Doi agenți ruși și doi cetățeni ai Republicii Moldova vor fi judecați pentru spionaj în favoarea Moscovei, dar și trădare de patrie. Aceștia încercau să extindă rețeaua de agenți FSB în Republica Moldova și să compromită guvernarea. În acest scop, doar în 2021, gruparea a beneficiat de finanțări de jumătate de milion de dolari, precizează directorul Serviciului Informații și Securitate. Unul din cei doi moldoveni se află acum în arest, iar al doilea a fost anunțat în căutare. Surse TV8 ne-au spus că este vorba de Vadim Iurcenco și Iurii Gudilin. Vadim Iurcenco este adjunctul lui Igor Dodon în cadrul Uniunii de Afaceri Moldo-Ruse, iar anterior, RISE a scris cu referire la surse din cadrul serviciilor speciale că acesta este un „agent” al Serviciului Federal de Securitate din Rusia. Ce ține de Iurii Gudilin, acesta este cunoscut ca unul dintre consultanții ruși care i-au ajutat pe socialiști în mai multe campanii electorale, inclusiv cea prezidențială din 2020. Potrivit RISE, Gudilin este considerat de SUA drept ofițer FSB. În octombrie 2022, Iurii Gudilin și alți doi cetățeni ruși, au fost incluși în lista persoanelor sancționate de SUA pentru implicarea în operațiunile Kremlinului în Moldova. 

Trupele ucrainene s-au regrupat și au reluat operațiunile ofensive pe trei direcții importante, arată o analiză a ministerului britanic al Apărării. Luptele se duc în sudul și sud-estul țării, iar Kievul susține că Bahmutul s-a transformat în capcană pentru ruși. Informații neconfirmate în mod oficial susțin că rușii ar fi suferit pierderi mari într-un atac ce ar fi fost organizat în zona localității Avdiivka, din estul Ucrainei, scrie Ziare.com. Între timp, Direcția principală de informații a Ministerului Apărării al Ucrainei a postat un filmuleț intrigant în care anunță pe scurt că „a sosit timpul răzbunării”. Președintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat ABC News, că omologul său american, Joe Biden, ar fi putut pune capăt războiului din Ucraina "în 5 minute" dacă ar fi fost vorba de cedarea teritoriilor ucrainene, un lucru cu care Kievul nu ar fi fost de acord, scrie Ukrainska Pravda, citată de Libertatea. Totodată, pe internet au apărut imagini cu elicoptere militare despre care s-a spus că au fost transferate în secret Ucrainei din partea Poloniei. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a amenințat că Moscova va lovi trei centrale nucleare ucrainene, dar și alte instalații nucleare din Europa de Est, dacă se confirmă o presupusă încercare a forțelor armate ale Kievului de a ataca centrala de la Smolensk cu aşa-zise rachete NATO. Între timp, ministrul de Externe al Ucrainei susține că NATO va adopta o cale mai rapidă de aderare la alianță pentru țara sa.

UPDATE Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a acceptat să sprijine aderarea Suediei la NATO, pe care o blochează de mai bine de un an, a anunțat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, salutând această decizie ca fiind „o zi istorică”, potrivit AFP.

UPDATE Aliaţii NATO au ajuns luni la un acord asupra unor planuri regionale care detaliază modul în care alianţa ar răspunde la un atac rusesc, depăşind blocajul din partea Turciei, cu o zi înainte ca liderii să se reunească la summitul de la Vilnius, au declarat trei diplomaţi pentru Reuters. Totodată, mai mulţi diplomaţi au precizat pentru dpa că este vorba de planuri care vizează modul de răspuns la un potenţial atac al Rusiei sau al unei organizaţii teroriste asupra teritoriului alianţei militare occidentale. Relansarea planurilor semnifică o schimbare majoră, deoarece este prima dată când NATO elaborează astfel de documente de la sfârşitul Războiului Rece, în urmă cu trei decenii, aminteşte Reuters.

UPDATE Polonia a anunțat că a reținut încă un spion rus. Numărul total al persoanelor reținute în cadrul anchetei a ajuns la 15, a declarat luni ministrul de Interne Mariusz Kaminski, potrivit Reuters.

UPDATE Ambiguitatea din jurul perspectivelor de aderare a Georgiei la NATO face jocul Rusiei, au afirmat luni autorităţile acestei mici ţări din Caucaz, cu o zi înainte de summitul Alianţei Nord-Atlantice ce se va desfăşura în Lituania, informează AFP.

UPDATE Kremlinul va începe în curând să restricționeze playlisturile de muzică ale rușilor și să urmărească călătoriile lor cu taxiul în timp real, pe măsură ce intensifică supravegherea după rebeliunea eșuată a mercenarilor Wagner, scrie The Telegaph.

