. Ne-a donat mai multe terenuri de joacă care au fost pentru beneficiul nostru. Doamna primar face multe lucruri pentru orășelul nostru și o susținem.

-        Voiam să concretizez. Am observant că 11 persoane din instituția pe care o conduceți au donat. Cunoașteți despre asta?

-  Cred că fiecare în particular a mers și a făcut declarațiile, nu pe teritoriul instituției. Eu nici nu am știut, pe urmă am aflat din alte surse. Eu n-am făcut nicio agitație, că nu am dreptul legal.

- Ați transferat bani sau ați dat cash?

- Nu, nu, cash.

- De ce ați donat cash, de obicei e mult mai ușor prin transfer.

- Fiecare are dreptul să decidă cum face. Telefonul nu era atunci cu mine și așa a fost.  

Din cei 10 subalterni din lista sponsorilor de campanie, directoarea ne-a trimis la poartă doar o bucătăreasă să vorbească despre donația de 5600 lei pe care a făcut-o pentru Partidul Nostru.

Discuție între Ecaterina Șereptica și reportera TV8:

- Eu cred că această informație este confidențială. Nu aș vrea să pronunț suma.

 - V-a spus cineva să donați?

 - Nu, asta e părerea mea. Ei au făcut foarte mult pentru noi și noi am decis așa.

- „Ei” asta cine, partidul?

– Partidul însuși, ei au făcut multe și pentru bucătărie. Au făcut multe și pentru grădiniță.  Așa am donat din toată inima.

– Adică, nimeni nu a făcut agitație?

- Nu, nici într-un caz. Eu mă strădui să nu fac agitație pentru niciun partid. Asta e doar părerea mea.

- Dar salariul dvs vă permite să donați?

- Cu fiecare an, ei fac tot posibilul ca să ne permitem. Am fost personal și am donat cash.   

- Țineți minte perioada, în ce lună sau săptămână Aați donat?

- Nu, atât de repede zboară timpul că eu nici nu atrag atenția. Stimăm foarte mult Primăria că face foarte multe pentru noi.

Angajații Primăriei Glodeni, sponsori generoși

Primăria orașului Glodeni este condusă de Stela Onuțu, deputata aleasă din partea Partidului Nostru. Din echipa sa d ela Primărie 6 funcționari au sponsorizat campania electorală a partidului. Cea mai mare sumă, 14 mii de lei, a donat-o Tatiana Galer, specialistă în planificare în cadrul Primăriei.

- Dacă sincer, nu prea aș vrea să vorbesc. - De ce? Măcar să ne spuneți ce v-a motivat să donați? De ce ați donat? - Cred că o să mă abțin de la careva comentarii. Nu vă supărați, nu vreau să intru în detalii. - Măcar să ne spuneți, ați donat sau ... ? - Da, a fost o donație, în dependență de cât consideră fiecare suma mare, mică. - Dar ce sumă dvs ați donat? - Tot nu vreau să ies cu așa declarații. - V-a îndemnat poate cineva să donați? - Nu, a fost propria inițiativă. Nu, nu, a fost totul… MUSCA - Dar măcar să ne spuneți în ce perioadă ați donat? – Acum, anul acesta. - Anul acesta când? O lună în urmă, două luni în urmă? - Undeva, cred, vara. MUSCA Asta e tot. Cred că am spus prea multe decât mi-aș fi dorit să zic.

Viceprimarul de Glodeni a fost mai deschis în discuția cu noi.

Discuție între viceprimarul Ruslan Ungurean și reportera TV8:

- În campania electorală am făcut donații pentru Partidul Nostru în sumă de 10 mii de lei. Donații am făcut din respect și susținere a partidului dat.

- Sunteți membru al partidului?

- Nu. Sunt un susținător al partidului și am hotărât să donez suma respectivă. Susținerea pe care o am din partea partidului dat, în special a domnului Renato Usatîi, am un respect anume pentru el prin faptul că în perioada de timp, din 2015 până prezent, a ajutat orașul nostru cu tehnică, cu diferite donații în amenajarea orașului.Asta a fost așa o discuție că ar fi nevoie de o susținere, dacă aș fi deschis. Am spus că da.

