Doi agenți ruși și doi cetățeni ai Republicii Moldova vor fi judecați pentru spionaj în favoarea Moscovei, dar și trădare de patrie. Aceștia încercau să extindă rețeaua de agenți FSB în Republica Moldova și să compromită guvernarea. În acest scop, doar în 2021, gruparea a beneficiat de finanțări de jumătate de milion de dolari, precizează directorul Serviciului Informații și Securitate. Unul din cei doi moldoveni se află acum în arest, iar al doilea a fost anunțat în căutare. Surse TV8 ne-au spus că este vorba de Vadim Iurcenco și Iurii Gudilin. Vadim Iurcenco este adjunctul lui Igor Dodon în cadrul Uniunii de Afaceri Moldo-Ruse, iar anterior, RISE a scris cu referire la surse din cadrul serviciilor speciale că acesta este un „agent” al Serviciului Federal de Securitate din Rusia. Ce ține de Iurii Gudilin, acesta este cunoscut ca unul dintre consultanții ruși care i-au ajutat pe socialiști în mai multe campanii electorale, inclusiv cea prezidențială din 2020. Potrivit RISE, Gudilin este considerat de SUA drept ofițer FSB. În octombrie 2022, Iurii Gudilin și alți doi cetățeni ruși, au fost incluși în lista persoanelor sancționate de SUA pentru implicarea în operațiunile Kremlinului în Moldova. 

Trupele ucrainene s-au regrupat și au reluat operațiunile ofensive pe trei direcții importante, arată o analiză a ministerului britanic al Apărării. Luptele se duc în sudul și sud-estul țării, iar Kievul susține că Bahmutul s-a transformat în capcană pentru ruși. Informații neconfirmate în mod oficial susțin că rușii ar fi suferit pierderi mari într-un atac ce ar fi fost organizat în zona localității Avdiivka, din estul Ucrainei, scrie Ziare.com. Între timp, Direcția principală de informații a Ministerului Apărării al Ucrainei a postat un filmuleț intrigant în care anunță pe scurt că „a sosit timpul răzbunării”. Președintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat ABC News, că omologul său american, Joe Biden, ar fi putut pune capăt războiului din Ucraina "în 5 minute" dacă ar fi fost vorba de cedarea teritoriilor ucrainene, un lucru cu care Kievul nu ar fi fost de acord, scrie Ukrainska Pravda, citată de Libertatea. Totodată, pe internet au apărut imagini cu elicoptere militare despre care s-a spus că au fost transferate în secret Ucrainei din partea Poloniei. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a amenințat că Moscova va lovi trei centrale nucleare ucrainene, dar și alte instalații nucleare din Europa de Est, dacă se confirmă o presupusă încercare a forțelor armate ale Kievului de a ataca centrala de la Smolensk cu aşa-zise rachete NATO. Între timp, ministrul de Externe al Ucrainei susține că NATO va adopta o cale mai rapidă de aderare la alianță pentru țara sa.

UPDATE Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a acceptat să sprijine aderarea Suediei la NATO, pe care o blochează de mai bine de un an, a anunțat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, salutând această decizie ca fiind „o zi istorică”, potrivit AFP.

UPDATE Aliaţii NATO au ajuns luni la un acord asupra unor planuri regionale care detaliază modul în care alianţa ar răspunde la un atac rusesc, depăşind blocajul din partea Turciei, cu o zi înainte ca liderii să se reunească la summitul de la Vilnius, au declarat trei diplomaţi pentru Reuters. Totodată, mai mulţi diplomaţi au precizat pentru dpa că este vorba de planuri care vizează modul de răspuns la un potenţial atac al Rusiei sau al unei organizaţii teroriste asupra teritoriului alianţei militare occidentale. Relansarea planurilor semnifică o schimbare majoră, deoarece este prima dată când NATO elaborează astfel de documente de la sfârşitul Războiului Rece, în urmă cu trei decenii, aminteşte Reuters.