UPDATE Începând cu data de 24 februarie, pentru a putea face față forțelor militare ruse, Ucraina a contractat aproximativ 12.000 de mercenari din 84 de țări. Printre ei se numără și români, conform estimărilor publicate de Ministerul rus al Apărării.

UPDATE Un scandal a izbucnit în Rusia după ce regizorului Nikita Mihalkov a trimis cărți cu poezii soldaților ruși aflați pe frontul din Ucraina.Corespondenții militari ruși și publicul lor au fost indignați că în loc de tancuri, drone, dispozitive de vedere nocturnă sau medicamente, de care ocupanții duc lipsă acută, Mihalkov a organizat expedierea unui lot mare de cărți inutile pe front, scrie Ziare.com.

UPDATE NATO a decis să elimine obligaţia Kievului de a urma Planul de acţiune pentru aderare (MAP - Membership Action Plan), ca parte a căii de aderare la Alianţa Atlantică, a anunţat ministrul de externe ucrainean pe Twitter, Dmitro Kuleba. „În urma unor discuţii intense, aliaţii NATO au ajuns la un consens privind scoaterea MAP de pe calea de aderare a Ucrainei. Salut această decizie mult-aşteptată care ne scurtează calea către NATO”, a scris Kuleba pe reţelele de socializare, în ajunul unui summit NATO din Lituania, scrie Mediafax.

UPDATE Australia va trimite în Germania o aeronavă de supraveghere a Forţelor Aeriene Regale Australiane pentru a sprijini Ucraina prin protejarea unei porţi umanitare şi militare în afara teritoriului său, a anunţat luni premierul Anthony Albanese, relatează Reuters.

UPDATE  ”Suntem puternici ca o stâncă”, spune Joe Biden despre relațiile dintre SUA și Marea Britanie. Președintele american s-a întâlnit înaintea summitului de la Vilnius cu premierul britanic Rishi Sunak și, pentru prima oară de la încoronare, cu Regele Charles al III-lea.

UPDATE Canada a anunțat luni că își va dubla numărul de militari aflați sub egida NATO în Letonia, alte 1.200 de trupe canadiene urmând să fie desfășurate în micuțul stat baltic pentru a preveni orice tentativă de agresiune din partea Rusiei, relatează Reuters.

UPDATE „La momentul la care vorbim, împotriva ţării noastre continuă un nou atac prin blocarea distribuită a serviciului” (atac de tip DDoS, distributed denial-of-service), a declarat şeful Centrului naţional pentru securitate cibernetică al Lituaniei, potrivit Agerpes.

UPDATE Din ce în ce mai multe ţări au început să îşi repatrieze rezervele de aur ca măsură de protecţie împotriva sancţiunilor occidentale impuse Rusiei, transmite Reuters.

UPDATE Forțele ucrainene i-au atacat pe ruși cu o armă termobarică pe care au capturat-o, cel mai probabil, toamna trecută în Balakliia. Potrivit imaginilor publicate pe rețelele sociale, arma a fost folosită pentru a atacat pozițiile rușilor în apropierea localității Tors'ke, din regiunea Donețk, scrie Digi24.

UPDATE Aderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică ar avea consecinţe „foarte negative” pentru securitatea europeană, a afirmat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului cu o zi înainte de începerea summitului NATO în timpul căruia va fi dezbătută candidatura Kievului, informează AFP, potrivit Agerpres.

UPDATE Ucraina a început construcția unei fabrici pentru producția de drone turcești Bayraktar. Oleksandr Kamyshin, ministrul pentru industrii strategice al Ucrainei, a declarat acest lucru luni, în cadrul emisiunii „Telemaratonul național”, difuzată pe toate marile canale de televiziune ucrainene, relatează BBC. El a precizat că este vorba despre construcție, și nu despre următoarea etapă de aprobări. Construcția uzinei ar trebui să dureze aproximativ doi ani și va asambla dronele de atac Bayraktar TB2, drona grea Akıncı și drona de luptă Kızılelma. Unele dintre ele vor fi echipate cu motoare ucrainene, potrivit G4media.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu șeful Wagner, Evgheni Prigojin. Oficialul a declarat că întrevederea a avut loc la 5 zile de la rebeliune, iar la ședință au fost prezenți inclusiv comandații grupului militar, în total fiind 35 de participanți. Peskov susține că Putin a dat o notă celor întâmplate și le-ar fi propus mercenarilor variante de angajare oficială în câmpul muncii.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit deja cu liderul Grupului „Wagner”, Evgheni Prigojin, după lovitura militară eșuată a acestuia din urmă, care a avut loc în pe 24 iunie. Potrivit publicației franceze Libération, care citează surse din serviciile de informații occidentale, întâlnirea a avut loc la Moscova. Prigojin, împreună cu alți comandanți ai „Wagner”, a fost chemat la Kremlin la 1 iulie. Fondatorul Grupării Wagner s-a întâlnit acolo și cu șeful Gărzii Naționale Ruse, Viktor Zolotov, și cu şeful Serviciului rus de Informaţii Externe, Serghei Narîșkin. Fostul spion CIA Glenn Carl, care a lucrat în Rusia, constată că întoarcerea în Federația Rusă a șefului PMC „Wagner”, Evgheni Prigojin, șochează și derutează foștii spioni. În opinia sa, acest lucru poate indica o slăbiciune și fragilitate și mai mare a regimului lui Vladimir Putin decât pare, scrie Ziare.com.

