16 august 2023, ora 11:58

Un bărbat de 62 de ani s-a intoxicat cu fum și a ajuns la spital, după ce a încercat să stingă un incendiu de vegetație. Totul s-a întâmplat pe 15 august, la periferia satului Petrești, raionul Ungheni.

Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), un teren cu o suprafață de 10 hectare a fost cuprins de flăcări. În timpul încercării de a stinge focul, bărbatul a suferit intoxicație cu produse ale arderii și fum. 

Echipa de pompieri din raionul Ungheni a intervenit pentru a lichida incendiul și a prevenit extinderea acestuia. Bărbatul a fost preluat de către o echipă medicală pentru îngrijiri de rigoare la spitalul raional.

În altă parte a țării, în municipiul Bălți, un incendiu de iarbă uscată a izbucnit pe strada Feroviarilor 82/a. Echipele de salvatori au acționat pentru a stinge flăcările care au afectat un teren agricol și s-au extins până pe calea ferată. 

În urma intervenției, flăcările au fost stinse, însă două hectare de teren cu vegetație uscată au fost distruse complet. În plus, un microbuz Mercedes Sprinter, parcat în curtea unei gospodării private, a fost distrus de foc. Din fericire, nu au fost raportate persoane rănite în acest incident.

În ultimele 24 de ore, echipele de intervenție ale IGSU au fost solicitate în 36 de cazuri de incendii de vegetație uscată în diferite regiuni ale țării. Potrivit datelor colectate din subdiviziunile teritoriale, aceste incendii au afectat un total de 54 de hectare de teren.

În acest context, IGSU avertizează că incendiile de vegetație uscată pot fi extrem de periculoase, mai ales în condiții de caniculă. Ei subliniază importanța responsabilității individuale în prevenirea acestor situații și sfătuiesc oamenii să evite aprinderea focului în apropierea terenurilor uscate, stufărișului sau gunoiului menajer, deoarece chiar o mică scânteie poate declanșa incendii devastatoare.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență mai îndeamnă populația să apeleze serviciile de urgență în caz de risc și să evite intervențiile personale în situații de incendiu, pentru a evita riscurile pentru sănătate și viață. De asemenea, lucrătorii din sectorul agricol sunt rugați să respecte regulile de siguranță, să evite alimentarea cu carburanți și lubrifianți pe terenurile agricole și să nu fumeze în apropierea acestora sau în zonele forestiere.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?