UPDATE Polonia a anunțat că a reținut încă un spion rus. Numărul total al persoanelor reținute în cadrul anchetei a ajuns la 15, a declarat luni ministrul de Interne Mariusz Kaminski, potrivit Reuters.

UPDATE Ambiguitatea din jurul perspectivelor de aderare a Georgiei la NATO face jocul Rusiei, au afirmat luni autorităţile acestei mici ţări din Caucaz, cu o zi înainte de summitul Alianţei Nord-Atlantice ce se va desfăşura în Lituania, informează AFP.

UPDATE Kremlinul va începe în curând să restricționeze playlisturile de muzică ale rușilor și să urmărească călătoriile lor cu taxiul în timp real, pe măsură ce intensifică supravegherea după rebeliunea eșuată a mercenarilor Wagner, scrie The Telegaph.

UPDATE Începând cu data de 24 februarie, pentru a putea face față forțelor militare ruse, Ucraina a contractat aproximativ 12.000 de mercenari din 84 de țări. Printre ei se numără și români, conform estimărilor publicate de Ministerul rus al Apărării.

UPDATE Un scandal a izbucnit în Rusia după ce regizorului Nikita Mihalkov a trimis cărți cu poezii soldaților ruși aflați pe frontul din Ucraina.Corespondenții militari ruși și publicul lor au fost indignați că în loc de tancuri, drone, dispozitive de vedere nocturnă sau medicamente, de care ocupanții duc lipsă acută, Mihalkov a organizat expedierea unui lot mare de cărți inutile pe front, scrie Ziare.com.

UPDATE NATO a decis să elimine obligaţia Kievului de a urma Planul de acţiune pentru aderare (MAP - Membership Action Plan), ca parte a căii de aderare la Alianţa Atlantică, a anunţat ministrul de externe ucrainean pe Twitter, Dmitro Kuleba. „În urma unor discuţii intense, aliaţii NATO au ajuns la un consens privind scoaterea MAP de pe calea de aderare a Ucrainei. Salut această decizie mult-aşteptată care ne scurtează calea către NATO”, a scris Kuleba pe reţelele de socializare, în ajunul unui summit NATO din Lituania, scrie Mediafax.

UPDATE Australia va trimite în Germania o aeronavă de supraveghere a Forţelor Aeriene Regale Australiane pentru a sprijini Ucraina prin protejarea unei porţi umanitare şi militare în afara teritoriului său, a anunţat luni premierul Anthony Albanese, relatează Reuters.

UPDATE  ”Suntem puternici ca o stâncă”, spune Joe Biden despre relațiile dintre SUA și Marea Britanie. Președintele american s-a întâlnit înaintea summitului de la Vilnius cu premierul britanic Rishi Sunak și, pentru prima oară de la încoronare, cu Regele Charles al III-lea.

UPDATE Canada a anunțat luni că își va dubla numărul de militari aflați sub egida NATO în Letonia, alte 1.200 de trupe canadiene urmând să fie desfășurate în micuțul stat baltic pentru a preveni orice tentativă de agresiune din partea Rusiei, relatează Reuters.

UPDATE „La momentul la care vorbim, împotriva ţării noastre continuă un nou atac prin blocarea distribuită a serviciului” (atac de tip DDoS, distributed denial-of-service), a declarat şeful Centrului naţional pentru securitate cibernetică al Lituaniei, potrivit Agerpes.

UPDATE Din ce în ce mai multe ţări au început să îşi repatrieze rezervele de aur ca măsură de protecţie împotriva sancţiunilor occidentale impuse Rusiei, transmite Reuters.

UPDATE Forțele ucrainene i-au atacat pe ruși cu o armă termobarică pe care au capturat-o, cel mai probabil, toamna trecută în Balakliia. Potrivit imaginilor publicate pe rețelele sociale, arma a fost folosită pentru a atacat pozițiile rușilor în apropierea localității Tors'ke, din regiunea Donețk, scrie Digi24.

UPDATE Aderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică ar avea consecinţe „foarte negative” pentru securitatea europeană, a afirmat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului cu o zi înainte de începerea summitului NATO în timpul căruia va fi dezbătută candidatura Kievului, informează AFP, potrivit Agerpres.