UPDATE Directorul SIS de la Chișinău, Alexandru Musteața, anunță destructurarea unei rețeli de agentură implicată în acțiuni de trădare de patrie și spionaj. Dosarul a fost trimis în judecată de SIS în comun cu PCCOCS. Potrivit informațiilor, începând cu  2020, cetățeni ai Federației Ruse, Vadim I și Iurie G, sub comanda Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Rusia, identificau și recutau cetățeni moldoveni, astfel construind o rețea de agentură pe teritoriul țării noastre. Potrivit SIS, activitatea cetățenilor ruși și a rețelei de agentură a fost orientată spre influențarea activităților social-politice ale Republicii Moldova în interesul Rusiei.

UPDATE Există un semnal că o nouă rebeliune poate începe oricând în Rusia, care va fi susținută de un număr mare de oameni, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat ABC News, comentând revolta liderului rus Wagner Evgheni Prigojin de la Moscova. “Cred că da, pe baza datelor serviciilor de informații … A devenit o figură politică. Și pentru mine, acesta trebuie să fi fost scopul său principal. De ce s-a oprit? Ei bine, nu știu sigur”, a spus președintele ucrainean, relatează Unian, potrivit Money.

UPDATE Ultranaționalistul Igor Ghirkin, un apropiat al lui Putin, spune că dacă ar fi în locul președintelui Rusiei nu s-ar duce în Turcia, unde a fost invitat oficial de președintele Recep Erdogan.

UPDATE Un atac al armatei ruse asupra unui cartier rezidențial din Orihiv, regiunea Zaporojie, s-a soldat cu cel puțin 4 morți și 11 răniți. Alte zeci de persoane se află sub dărâmături, anunță autoritățile.

UPDATE „Preşedintele rus Vladimir Putin va dori negocieri când forţele armate ucrainene vor ajunge în Crimeea”. Acest lucru a fost declarat de preşedintele ucrainean Zelenski într-un interviu pentru ABC News, adăugând că în curând ar putea exista semne ale altor revolte în Rusia. Aceste cuvinte se referă la revolta Wagner, din 24 iunie, scrie Mediafax.

UPDATE Trupele ucrainene înregistrează un „avans clar” pe flancul sudic al oraşului Bahmut, din estul ţării: a anunţat adjunctul ministrului apărării al Ucrainei, Hanna Maliar, pe Telegram. „În direcţia lui Bahmut, inamicul este în defensivă. Există o înaintare clară a trupelor noastre pe flancul sudic”, scrie Mediafax.

UPDATE Forţele ruse au atacat în ultima oră districtul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, a anunţat pe Telegram şeful administraţiei militare regionale, Sergi Lisak. Deocamdată, nu au fost semnalate victime şi „încă este în curs de clarificare amploarea pagubelor produse de gloanţe ruseşti”, a adăugat înaltul oficial, precizând că comunitatea din Marganeţ a fost atacată ieri seară, iar în cursul nopţii a fost vizat oraşul Nikopol cu ​​artilerie grea, notează Mediafax.

UPDATE Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat – potrivit site-ului independent The Kyiv Independent – ​​că Rusia ar trebui să atace centralele nucleare ucrainene şi instalaţiile nucleare din Europa de Est, dacă se confirmă un presupus atac ucrainean asupra unei centrale nucleare ruseşti. În cazul României, ar fi vorba despre centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă. „Dacă tentativa de atac cu rachete NATO asupra centralei nucleare Desnogorsk va fi confirmată, ar trebui să luăm în considerare scenariul unui atac rus simultan asupra centralelor nucleare Pivdenno-Ukrainska, Rivne şi Hmelniţki, precum şi asupra instalațiilor nucleare din Europa de Est”, a scris Medvedev, fostul preşedinte al Rusiei, pe Telegram, potrivit Mediafax.

UPDATE Un incendiu uriaș a izbucnit la un depozit din Sankt Petersburg. Potrivit autoritățile, flăcările s-au extins pe o suprafață de 3.500 de metri pătrați.