- Cineva din partid v-a zis?

- Nu neapărat din partid, așa de la colegi, prieteni, am discutam după orele de lucru.

- Mai mulți angajați ai primăriei dumneavoastră au donat pentru acest partid și vreau să întreb dacă aceasta a fost o donație de echipă. A fost o discuție împreună cu angajații primăriei să donați toți împreună?

 - Nu a fost o donație de echipă. Prima dată aud că și alții colegi au fost donatori.

O donație egală cu cea a viceprimarului,10 mii de lei, a făcut și șoferul Primăriei din Glodeni.

Discuție între reportera TV8 și  Veaceslav Neamțu:

- Ce sumă dvs ați donat?

- Nu-i secret, dar nu vreau să o spun.

- Dar cunoașteți perioada în care dvs ați donat banii?

- Eiii, nu mai țin minte.

- Dar nu a fost un îndemn din partea colegilor să faceți această donație?

- Nu. Eu din 2015 sunt cu partidul.

- Sunteți membru de partid sau nu?

- Sunt membru.

Contrar celor declarate, bărbatul nu figurează ca membru de partid în lista donatorilor.

De la Primărie am mers la Spitalul Raional din Glodeni unde două asistente medicale și o infirmieră au donat Partidului Nostru câte 10 mii de lei. Nu le-am găsit la locul de muncă, dar am reușit să discutăm la telefon.

Asistenta medicală Ionela Șelegheda ne-a declarat că a donat bani din respect față de primărița din Glodeni. Banii i-ar fi dus cash la sediul formațiunii din localitate.

Iar infirmiera Ludmila Grosu s-a încurcat în declarații.

- Ce sumă de bani dvs ați donat?

- 500 de lei.

- Ați făcut un singur transfer?

– Da.

 - Dvs sigur ați donat 500 de lei, pentru că în listă figurați că ați donat 10 mii de lei.

 – Până când  5 mii s-au dus, 500 și pe urmă iar s-au dus.

 - Ați donat mai întâi 500 și apoi 5000  mii?

- Da. 

- Atunci iese 5500, nu 10000 de lei. Sau totuși ați donat 10 mii și ați făcut mai multe transferuri?

- Mai multe transferuri. Eu mai multe am făcut.

- Dar salariul dvs de infirmieră v-a permis să faceți această donație?

- Da.

- Ce salariu dvs aveți?

- Nouă, zece mii.

- Deci dvs. un salariu l-ați donat acestui partid?

- Da. 

- I-ați donat cash sau prin transfer?

- Prin transfer. 

– Dar mai țineți minte în ce perioadă ați făcut transferul?

– Deja aici nu-ți pot spune.

Femeia a fost prinsă cu minciuna. După ce ne-a spus că a donat doar 500 de lei pentru Partidul Nostru, la final a vorbit de câteva transferuri. Totuși, în lista donatorilor publicată de CEC, Ludmila Grosu figurează cu o singură donație de 10 mii de lei, făcută în numerar. 

193 mii lei de la firma unei candidate la parlamentare

În emisiunea precedentă v-am arătat că partidul aflat la guvernare a beneficiat în campania electorală de un suport  financiar considerabil din partea business-ului, acumulând donații de aproape 4 milioane de lei de la 60 de companii. În cazul Partidului Nostru, situația e total diferită. O singură firmă a donat formațiunii 193 de mii de lei. Iar câțiva oameni de afaceri au sponsorizat campania lui Renato Usatîi cu sume ce se apropie de 100 de mii de lei. 

Pe 5 septembrie, compania BPO SOFTWARE SOLUTIONS a virat în contul electoral al Partidului Nostru 193200 lei. Firma aparține Nataliei Băleanu, candidată la parlamentare pe locul 14 în lista lui Renato Usatîî.  Compania, specializată în domeniul IT, declară în rapoarte că nu a avut anul trecut niciun angajat. În schimb, a avut profit din activitate peste un milion de lei.