UPDATE Ucraina a început construcția unei fabrici pentru producția de drone turcești Bayraktar. Oleksandr Kamyshin, ministrul pentru industrii strategice al Ucrainei, a declarat acest lucru luni, în cadrul emisiunii „Telemaratonul național”, difuzată pe toate marile canale de televiziune ucrainene, relatează BBC. El a precizat că este vorba despre construcție, și nu despre următoarea etapă de aprobări. Construcția uzinei ar trebui să dureze aproximativ doi ani și va asambla dronele de atac Bayraktar TB2, drona grea Akıncı și drona de luptă Kızılelma. Unele dintre ele vor fi echipate cu motoare ucrainene, potrivit G4media.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu șeful Wagner, Evgheni Prigojin. Oficialul a declarat că întrevederea a avut loc la 5 zile de la rebeliune, iar la ședință au fost prezenți inclusiv comandații grupului militar, în total fiind 35 de participanți. Peskov susține că Putin a dat o notă celor întâmplate și le-ar fi propus mercenarilor variante de angajare oficială în câmpul muncii.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit deja cu liderul Grupului „Wagner”, Evgheni Prigojin, după lovitura militară eșuată a acestuia din urmă, care a avut loc în pe 24 iunie. Potrivit publicației franceze Libération, care citează surse din serviciile de informații occidentale, întâlnirea a avut loc la Moscova. Prigojin, împreună cu alți comandanți ai „Wagner”, a fost chemat la Kremlin la 1 iulie. Fondatorul Grupării Wagner s-a întâlnit acolo și cu șeful Gărzii Naționale Ruse, Viktor Zolotov, și cu şeful Serviciului rus de Informaţii Externe, Serghei Narîșkin. Fostul spion CIA Glenn Carl, care a lucrat în Rusia, constată că întoarcerea în Federația Rusă a șefului PMC „Wagner”, Evgheni Prigojin, șochează și derutează foștii spioni. În opinia sa, acest lucru poate indica o slăbiciune și fragilitate și mai mare a regimului lui Vladimir Putin decât pare, scrie Ziare.com.

UPDATE Directorul SIS de la Chișinău, Alexandru Musteața, anunță destructurarea unei rețeli de agentură implicată în acțiuni de trădare de patrie și spionaj. Dosarul a fost trimis în judecată de SIS în comun cu PCCOCS. Potrivit informațiilor, începând cu  2020, cetățeni ai Federației Ruse, Vadim I și Iurie G, sub comanda Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Rusia, identificau și recutau cetățeni moldoveni, astfel construind o rețea de agentură pe teritoriul țării noastre. Potrivit SIS, activitatea cetățenilor ruși și a rețelei de agentură a fost orientată spre influențarea activităților social-politice ale Republicii Moldova în interesul Rusiei.

UPDATE Există un semnal că o nouă rebeliune poate începe oricând în Rusia, care va fi susținută de un număr mare de oameni, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat ABC News, comentând revolta liderului rus Wagner Evgheni Prigojin de la Moscova. “Cred că da, pe baza datelor serviciilor de informații … A devenit o figură politică. Și pentru mine, acesta trebuie să fi fost scopul său principal. De ce s-a oprit? Ei bine, nu știu sigur”, a spus președintele ucrainean, relatează Unian, potrivit Money.

UPDATE Ultranaționalistul Igor Ghirkin, un apropiat al lui Putin, spune că dacă ar fi în locul președintelui Rusiei nu s-ar duce în Turcia, unde a fost invitat oficial de președintele Recep Erdogan.

UPDATE Un atac al armatei ruse asupra unui cartier rezidențial din Orihiv, regiunea Zaporojie, s-a soldat cu cel puțin 4 morți și 11 răniți. Alte zeci de persoane se află sub dărâmături, anunță autoritățile.

