20 octombrie 2023, ora 18:38

Cea mai modernă tehnică agricolă și cele mai noi tehnologii pentru fermieri sunt expuse la o nouă expoziție Moldagrotech. Evenimentul a ajuns la a 42-a ediție și a adunat în jur de 200 de companii din cinci țări. Anul acesta, ce mai mare atenție a fost îndreptată asupra tehnologiilor digitale în agricultură. 

La expoziția Moldagrotech este expusă tehnică agricolă de ultimă generație, cele mai mari și performante tractoare și combine din lume, utilaje de semănat și de irigare. Toate sunt dotate cu cele mai noi tehnologii, iar cei care le prezintă, spun că acestea dau și cea mai bună productivitate în câmp. În același timp, este prezentată și cea mai mare dronă din lume, produsă în China, care a apărut în această primăvară pe piața din țara noastră. Aceasta poate stropi cu fertilizanți peste 200 de hectare de teren pe zi.

"Cu tractorul poți intra în câmp numai atunci când îți permit datele meteo să fie uscat, dar cu drona poți intra orișicând ai nevoie tu. Cât costă? Prețul se începe de la 30 de mii de dolari, depinde de complectație. Avem anul acesta vândute aproape 20 de drone".

La expoziție sunt prezentate tractoare și combine care ajung și la 300 de mii de euro, dar și utilaje pentru bugete mai mici de la producători din China. 

„Având în vedere specificul pieții și condițiile mai dificile de vânzare avem tehnică agricolă mai ieftină. Tractoarele pot fi folosite oriunde în câmp, grădină, livezi și au o putere de la 50 până la 150 de cai. Prețurile încep de la 15 mii de euro Avem program de leasing și trade -in.”

 Producătorii autohtoni se pot lăuda cu o singura combină produsă în Moldova, care poate fi folosită la recoltarea strugurilor. Peste 70 la sută din părțile componente ale acestuia sunt realizate la noi. Utilajul a fost produs și testat în ultimii ani și va fi lansat în producția în masă. 

„Combina dată poate să înlocuiască până la 60-70 de persoane, asta este în jur de 0,6 hectare pe oră. Putem spune cu siguranță că este pregătită să facă concurență la alte branduri din alte țări”.

Anul acesta, de cea mai mare atenție la Moldagrotech se bucură tehnologiile digitale în agricultură, care îi pot scuti pe fermieri de multe cheltuieli. 

„Acesta este un robot care poate fi folosit la ferme. Funcția lui este să împingă furajele cât mai aproape de animale. Utilajul este nou pe piață și este importat din Olanda, unde este folosit deja pe larg. Robotul este total autonom, costa în jur de 30 de mii de euro, însă investiția poate fi recuperată timp de maximum trei ani. În schimb, perioada de exploatare este de peste 20 de ani”.

O altă inovație senzori folosiți în zootehnie, care pot evalua sănătatea animalelor. Aceștia le măsoară temperatura corpului, bătăile inimii, dar și alți parametri. În premieră, pentru țara noastră aceștia au fost amplasați la urechile a 300 de vaci din cadrul unei ferme din satul Goleni din Edineț. Un senzor costă până la 50 de euro, iar fermierul poate primi alerte pe telefon, în cazul unor probleme de sănătate apărute. 

„Această vacă nu a mâncat de dimineață, pe aceasta trebuie să o verific deseară și la aceste două încă nu știu ce exact s-a întâmplat. Noi minimalizăm cheltuielile pe medicamente și nu vorbim despre suma investițiilor, dar despre cât putem economisi în ferme”.

„Astea sunt stații meteo, senzorii îți arată situația reală în câmp, umiditatea, rafalele de vânt, avem capcana pentru dăunători. Toate astea sunt în soft și fermierul poate și de la distanță să își controleze afacerea”. 

Ministerul Agriculturii anunță că, în următorii ani, va lansa mai multe linii de subvenționare pentru implementarea tehnologiilor digitale în agricultură și va impulsiona studierea acestora în școlile profesionale și în universități.

„Tehnologiile avansate și digitalizarea, înseamnă cheltuieli mai mici, chiar dacă în fază inițială sar părea că investești niște bani mai mulți. Și tehnologiile de înaltă precizie, care sunt folosite aici, tinerii trebuie să le învețe de la facultăți, trebuie să le învețe de la școala profesională pentru că un tânăr astăzi care absolvește școala profesională dacă se apropie de un tractor modern recunoaște numai roțile”.

Expoziția Moldagrotech va fi deschisă până duminică.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?