Întrebată despre donația din companie pentru Partidul Nostru, Natalia Băleanu a răspuns scurt: „Suma este mare, dar am considerat că trebuie să contribui, din cauză că am fost candidată pe lista partidului”.

Un alt sponsor al partidului lui Renato Usatîi în parlamentare a fost Oleg Babii, fondatorul companiei  BPM-TRADE, un mare jucător pe piața deșeurilor de metale. Firma a fost acuzată în anii precedenți că ar încerca să monopolizeze piața, în detrimentul companiei de stat Metalferos. Pe 3 septembrie, Oleg Babii a donat Partidului Nostru 96 de mii de lei.

„ Aceasta e alegerea mea și gata. Vă rog să mă scuzați. Eu nu sunt o persoană publică și nu vreau să răspund”, ne-a declarat Oleg Babii la telefon.

Sponsor comun cu blocul ALTERNATIVA

Alte 93 de mii de lei au ajuns la Partidul Nostru de la Alexandr Kilovatîi, coproprietarul companiilor „Leutis” și „Tower Group”, care dețin mai multe centre comerciale în Chișinău. În primul episod al investigațiilor noastre despre sponsorii campaniei electorale, v-am povestit că 9 angajați ai firmelor lui Alexandr Kilovatîî au făcut donații pentru Blocul Alternativa. Nu am reușit să-l găsim pe Kilovatîi pentru comentarii.

Ne-a atras atenția și o altă firmă care apare de mai multe ori în raportul depus la CEC de Partidul Nostru. 7 persoane ce lucrează la AMG-Prom SRL au sponsorizat campania cu 71 de mii de lei. Donațiile au fost făcute în aceeași zi cu bani cash.

SRL AMG-Prom a câștigat licitații publice și nu are dreptul să facă donații pentru partide în calitate de persoană juridică. Potrivit datelor consultate de reporterul Cutiei Negre, în ultimii ani, firma a câștigat tendere de peste 8 milioane de lei la Chișinău Gaz.

Unul dintre coproprietarii firmei AMG-Prom susține că nu știe nimic despre donațiile făcute de angajații săi pentru Partidul Nostru. 

Discuție între Evghenii Crainîi și reportera TV8:

- Compania noastră se găsește pe lista donatorilor?

 - Șapte angajați ai companiei dvs au donat Partidului Nostru.

- De unde să știu eu?

 - Deci, dvs nu cunoașteți?

- Idee nu am. În genere, am rămas în șoc că cineva de la noi donează. Noi, în afară de biserici, nu donăm nimănui. Eu nici nu știam că la mine oamenii pot să doneze unor partide. Eu doar nu merg cu ei de mânuță să văd ce fac. Eu doar am spus că noi putem dona doar pentru biserici, mai mult nimănui. 

Abordat de câteva ori la Parlament, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a evitat să ne răspundă la întrebările legate de sponsorii săi de campanie.

Pensionari și zilieri în lista de sponsori ai Blocului Patriotic

De la Partidul Nostru trecem la Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. În campania electorală pentru parlamentare, blocul a primit donații de la 270 de persoane. În total, 2,8 milioane de lei. Din lista sponsorilor lipsesc liderii partidelor și deputații care și-au păstrat fotoliile în Parlament. În schimb, au donat zeci de aleși locali, pensionari sau oameni care prestează muncă sezonieră.

În lista donatorilor pentru Blocul Patriotic am numărat 24 de pensionari. Majoritatea au donat câte 10 mii de lei. Pe unul dintre ei, Constantin Jomir, l-am găsit în satul Costești, raionul Ialoveni. Pe 10 septembrie, bărbatul a transferat în contul electoral al blocului aproape 10 mii de lei. Bărbatul a refuzat să ne spună ce l-a motivat să susțină financiar un concurent electoral și ne-a închis poarta în față.

O donație similară a făcut și Valentina Menzarari, o pensionară din satul Negrești, raionul Strășeni. Când am întrebat-o, femeia a negat donația. „Nu am făcut. Poate nu țin minte”, a comentat aceasta.  