UPDATE „Preşedintele rus Vladimir Putin va dori negocieri când forţele armate ucrainene vor ajunge în Crimeea”. Acest lucru a fost declarat de preşedintele ucrainean Zelenski într-un interviu pentru ABC News, adăugând că în curând ar putea exista semne ale altor revolte în Rusia. Aceste cuvinte se referă la revolta Wagner, din 24 iunie, scrie Mediafax.

UPDATE Trupele ucrainene înregistrează un „avans clar” pe flancul sudic al oraşului Bahmut, din estul ţării: a anunţat adjunctul ministrului apărării al Ucrainei, Hanna Maliar, pe Telegram. „În direcţia lui Bahmut, inamicul este în defensivă. Există o înaintare clară a trupelor noastre pe flancul sudic”, scrie Mediafax.

UPDATE Forţele ruse au atacat în ultima oră districtul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, a anunţat pe Telegram şeful administraţiei militare regionale, Sergi Lisak. Deocamdată, nu au fost semnalate victime şi „încă este în curs de clarificare amploarea pagubelor produse de gloanţe ruseşti”, a adăugat înaltul oficial, precizând că comunitatea din Marganeţ a fost atacată ieri seară, iar în cursul nopţii a fost vizat oraşul Nikopol cu ​​artilerie grea, notează Mediafax.

UPDATE Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat – potrivit site-ului independent The Kyiv Independent – ​​că Rusia ar trebui să atace centralele nucleare ucrainene şi instalaţiile nucleare din Europa de Est, dacă se confirmă un presupus atac ucrainean asupra unei centrale nucleare ruseşti. În cazul României, ar fi vorba despre centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă. „Dacă tentativa de atac cu rachete NATO asupra centralei nucleare Desnogorsk va fi confirmată, ar trebui să luăm în considerare scenariul unui atac rus simultan asupra centralelor nucleare Pivdenno-Ukrainska, Rivne şi Hmelniţki, precum şi asupra instalațiilor nucleare din Europa de Est”, a scris Medvedev, fostul preşedinte al Rusiei, pe Telegram, potrivit Mediafax.

UPDATE Un incendiu uriaș a izbucnit la un depozit din Sankt Petersburg. Potrivit autoritățile, flăcările s-au extins pe o suprafață de 3.500 de metri pătrați.

UPDATE După 14 luni de război, Rusia are un bilanț negativ pe toată linia în Ucraina, iar Kremlinul nu a reușit să-și atingă niciunul dintre obiectivele militare, arată o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului. Forțele ucrainene dețin acum inițiativa pe aproape toată linia frontului, în timp ce trupele ruse se străduiesc să-și păstreze pozițiile în teritoriiile pe care le-au ocupat, scrie Spotmedia.

UPDATE „Decizia exactă luată la Vilnius va lansa un număr mare de procese legate de planificarea strategică, ajutorul de apărare, planificarea apărării, întrebări legate de transformarea sectorului de securitate și apărare a Ucrainei, priorități în cooperare cu aliații și conţinutul garanţiilor de securitate. Dacă decizia privind aderarea Ucrainei la NATO nu este luată la Vilnius sau este amânată, înseamnă că garanțiile de securitate devin prioritare. Accentul se va schimba”, a afirmat vicepremierul ucrainean Olha Stefanișina, potrivit Știripesurse.

UPDATE Rușii sunt încercuiți în Bahmut, prinși în capcană. Grupul ucrainean Fantoma face ravagii, potrivit comandantului Forțelor Terestre ale Forțelor Armate Ucrainene, Oleksandr Sîrski, notează NewsWeek.

UPDATE Polonia a trimis recent Ucrainei aproximativ o duzină de elicoptere de atac sovietice Mi-24, afirmă surse anonime citate duminică, 9 iulie, de publicația americană Wall Street Journal (WSJ), potrivit The Kyiv Independent. Conform surselor WSJ, elicopterele au fost predate în cadrul unui „transfer secret“. Cu toate acestea, flota ucraineană este în continuare una mică în comparație cu flota aeriană a Rusiei, având sisteme de țintire și de apărare mai puțin sofisticate, notează WSJ.

