23 octombrie 2023, ora 08:00

Dacă producătorii de cireșe și prune se bucură deja rezultate, pentru cei care cresc și exportă mere, emoțiile pieței abia încep. La fabricile de sortare lucrul este în toi, dar deocamdată merele sunt vândute mai mult pe piața internă. Cele pentru export merg în depozitele frigorifice și așteaptă prețuri mai bune. Vorbim despre companiile cu condiții moderne de păstrare, unde fructele pot fi ținute chiar și mai mult de un an.

Vitalie Caimacan este administratorul companii Elit fruct, care produce mere și le vinde atât pe piața internă, cât și la export. Întreprinderea deține 65 de hectare de livezi de meri în satul Coșernița din raionul Criuleni, iar recolta estimată este la nivelul celei de anul trecut - de peste 3500 de tone. 

Dacă înainte exportau preponderent în est, odată cu războiul pornit de Rusia în Ucraina, rata vânzărilor în țările CSI s-a redus considerabil. Astfel că în 2022, compania a exportat peste 900 de tone de mere în Uniunea Europeană, dar mai ales în Orientul Mijlociu, unde cererea este mai mare, iar prețul - mult mai bun. 

Astfel, compania poartă în prezent negocieri pentru a obține un preț cât mai bun pe piețele din Asia și Africa. Producătorul participă la expoziții și primește oaspeți din străinătate, cărora li se prezintă merele moldovenești, calitatea acestora și condițiile de păstrare. 

Autoritățile poartă în prezent discuții cu mai multe state pentru exporturile de mere moldovenești. Astfel, în prezent se discută cu Egiptul, dar și India, iar miza este că producătorii moldoveni vor fi scutiți de taxe. 

În prezent, merele moldovenești ajung în 30 de state din lume. Prognozele Asociației Moldova Fruct arată că roada de mere din acest an va fi mai mare în medie cu până la 20 la sută față de 2022 și ar putea ajunge la 548 de mii de tone. 

20 decembrie 2024, ora 20:12

Președinta Parlamentului European declară că liderii UE ar fi de acord să accepte o nouă finanțare pentru Republica Moldova, astfel încât oamenii să treacă mai ușor peste preconizata scumpire a energiei electrice. Roberta Metsola a vorbit despre criza energetică de pe ambele maluri de Nistru, în cadrul ultimei conferințe de presă organizată în acest an. 

„Trebuie să atenuăm impactul acestei așteptate sistări de livrare a gazelor din Rusia către Transnistria, ceea ce ar însemna efectiv că Transnistria intră în beznă de la 1 ianuarie. În acest caz, trebuie să fim gata să intervenim rapid pentru a ne asigura că oamenii nu se confruntă cu facturi enorme pe care nu le pot achita. În special, după o campanie foarte dificilă pe calea de aderare la UE și o alegere prezidențială foarte dificilă cu un rezultat clar și pe măsură ce lucrăm pentru ceea ce vor fi alegeri parlamentare foarte dure.”

Roberta Metsola a precizat că ajutorul despre care se vorbește tot mai mult în cancelariile europene ar trebui să fie oferit sub formă de compensații gospodăriilor afectate.

,,Cred că va exista un consens din ce în ce mai mare pentru a se găsi o soluție imediată. Una care să-i ajute pe moldoveni să plătească facturile mari de după întreruperea aprovizionării (cu gaze-n.r.) pe, 31 decembrie. Cred că este ceva realizabil. L-am susține cu orice preț în Parlamentul European și am avut un mesaj către lideri, și a fost primit bine, că trebuie să o facem și să fim pregătiți pentru asta''.

O criză energetică devine tot mai evidentă din întâi ianuarie, după ce Kievul a anunțat că nu va mai asigura tranzitul de gaz rusesc pe teritoriul Ucrainei. În aceste condiții, Gazpromul ar trebui să asigure livrările către regiunea transnistreană prin gazoductul trans-balcanic, doar că până acum nu a rezervat spații de transport prin țevile ce ocolesc Ucraina. Fără cele 5,7 milioane de metri cubi de gaze, regiunea transnitreană rămâne fără căldură și fără lumină. La fel, centrala de la Cuciurgan nu va avea gaze pentru a produce energie pentru dreapta Nistrului. Pentru o gestionare mai eficientă a situației, guvernarea de la Chișinău a declarat stare de urgență.