Circa 65 de mii de lei au ajuns în contul electoral al Blocului Patriotic de la 7 persoane care prestează muncă sezonieră. Banii însă au fost rambursați, potrivit unui registru publicat de CEC. Iar o donatoare s-a ales și cu amendă. CEC-ul a stabilit că aceasta nu a avut venituri suficiente anul trecut pentru a face o astfel de donație.

Întrebat cum au ajuns zeci de pensionari și zilieri să fie sponsori de campanie, Igor Dodon a avut un răspuns scurt.

„Eu cred că fiecare persoană care a făcut donații pe contul electoral al blocului poate să-și justifice veniturile și va merge cu justificările la CEC, așa cum a fost și anterior. Noi am mai avut astfel de cazuri și după aceea am justificat și am clarificat lucrurile”, a precizat Dodon.

Aleșii locali din PSRM, generoși cu partidul

Au contribuit financiar la campania electorală a Blocului Patriotic și 28 de primari, care au donat sume cuprinse între 5 și 20 de mii de lei. Cel mai generos a fost Mihail Slimovschi, primarul satului Trifănești din raionul Florești.

„Am donat pentru Partidul Socialist. Eu de când m-am născut am fost octombrel, pioner, comsomolist de partid și pe urmă m-au depolitizat. Când am participat la conflictul armat de pe Nistru m-a depolitizat poliția. Cum susțin alții alte partide, așa susțin și eu partidul meu.  Am carnetul de membru de comunist, dar susțin Partidul Socialiștilor”, și-a argumentat decizia primarul de la Trifănești. 

Și zeci de angajați din consiliile raionale și locale au pus umărul la campania electorală a Blocului Patriotic. Unii au făcut donații chiar cu încălcarea legii.  De exemplu, membrul Partidului Socialiștilor, Dumitru Dragancea, consilier în Consiliul Raional Călărași, dar și în Consiliul Local al satului Sipoteni, a transferat pe contul de campanie al blocului  aproape 10 mii de lei. CEC i-a aplicat o amendă consilierului după ce a constatat că donația sa a depășit cu peste 3 mii de lei plafonul admis de lege. Consilierul nu a vrut să vorbească despre donația pe care a făcut-o în campanie.

Jumătate din suma de 20 de mii de lei pe care a donat-o președintele raionului Dodndușeni,Valentin Cebotari, a fost rambursată.

 - Cunoașteți din ce motiv au fost întorși banii?

- Pentru că s-au trimis de două ori. A fost făcută o eroare și s-a luat de două ori câte 10 mii. Eu nu am apăsat unde trebuie.

- Ce v-a motivat să donați pentru acest bloc?

- Ei m-au susținut în campanii. Eu am fost toată viața de stânga, întâi cu Vladimir Nicolaevici, pe urmă cu Igori Nicolaevici. De aceea, eu socot că ei m-au susținut când a trebuit și eu trebuie să am un aport oarecare când este nevoie. Când am avut nevoie, ei au mers lângă mine, m-au susținut în campaniile care le-am avut eu, opt campanii, de fiecare dată. Trebuia și eu odată și odată să ajut.

- Împreună cu dvs au mai donat și alți subalterni ai dvs din Consiliu. Vreau să vă întreb dacă ați organizat.

 - Nu cunosc. Asta  trebuie cu președintele organizației teritoriale să vorbiți, nu cu mine.    

Angajații unui consilier din Ungheni, amendați de CEC   

Un consilier raional din Ungheni, membru al PSRM, Pavel Chilcevschi, a făcut două donații pentru Blocul Patriotic în sumă de aproape 20 de mii de lei. Bărbatul este proprietarul companiei PRINTCOMP, pe care am observat-o în registrul cu donații. Trei persoane angajate la această firmă au sponsorizat campania cu peste 49 de mii de lei.

Igor și Valeria Caroli, angajați la firmă în funcția de mecanic și, respectiv, cusătoreasă, au donat câte 19600 lei. Cei doi au fost amendați de CEC după ce s-a constatat că nu au avut venituri suficiente pentru donații.  Consilierul socialist din Ungheni a refuzat să dea explicații despre donațiile făcute de angajații săi.