UPDATE O explozie puternică s-a auzit duminică în orașul Melitopol, aflat în partea ocupată de ruși a regiunii Zaporijjea din sud-estul Ucrainei, potrivit Sky News.

UPDATE Serviciul german de informații a ascultat în timp ce Evgheni Prigojin a negociat cu liderul belarus Alexander Lukașenko, în numele președintelui rus Vladimir Putin, pentru a opri marșul Grupului Wagner către Moscova, potrivit presei germane, notează Ziare.com.

UPDATE Șeful organismului de supraveghere nucleară al ONU a declarat că „face progrese” în ceea ce privește inspectarea mai multor zone ale centralei nucleare din Zaporizhzhia, după ce Ucraina a afirmat că „obiecte exterioare similare unor dispozitive explozive” au fost plasate pe acoperișurile de la sit. Oficialii ONU au declarat că nu au văzut niciun indiciu de explozibili sau mine în timp ce au vizitat bazinele de răcire și alte zone, dar nu au explorat încă acoperișul centralei, potrivit AlephNews.

UPDATE Preşedintele american Biden a declarat că, în timp ce Ucraina aşteaptă să adere la alianţa de apărare NATO, Statele Unite sunt pregătite să-i ofere protecţie similară cu cea pe care o oferă Israelului, notează Mediafax.

UPDATE Rusia testează o versiune îmbunătățită a celui mai mare bombardier supersonic ce poate lansa rachete nucleare, potrivit presei ruse de stat.Un model îmbunătățit al bombardierului strategic Tupolev Tu-160M ​​este testat de Moscova, a informat agenția de știri de stat TASS. Aeronava va fi echipată cu arme mai avansate și sisteme de război electronic, scrie Ziare.com.

UPDATE Ray Piselli, şeful afacerilor internaţionale la Lockheed Martin, a anunțat că se dorește înființarea unei unități de modernizare şi mentenanţă pentru sistemele de rachete HIMARS în România.

UPDATE Organizația Tratatului Atlanticului de Nord va condiționa, la summitul de la Vilnius, o potențială acordare a calității de membru Kievului de reforme ulterioare în Ucraina. Jake Sullivan, asistentul președintelui Statelor Unite pentru afaceri de securitate națională, a anunțat acest lucru, scrie Adevărul.

UPDATE „Casa Albă a mărturisit de fapt că a comis crime de război acceptând să trimită bombe cu dispersie în Ucraina”, potrivit unor declaraţii difuzate duminică seara de ambasada Rusiei în SUA, relatează Reuters. 

UPDATE Preşedintele american Joe Biden a sosit duminică în Regatul Unit, unde se va întâlni cu regele Charles al III-lea şi cu prim-ministrul Rishi Sunak înainte de a se îndrepta către summitul NATO de la Vilnius, apoi în Finlanda, relatează AFP, citat de Agerpres. Înainte să plece din SUA, Biden a mers la plajă.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Mesaje sarcastice au apărut pentru scurt timp pe un ecran mare în sala unde președintele rus Vladimir Putin își ținea conferința de presă anuală și conversația telefonică „în linie directă” cu cetățenii, vineri, anunță Reuters. „Nu o linie directă, ci un circ”, spunea un astfel de comentariu. Un altul, folosind prenumele și patronimicul lui Putin, suna astfel: „Vladimir Vladimirovici, e deja vineri, putem să bem ceva?” Comentariile neașteptate au apărut pe ecrane care afișau mesajele text primite, destinate lui Putin la evenimentul anual maraton, cu ocazia căruia rușii obișnuiți sunt încurajați să trimită întrebări, scrie Libertatea.

UPDATE O dronă rusească a fost descoperită vineri într-o zonă rurală din districtul Izmit, Kocaeli, Turcia, la câțiva zeci de kilometri de Istanbul, cel mai mare oraș al țării. Orlan-10 este un vehicul aerian de recunoaștere utilizat pentru o varietate de misiuni. Potrivit presei locale, localnicii au observat vehiculul aerian imobilizat pe un teren din cartierul rural Cubuklubala și au notificat autoritățile. Echipele de jandarmerie au fost trimise la fața locului în urma raportului.

