Premiul Nobel pentru Chimie 2023 a fost câștigat de Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus şi Alexei I. Ekimov „pentru descoperirea şi sinteza punctelor cuantice”, anunță Academia Regală Suedeză de Ştiinţe.
Premiul recompensează descoperirea şi dezvoltarea punctelor cuantice. Aceste cele mai mici componente ale nanotehnologiei îşi răspândesc acum lumina de la televizoare şi lămpi cu LED-uri şi pot, de asemenea, să ghideze chirurgii atunci când îndepărtează ţesuturi tumorale.
Toţi cei care studiază chimia învaţă că proprietăţile unui element sunt guvernate de numărul de electroni pe care îi are. Cu toate acestea, atunci când materia se micşorează până la dimensiunile nanometrice, apar fenomene cuantice, care sunt guvernate de dimensiunea materiei.
Laureaţii Premiului Nobel pentru Chimie din 2023 au reuşit să producă particule atât de mici încât proprietăţile lor sunt determinate de fenomene cuantice. Particulele, care se numesc puncte cuantice, au acum o mare importanţă în nanotehnologie.
„Punctele cuantice au multe proprietăți fascinante și neobișnuite. Important este că au culori diferite în funcție de mărimea lor”, spune Johan Åqvist, președintele Comitetului Nobel pentru Chimie.
Potrivit comunicatului publicat de Academie, fizicienii știau de mult că, în teorie, efectele cuantice dependente de dimensiune ar putea apărea în nanoparticule, dar la acea vreme era aproape imposibil de sculptat în nanodimensiuni. Prin urmare, puțini oameni au crezut că aceste cunoștințe vor fi puse în practică.
„La începutul anilor 1980, Alexei Ekimov a reușit să creeze efecte cuantice dependente de dimensiune în sticla colorată. Culoarea a venit din nanoparticule de clorură de cupru și Ekimov a demonstrat că dimensiunea particulelor a afectat culoarea sticlei prin efecte cuantice. Câțiva ani mai târziu, Louis Brus a fost primul om de știință din lume care a demonstrat efectele cuantice dependente de dimensiune în particulele care plutesc liber într-un fluid.
În 1993, Moungi Bawendi a revoluționat producția chimică de puncte cuantice, rezultând particule aproape perfecte. Această calitate înaltă a fost necesară pentru ca acestea să poată fi utilizate în aplicații”, notează Academia.
Suma premiului Nobel pentru 2023 este stabilită la 11 milioane de coroane suedeze (SEK) pentru fiecare premiu Nobel complet.
Instituţiile care acordă Premiile Nobel au decis să anunţe câştigătorii premiilor pentru anul 2023 în perioada 2 - 9 octombrie. În fiecare an, anunţarea laureaţilor se face într-o conferinţă de presă, de obicei, în anumite zile de la începutul lunii octombrie, după ce laureaţii Premiului Nobel sunt votaţi.
Institutele pentru acordarea premiilor întocmesc lista candidaţilor eligibili dintre numele recomandate de Comitetul Nobel. Consilierii Comitetului şi alţi experţi redactează rapoarte detaliate despre fiecare candidat, pe baza cărora Comitetul deliberează şi îşi exprimă votul, potrivit www.nobelprize.org.
Primele Premii Nobel au fost anunţate la începutul secolului trecut, la 12 noiembrie 1901, iar ceremonia de decernare a fost la 10 decembrie 1901, la Stockholm.
Iniţiatorul Premiilor Nobel este magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei, notează Agerpres.
La momentul decesului său, „Imperiul Nobel” era format dintr-o reţea de aproape o sută de fabrici, Alfred Nobel fiind unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Nobel a întocmit, la 27 noiembrie 1895, un testament în care cerea ca toate fabricile sale să fie vândute şi banii încasaţi să fie plasaţi într-un depozit bancar.
Dobânzile rezultate urmau să fie acordate în fiecare an „celor care, în anul anterior, au făcut cele mai bune lucruri pentru umanitate”. El a insistat ca niciun considerent de naţionalitate, sex, religie să nu determine alegerea laureaţilor. Ca urmare a unor dificultăţi de succesiune, primele recompense au fost decernate în 1901.