„Mulțumesc mult, dar nu vreau să dau interviu”, ne-a spus scurt consilierul socialist și a întrerupt apelul telefonic.

Dacă în raioane aleșii locali s-au mobilizat pentru a susține campania electorală a Blocului Patriotic, la centru nu s-au adunat donații. Printre sponsori nu se regăsesc persoanele din conducerea partidelor și nici deputații care și-au păstrat fotoliile din Parlament. Igor Dodon are o explicație.

„În primul rând, fiecare donator trebuia să corespundă unor criterii. Eu nu am făcut această analiză, dar probabil ei au fost donatori în campania prezidențială și nu puteau să fie donatori și acum. Nu cunosc detalii. Nu au fost niciun fel de indicații în acest sens să nu facă donații. Din câte cuosc au contribuit destul de mult comuniștii. Noi chiar avem o structură fiecare cum a contribuit. Noi am repartizat contribuțiile conform cotelor din listele electorale. Socialiștii minimum 50 %, așa a fost și în lista electorală. Comuniștii - 25%, Doamna Irina Vlah 20% și dl Tarlev 5%, practic asta trebuia să fie și contribuția”, a explicat Igor Dodon.

Fostul ministru de Interne cu soția au donat 40 mii lei

Doar doi deputați ai Blocului Patriotic au făcut donații în campania electorală. Ala Pilipețcaia și Pavel Voicu au transferat câte 10 mii de lei. De asemenea, soția fostului ministru de Interne, Stela Voicu, angajată la compania de pază PREMIUM SECURITY GROUP, a sponsorizat campania cu 30 de mii de lei.

Discuție între Pavel Voicu și reportera TV8:

-        Eu îmi pot permite această donație, fiindcă o perioadă îndelungată am fost membru al diasporei. Am fost director general la o uzină metalurgică în România. Am resursele necesare și am considerat că putem  să oferim aceste donații pe care le-am făcut.

-        Munca în diasporă a fost după ce ați plecat din funcția de ministru?

-         Nu. Asta a fost din 2012 până aproape în 2016.

-        Să înțeleg că donațiile au fost făcute din rezervele pe care le-ați avut?

-        Și rezervele pe care le am, dar și bugetul pe care îl deține familia.

Vasile Tarlev, președintele Partidului Viitorul Moldovei, parte a Blocului Patriotic, susține că nu a făcut personal donații în campania electorală, pentru că nu a fost o necesitate.

-        Noi am participat din partea Partidului Viitorul Moldovei din posibilitățile financiare la contul Partidului Viitorul Moldovei și am achitat, de aceea uitați-vă mai bine.

-        Dvs ca persoană fizică, mă refeream, de ce nu ați făcut donații?

-        Nu a fost necesitatea și nu am avut posibilitate.

-         Cineva din rude, din susținătorii dvs au contribuit la campanie?

-        Susținătorii, da! Banii în contul Partidului Viitorul Moldovei au venit de la susținători.

-        Dvs ați făcut donații în alte campanii, poate la prezidențiale?

-        Personal, la direct, nu am făcut, dar la contul partidului, da!

-        Dvs cu cât ați contribuit la contul partidului.

-        În măsura salariului și a legislației și a plafonului?

-        Care e suma?

-        Este în declarația mea către organele de drept. Ăsta e un secret al meu personal. Care e problema?

-        Rudele dvs nu au vrut să vă susțină în campanie? Fiicele dvs au companii.

-        Pentru mine a fost important să fie alături de mine rudele și prietenii și să nu fie împotrivă, dar să voteze „pentru”. Probabil e una dintre cele mai mari susțineri. Nu întotdeauna fac banii tot.

-         Mă așteptam să vedem SRL-urile fiicelor dvs. în listă.

-        Nu, noi nu încurcăm una cu alta. Ei au afacerile lor, familiile lor. Eu țin mult la relațiile noastre. 