UPDATE Președintele Vladimir Putin susține că Rusia ia în calcul să oprească atacurile asupra Ucrainei, în cazul în care regimul de la Kiev ar decide să organizeze alegeri.Putin a prezentat această posibilă decizie a Rusiei în cadrul unui lung discurs televizat, prezentat la data de 19 decembrie 2025, informează Sky News.

UPDATE Președintele polonez Karol Nawrocki a declarat că vizita omologului său ucrainean Volodimir Zelenski demonstrează unitatea dintre Polonia și Ucraina în materie de securitate, calificând-o drept „o veste bună pentru regiune”, dar „o veste proastă pentru Moscova”, scrie Digi24.

UPDATE „Traversarea podului Maiaki-Udobnoe a fost suspendată, ca urmare a unui nou atac cu drone. La moment, în cadrul PTF „Palanca-Maiaki-Udobnoe” și PTF „Tudora-Starokazacie” se efectuează procesarea persoanelor și a mijloacelor de transport doar pe sensul de intrare în Republica Moldova. Ieșirea din Republica Moldova se autorizează doar cetățenilor care se deplasează spre Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). Autoritățile de frontieră recomandă cetățenilor să se abțină de la deplasări în această direcție”, anunță Poliția de Frontieră a Republicii Moldova într-un comunicat.

UPDATE Vorbind vineri la conferința de presa maraton pe care o susține anual, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis secretarului general al NATO Mark Rutte un mesaj ironic, îndemnându-l însă să citească noul document care enunță strategia de securitate a națională a SUA. „Noua strategie de securitate [a SUA], securitatea națională, nu include Rusia ca inamic, ca țintă. Totuși Secretarul General al NATO se pregătește de război cu noi. Ce este asta? Puteți măcar citi?”, a spus Putin, citat de TASS.

UPDATE O serie de întrebări adresate de un corespondentul BBC la Moscova l-a făcut pe președintele rus Vladimir Putin să-și abandoneze calmul, în cadrul conferinței de presă maraton de vineri. Întrebat despre riscul unui conflict mai larg, Putin a respins categoric scenariul în care Rusia ar ataca Europa: „Ce, o să atacăm Europa? Ce prostie”. „Nu vor exista operațiuni militare dacă ne tratați cu respect, dacă respectați interesele noastre”, a adăugat președintele rus, menționând din nou modul în care Rusia a fost „abandonată” de NATO. Amintim că Putin a negat un atac asupra Ucrainei în mod constant înainte de 24 februarie 2022 spunând și la momentul respectiv că informațiile privind acumulări de trupe sunt menite să discrediteze imaginea internațională a Rusiei. Putin a susținut că discursul despre un război cu Rusia ar fi folosit în Occident „din motive politice” și pentru a construi „imaginea unui dușman”, scrie Mediafax.

UPDATE Vladimir Putin a declarat că nu se consideră vinovat de morţile cauzate de războiul din Ucraina, pe care l-a lansat în urmă cu aproape patru ani. „Noi nu ne considerăm vinovaţi de moartea oamenilor, pentru că nu noi am început acest război”, a declarat el în timpul conferinței.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Fostul președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev a venit cu un mesaj plin de furie la adresa conducerii UE și a șefei CE, Ursula von der Leyen, după ce blocul comunitar a aprobat un buget de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Vladimir Putin a comentat recentul atac ucrainean asupra unui petrolier rusesc spunând că, deși nu va deranja aprovizionarea, Moscova va riposta întotdeauna, potrivit SkyNews. A fost prima dată când dronele ucrainene au lovit un petrolier rusesc în Marea Mediterană, la peste 1.000 de mile distanță de Ucraina, Putin spunând că acest lucru „nu va face decât să creeze amenințări suplimentare”. El a adăugat că Rusia răspunde în mod regulat cu „atacuri mult mai puternice” împotriva Ucrainei.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.