UPDATE După 14 luni de război, Rusia are un bilanț negativ pe toată linia în Ucraina, iar Kremlinul nu a reușit să-și atingă niciunul dintre obiectivele militare, arată o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului. Forțele ucrainene dețin acum inițiativa pe aproape toată linia frontului, în timp ce trupele ruse se străduiesc să-și păstreze pozițiile în teritoriiile pe care le-au ocupat, scrie Spotmedia.

UPDATE „Decizia exactă luată la Vilnius va lansa un număr mare de procese legate de planificarea strategică, ajutorul de apărare, planificarea apărării, întrebări legate de transformarea sectorului de securitate și apărare a Ucrainei, priorități în cooperare cu aliații și conţinutul garanţiilor de securitate. Dacă decizia privind aderarea Ucrainei la NATO nu este luată la Vilnius sau este amânată, înseamnă că garanțiile de securitate devin prioritare. Accentul se va schimba”, a afirmat vicepremierul ucrainean Olha Stefanișina, potrivit Știripesurse.

UPDATE Rușii sunt încercuiți în Bahmut, prinși în capcană. Grupul ucrainean Fantoma face ravagii, potrivit comandantului Forțelor Terestre ale Forțelor Armate Ucrainene, Oleksandr Sîrski, notează NewsWeek.

UPDATE Polonia a trimis recent Ucrainei aproximativ o duzină de elicoptere de atac sovietice Mi-24, afirmă surse anonime citate duminică, 9 iulie, de publicația americană Wall Street Journal (WSJ), potrivit The Kyiv Independent. Conform surselor WSJ, elicopterele au fost predate în cadrul unui „transfer secret“. Cu toate acestea, flota ucraineană este în continuare una mică în comparație cu flota aeriană a Rusiei, având sisteme de țintire și de apărare mai puțin sofisticate, notează WSJ.

UPDATE O explozie puternică s-a auzit duminică în orașul Melitopol, aflat în partea ocupată de ruși a regiunii Zaporijjea din sud-estul Ucrainei, potrivit Sky News.

UPDATE Serviciul german de informații a ascultat în timp ce Evgheni Prigojin a negociat cu liderul belarus Alexander Lukașenko, în numele președintelui rus Vladimir Putin, pentru a opri marșul Grupului Wagner către Moscova, potrivit presei germane, notează Ziare.com.

UPDATE Șeful organismului de supraveghere nucleară al ONU a declarat că „face progrese” în ceea ce privește inspectarea mai multor zone ale centralei nucleare din Zaporizhzhia, după ce Ucraina a afirmat că „obiecte exterioare similare unor dispozitive explozive” au fost plasate pe acoperișurile de la sit. Oficialii ONU au declarat că nu au văzut niciun indiciu de explozibili sau mine în timp ce au vizitat bazinele de răcire și alte zone, dar nu au explorat încă acoperișul centralei, potrivit AlephNews.

UPDATE Preşedintele american Biden a declarat că, în timp ce Ucraina aşteaptă să adere la alianţa de apărare NATO, Statele Unite sunt pregătite să-i ofere protecţie similară cu cea pe care o oferă Israelului, notează Mediafax.

UPDATE Rusia testează o versiune îmbunătățită a celui mai mare bombardier supersonic ce poate lansa rachete nucleare, potrivit presei ruse de stat.Un model îmbunătățit al bombardierului strategic Tupolev Tu-160M ​​este testat de Moscova, a informat agenția de știri de stat TASS. Aeronava va fi echipată cu arme mai avansate și sisteme de război electronic, scrie Ziare.com.

UPDATE Ray Piselli, şeful afacerilor internaţionale la Lockheed Martin, a anunțat că se dorește înființarea unei unități de modernizare şi mentenanţă pentru sistemele de rachete HIMARS în România.

UPDATE Organizația Tratatului Atlanticului de Nord va condiționa, la summitul de la Vilnius, o potențială acordare a calității de membru Kievului de reforme ulterioare în Ucraina. Jake Sullivan, asistentul președintelui Statelor Unite pentru afaceri de securitate națională, a anunțat acest lucru, scrie Adevărul.

UPDATE „Casa Albă a mărturisit de fapt că a comis crime de război acceptând să trimită bombe cu dispersie în Ucraina”, potrivit unor declaraţii difuzate duminică seara de ambasada Rusiei în SUA, relatează Reuters. 

UPDATE Preşedintele american Joe Biden a sosit duminică în Regatul Unit, unde se va întâlni cu regele Charles al III-lea şi cu prim-ministrul Rishi Sunak înainte de a se îndrepta către summitul NATO de la Vilnius, apoi în Finlanda, relatează AFP, citat de Agerpres. Înainte să plece din SUA, Biden a mers la plajă.