Liderul organizației „Inima Moldovei” din Bălți: „Dodon o să-mi întoarcă banii”

Din echipa Partidului Inima Moldovei, o altă componentă a Blocului Patriotic, exclusă mai târziu de CEC din cursa electorală, au făcut donații pentru campanie doar două persoane ce aveau locuri pe lista blocului la parlamentare. Victor Topal a transferat 16 mii de lei, iar Alexandru Tuceac - 96 de mii de lei.

Tuceac este liderul Organizației Teritoriale a Partidului Inima Moldovei din Bălți[1] . Are o afacere în domeniul reparațiilor de mașini și comerț cu piese auto și este directorul Clubului de Hipism şi Cultură Fizică pentru Tineret şi Copii din Bălți. În 2014, Alexandru Tuceac a fost condamnat de Judecătoria Bălți la 6 ani de închisoare, pentru că a răpit o persoană și a obligat-o să muncească la clubul de hipism pe care îl administrează. Un an mai târziu, Curtea Supremă de Justiție a dispus suspendarea condiţionată a pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.

Pe lista inițială la parlamentare a Blocului Patriotic, Alexandru Tuceac a fost pe locul 40. Pe lângă donația de 96 de mii de lei pe care a făcut-o pentru campanie, Tuceac a oferit și servicii de transport blocului electoral. CEC a constatat că, adunate, cele două donații au depășit plafonul admis de lege și i-a aplicat lui Tuceac o amendă.

Discuție între Alexandru Tuceac și reportera TV8:

-        Sunt banii mei și îi gestionez cum vreau. Eu pentru tot ce fac răspund personal. Nu am nevoie de consilieri. 

-        Adică v-ați permis să donați 96000 lei?

-         Da, chiar am plătit și amendă. Pe voi vă interesează. Aceștia sunt banii mei. Eu pot să-i dăruiesc. Ce vreau aceea fac. Eu câștig legal banii, de aceea sunt în drept să fac ce vreau cu ei. Eu am donat înainte să fie exclus (n.r. Inima Moldovei).

-        După ce a fost exclus partiduș, nu v-a părut rău de suma donată?

-        Care-i diferența? Îmi puteți întoarce banii? Pe domnul Dodon să-l rog să-i întoarcă?

-         Se poate de întrebat și pe dl Dodon.

-         O să-l prindem și o să-l întrebăm. 

Pe întreaga campanie electorală, Blocul Patriotic a avut doar câteva donații în sume mari. Banii au fost virați de angajații unor companii private ce activează în domeniul IT. Doi programatori ai firmei „Galexstudio” au donat câte 96 de mii de lei. Compania crează site-uri pentru agenți economici și a câștigat câteva licitații publice pentru dezvoltarea unor baze de date la instituții medicale.

Am sunat la compania „Galexstudio” pentru a-i căuta pe cei doi programatori sponsori ai Partidului Nostru, dar nu am reușit să vorbim cu ei. Un angajat al firmei a promis că discută cu directorul și ulterior vom fi contactați, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Conexiuni cu businessmani din „lista neagră” a SIS

Un alt programator, Vladimir Ocnean, a transferat în contul electoral al Blocului Patriotic 50 de mii de lei. Iar alte 25 de mii au ajuns în bugetul de campanie de la Aliona Coroi, manager al companiei „IT Program Corp”. Această firmă s-a numit anterior „UNITABACCO” și îi aparține controversatului om de afaceri Alexandru Vîlcu. Compania a participat în 2019 la concursul de privatizare a Tutun CTC. Numele lui Vîlcu a fost inclus de SIS în așa-numita „listă neagră” a afaceriștilor afiliați lui Vladimir Plahotniuc.

Vladimir Ocnean și Aliona Coroi sunt asociați astăzi în compania „Investment Partners”, care i-a aparținut până în 2021 lui Sergiu Talpă. Un afacerist cu nume similar se regăsește tot în lista SIS persoanelor afiliate lui Plahotniuc. Talpă a fost administratorul unei companii din Cipru, fostă acționară la „Bass Systems”, care a câștigat tendere publice de sute de milioane de lei în perioada guvernării Partidului Democrat și apoi acuzată de spălare de bani prin offshore-uri.

Discuție între Aliona Coroi și reportera TV8:

-        Acestea sunt preferințele noastre. Noi suntem pentru acest partid. Noi pentru el am votat, de aceea și i-am ales.

-         Dvs împreună cu dl Vladimir ați decis sau asta e doar o coincidență că vă aflați pe aceeași listă?

-        Noi suntem într-un birou. Am comunicat și am decis să facem asta.

-        Dar dvs cunoașteți personal pe cine dintre persoanele care au fost pe lista acestui bloc la parlamentare sau pur și simplu sunteți simpatizanți ai blocului?

-        Pur și simplu.

-        Mă puteți ajuta să iau legătura cu dl Vladimir sau poate e alături de dvs să-i transmiteți receptorul?

-        În acest moment nu este alături de mine, dar dacă-i găsiți numărul, sunați-l!  Eu nu vă transmit numărul lui. 

Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație ADEPT și-a amintit cum au evoluat de-a lungul anilor metodele de finanțare a campaniilor electorale. Deși apreciază modificările care s-au făcut în șegislație, Boțan consideră că există soluții pentru a îmbunătăți situația, dacă am urma practica unor state europene.

 „Finanțarea partidelor adesea a fost ilegală și a început cu cumpărarea voturilor, cu mituirea cetățenilor. Inițial, în anii 90, prin metode foarte simple, vă amintiți poate lozinca „Votez pentru orez”. Deci, partidele care erau, în special cele de guvernare și aveau ceva resurse, în ajunul alegerilor, făceau cadouri cetățenilor: o sticlă de ulei, două sticle de hrișcă, un pachet de zahăr și așa mai departe. Asta a fost anii 90. Mai aproape de anii 2000 au venit alte metode de susținere a alegerilor, pentru că deja au apărut oameni relativ înstăriți din business și mituirea, dacă putem spune așa, a cetățenilor, prin servicii de agrement, concerte și așa mai departe, a intrat în vogă. După care a venit altă etapă, constituirea fundațiilor de caritate. Liderii politici deveneau șefi de fundații și așa mai departe. Următoarea etapă a fost atunci când lideri de partid au devenit proprietari ai unor holdinguri media și activitățile de caritate erau însoțite de reclamă la televizor. Ne amintim de Edelweiss, de Fundația Miron Șor, Pentru Orhei, fundația primei doamne „Din Suflet”, fundația „Soluția” și așa mai departe. Toate aceste lucruri, noi le-am trecut și s-au găsit soluții pentru ele. A fost modificată legislația. Deja nu se mai permite organizarea concertelor în campanie electorală.

Am văzut ultimele modificări la legislație care au avut loc în vară anului curent. Persoanele care sunt obligate să facă declarații de venituri și interese pot face acte de caritate, dar nu au dreptul să le reclameze. Așa cum scrie Biblia, mâna dreaptă nu trebuie să știe ce face mâna stângă. Deci vedem că lucrurile au evoluat. Deci, toate aceste lucruri noi le-am văzut. Autoritățile au încercat să le corecteze. Undeva au reușit, undeva nu prea bine, pentru că, partidele politice oricum  încearcă să găsească metode. Cred că această problemă poate fi soluționată prin dialog, prin discuții. Și sigur că au fost tot felul de propuneri. De exemplu, ca Republica Moldova să îmbrățișeze modelul german, unde banii de la bugetul statului, pentru a nu lăsa sacii cu bani să influențeze alegerile, sunt puse în trei coșuri. Un singur coș este compensatoriu, dacă îi putem spune așa. Dintr-un coș se achită partidele politice proporțional cu numărul de voturi. Din alt coș, proporțional cu cantitatea de bani pe care partidele sunt capabile să le acumuleze de la susținătorii săi prin cotizații. Și al treilea coș este proporțional cu capacitatea partidelor de a convinge, hai să spunem, business-ul, cetățenii să facă donații. Și atunci ai o varietate mai mare și poți motiva eventualii contribuitori la finanțarea partidelor să susțină un partid sau altul.